EXERCIȚIU "SEISM 2018": Conferință de presă a secr. de stat Raed Arafat

Dăm legătura la sediul MAI, unde secretarul de stat Raed Arafat sustine o conferinţă de presă.

VIDEO: conferinţă de presă susținută de către secretarul de stat, dr. Raed Arafat. Sursa: facebook.com/ministeruldeinterne/

Raed Arafat: Deci, astăzi, la ora 8:37 am declanşat exerciţiul Naţional Seism, pe baza unei concepţii aprobate de doamna ministru, dar care este completată şi cu execriţiul Modex, care este un exerciţiu european, care se combină cu exerciţiul nostru, şi acest lucru o să-l vedet pe parcursul a cinci zile cum evoluează. Cel puţin la acest moment scenariul este: un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, la adâncime de 140 de kilometri, care a avut loc, ca epicentru, în zona seismică Vrancea, locatitatea Nereju, iar durata cutremurului a fost de 57 de secunde. Unda sesimică a avut ca axă de deplasare direcţia sud-vest şi nord-est, afectând cel mai mult Municipiul Bucureşti. De la momentul în care a fost declanşat acest exerciţiu, comunicaţiile, toate comunicaţiile la nivelul Municipiului Bucureşti şi între Municipiul Bucureşti şi restul ţării au fost întrerupte. Abia acum un sfert de oră au început să se reia comunicaţiile. Începând cu comunicaţiile tetra şi cele interguvernamentale şi recent înainte să cobor s-au reluat comunicaţiile pe telefonie mobilă. Exerciţiul de care vorbim are ca menire testarea concepţiei de răspuns la cutremur, modul cum reacţionează fiecare din judeţele din ţară pentru a veni în sprijin către zonele care sunt calamitate şi, foarte important, modul în care reacţionează autorităţile din b şi autorităţile centrale în astfel de situaţii. În cadrul cutremurului sau n cadrul exerciţiului urmează să se facă mai multe testări şi mai multe scenarii care să ne permită să testăm diferite aspecte, precum scenariul care a fost pe testarea sistemului de comunicaţii şi al luării deciziilor fără să fie în legătură cu autorităţile centrale şi fără să fie emise ordine, pentru că nu era posibil să emitem ordine de la 8:37 şi până acum un sfert de oră aproximativ. Şi atunci, asta este, de exemplu, o parte care urmează să fie evaluată şi să fie parte din evaluarea exerciţiului asupra modului în care s-a reacţionat în fiecare judeţ şi bineînţeles în Bucureşti. Colegii din Bucureşti au început să aplice imediat concepţia şi rolul lor, în prima fază fiind evaluarea, evaluarea terestră, evaluarea aeriană, care urmează să aibă loc şi cu evaluarea întregii zone care este afectată; activarea centrului de comandă de la Ciolpani, care este în curs acum şi aşteptăm să fie activat până la momentul în care este activată conducerea intervenţiei, are loc de la sediul ministerului, de la centurl de conducere al ministerului.

În momentul în care Ciolpaniul devine activat şi putem să lucrăm de acolo, partea de comandă pe seism se va muta la centrul de comandă de la Ciolpani, care ne oferă mai mult spaţiu şi mai multe posibilităţi pentru a lucra pe o durată mai lungă.
Ca exerciţiu pe plan naţional, noi vom mobiliza forţe în timp real. Deja sunt forţe care sunt pe drum din diferite judeţe. Alertele sunt date. În unele judeţe, bineînţeles, se aşteaptă să vină oamenii de acasă. Există un interval de timp pe care îl au până ajung, ca să poată să plece cu mijloacele care sunt prevăzute în concepţie. Ce pot să vă spun este că, la un anumit moment, o parte din aceste echipaje care sunt în deplasare urmează să fie întoarse, iar o parte vor continua drumul până la Bucureşti, pentru a participa pe toată durata exerciţiului, pe cele cinci zile, la toate operaţiunile care urmează a fi stabilite şi toate evenimentele care urmează a fi injectate - cum zicem noi - pe parcurs, şi pe care nu pe toate le ştim. Sunt foarte puţine ştiute de noi, pentru că aceste - cum li se spune în limbajul exerciţiilor - injecturi sunt multe care sunt făcute de echipe care sunt independente de cei care jucăm exerciţiul. Aşa că şi noi vom fi puşi la testare pe modul în care luăm deciziile şi tot.

Exerciţiul urmează să fie observat şi monitorizat - urmând să primim şi un raport la sfârşit - de către colegii de la Uniunea Europeană, de la Comisia Europeană, colegii de la NATO - şi avem deja primul reprezentant, pe domnul colonel Claudiu Zoicaş, care este şeful Centrului de Management de Răspuns la Dezastre al NATO, şi o să avem şi colegi din SUA, de la Agenţia Federală pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă, care urmează să ajungă astăzi în România şi să participe la monitorizarea exerciţiului.
Exerciţiul are o dimensiune internaţională foarte mare, care va începe să se vadă în următoarele zile şi va creşte treptat. Deci vor fi participări internaţionale în cadrul exerciţiului, vor fi participări poate din ţările din jurul nostru... Noi acum studiem impactul care a avut loc, aşteptăm informaţiile care ne vin, bineînţeles, treptat de la ISU Bucureşti şi de la celelalte judeţe şi vedem care este necesitatea noastră pentru a activa mecanismul de protecţie civilă. Normal că astăzi va avea loc şi o şedinţă a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, a cărei oră va fi stabilită de comun acord cu doamna prim-ministru şi va avea loc o şedinţă în care se vor stabili anumiţi paşi importanţi în răspunsul la această calamitate.

Raed Arafat: Ca prim impact, din informaţiile pe care le-am obţinut până acum de la colegii de la ISU, şi vreau să subliniez, vă rog, ce dăm aici ca date sunt scenariul exerciţiului. Nu peste tot vor fi activităţi de căutare-salvare. Exerciţiul încercăm să nu afecteze foarte mult activitatea zilnică din Bucureşti. Deci, el va merge cinci zile, cum am zis, aşa că sunt unele site-uri de căutare-salvare care vor fi simulate şi pe care putem să vi le comunicăm şi unde se va lucra şi va creşte capacitatea acolo de intervenţie, cum zicem, cu echipamentele care vin din ţară şi va fi foarte mare parte de testare medicală, cu multiple victime în spitalele mobile care vor veni. Vom avea şi anumite scenarii care implică şi spitalele de urgenţă ale Bucureştiului. Deci, cel puţin din informaţiile pe care le avem până acum, avem centrul Municipiului Bucureşti, care este cel mai impactat, cel mai afectat, clădirile care sunt cu risc seismic 1, construite înainte de 1940, în zona centrală a Capitalei, Universitate, Centrul Vechi sunt prăbuşite parţial sau total 12 clădiri conform scenariului până în acest moment. Răniţi şi persoane afectate în primă fază ca estimare este de 200 de pesoane aproximativ, dar acest lucru urmează să fie actualizat când încep operaţiunile de căutare-salvare. Zona doi: între Bulevardul Ştefan cel Mare şi Calea Dorobanţi, prăbuşite parţial sau total, patru imobile de locuit. Este avariat un corp de clădire al Spitalului Colentina, în care erau internate 50 de persoane, 150 de răniţi şi aproximativ 350 de persoane dispărute. Asta este scenariul în acest moment în zona respectivă. Zona trei: strada Boteanu-Şoseaua Colentina, un imobil prăbuşit şi aproximativ 80 de persoane surprinse. Calea Victoriei, Calea Dorobanţi, Dacia, Magheru prăbuşite două blocuri de locuinţe. Conform scenariului pe care îl avem, momentul în care noi am declanşat exerciţiul 8:37 dimineaţă, este un moment în care populaţia nu era toată în locuinţe, deci este o zi de lucru normală sau o zi de recuperare, să zicem, dacă vorbim că este o zi de sâmbătă, ceea ce înseamnă că mulţi erau plecaţi de acasă. Deci nu toată lumea este acasă. Deci nu luăm în considerare că este un weekend obişnuit, ci luăm în considerare că multă lume este şi la locuri de muncă şi în alte părţi, aşa ca să diversificăm modul în care evaluăm situaţia şi modul în care intervenim.

Raed Arafat: Deci, mai sunt efecte, dar nu sunt cu impact grav în alte judeţe, cu care începem acuma, după restabilirea comunicaţiilor, să primim informaţiile asupra lor, iar la conferinţa de presă care va avea după ce finalizăm Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă o să venim cu informaţii şi pe parcurs o să aveţi comunicări din partea comunicatorilor noştri despre evenimentele care apar. Că şi implicarea acuma în acest exerciţiu pot să spun că sunt implicate toate autorităţile, toate ministerele, . guvernul, toţi sunt implicaţi în acest exerciţiu la un nivel sau altul, preşedinţia. Deci, în mod normal, acest exerciţiu se doreşte să fie jucat cât mai aproape de realitate, dar pe anumite segmente de scenarii, unde vrem să verificăm anumite componente ale concepţiei de seism.
Nu facem un show! Asta vreau să se înţeleagă. Adică nu este vorba că s-a dat drumul la ora 8:37 la exerciţiu. Trebuia deja de pe uşile unităţilor de pompieri în două secunde să fi ieşit 100 de maşini de pompieri. Nu. Pentru că unităţile de pompieri sunt parte din clădirile care sunt în zona seismului, şi pompierii au fost sub efectul seismului. Deci în cadrul unui seism intervenţia este altfel. Primele zeci de minute este doar recunoaşterea care se face şi intervenţii punctuale care sunt făcute, după asta se organizează intervenţii punctuale care sunt făcute. După asta se organizează operaţiunile de căutare-salvare în zonele prăbuşite, zonele în care trebuie să se caute cu tehnică. Pentru asta se mobilizează mai multe echipe din ţară de căutare-salvare şi aici vreau să spun că o premieră: vom folosi containele de căutare-salvare care au fost achiziţionate recent şi modul de intervenţie nu va fi de data asta efectuală intervenţia de către colegii de la ISU, care sunt cel mai bine pregătiţi şi care au certificarea /../ de la ONU. Ei vor fi, de fapt, supraveghetorii pentru cei instruiţi de ei, ca să folosească noile echipamente. Deci vom lăsa colegii din ţară care au primit aceste echipamente să participe faptic la exerciţiu şi să lucreze sub îndrumarea celor care au experienţă până acum.
Deci exerciţiul are un rol de verificare a organizării, a concepţiei, a diferitelor segmente, a interelaţiei între noi şi alte autorităţi, între ministere şi, bineînţeles, are şi un rol educativ şi de instruire şi pe partea de căutare-salavare, dar mai ales pe partea medicală, unde ne aşteptăm să rulăm în cadrul exerciţiului peste 3.000 sau 3.500 de persoane machiate victime, care vor trece prin punctele de prim ajutor şi punctele medicale. Lucrurile astea, o să vedeţi, că o să urce treptat, /aşa că rugămintea mea este că lumea să înţeleagă ca acest exerciţiu are.

Raed Arafat: Așa că rugămintea mea este ca lumea să înțeleagă că acest exercițiu are un mod de derulare lent, pentru că durează cinci zile. Deci, se derulează în timp real. Și scurtăm timpii la numai foarte puține lucruri. O să vă ținem la curent după activarea Mecanismului de Protecție Civilă, care vor fi răspunsurile din celelalte țări. Și, nu vreau să uit să confirm, adică să subliniez că Mecanismul de Protecție Civilă Europeană joacă cu noi real acest exercițiu. Deci, noi o să intrăm în legătură cu ei, o să-i informăm despre tot ce se întâmplă și o să se ia decizii împreună, bineînțeles, de ce va fi nevoie de el în România și ce sprijin va fi nevoie. Mă opresc aici. Dacă aveți întrebări, vă rog!

Reporter: /.../.

Raed Arafat: Exact asta noi am vrut să testăm, pentru că concepția de cutremur care a fost finalizată anul trecut și transmisă la toți și n-are caracter în care să spunem că este limitată la acces, deci, a fost transmisă și la ambulanță și la unitățile de primiri-urgență și la pompieri, mai ales, are în ea prevederile cum să acționeze fără să primească ordine. Și asta exact s-a dorit să fie evaluat în primă fază. Deci, există prevederi de a acționa pe stand-by orders, adică pe ordine prestabilite și să nu aștepte ca cineva să spună fă asta sau fă asta, pentru că în astfel de situații noi trebuie să cumpărăm timp. Nu trebuie să pierdem niciun minut. Normal, sunt anumiți timpi care se pierd prin alertarea, așteptarea personalului să vină la unitate și tot, dar în loc să plece toate forțele în trei ore, poate că așa putem să le facem să plece în două ore sau într-o oră jumate către zona afectată, către București.

Reporter: /.../ în acest timp, când ei acționează în această ordine dată dinainte, în ce zone, unde se duc? Care sunt principalele instituții pe care le verifică?

Raed Arafat: Nu, deci cei care sunt în București, fiecare subunitate din București are o zonă de verificare și mașinile ies și verifică zona respectivă și raportează. Asta este prestabilit. Cei din țară au puncte de sosire prestabilite și știu că dacă au plecat de la ei de acasă ei, conform concepției, trebuie să se prezinte în punctul cutare, decât dacă primesc un ordin pe parcurs de a se prezenta la un alt punct. Acum, că s-au restabilit comunicațiile, deja acum începem să gestionăm forțele care vin și să le direcționăm cum considerăm că e necesar pe baza informațiilor pe care le primim din teren.

Reporter: Până acum ați constatat disfuncționalități /.../?

Raed Arafat: La acest moment e foarte devreme să zic acest lucru. Cel puțin din punctul nostru de vedere n-am primit informații că ar fi fost întârzieri în a lua decizii, dar toate astea, cum v-am zis, se colectează ca informații și după care se analizează.

Raed Arafat: Şi analiza lor şi un raport real asupra exerciţiului lecţiilor identificate şi ce trebuie să modificăm, asta va dura ceva timp, dar cert, după exerciţiu ne vom uita la următoarele aspecte: la concepţie, la partea organizatorică, şi la partea legislativă. Şi dacă vedem că sunt unele aspecte care ne întârzie, nejustificat, unele aspecte care trebuie corectate, ca să fie mai eficientă intervenţia, atunci aceste măsuri vor fi luate. Deci, exerciţiul va avea în final un raport care ne va permite să luăm anumite măsuri de ajustare a concepţiei noastre şi de îmbuntăţire a ei. Asta este şi rostul de bază al lui. La acest moment e prea de vreme încă să zic aşa ceva. Adică, faptul că dacă am întârzieri sau nu. O să vedem, iar aici, cum am zis, este relativă treaba că am înţeles că au fost deja comentarii după ce s-a declanşat la 8:37, deja după câteva minute erau comentarii că întârzie intervenţia. În cazul unui cutremur e altfel. Deci, tot tipul de reacţie e altfel, ce apare este altfel, deci nu putem compara reacţia la un cutremur, la o intervenţie la un stop cardiac. Deci, sunt două chestii diferite. Ambele necesită rapiditate, ambele necesită intervenţie profesionistă, ambele necesită o intervenţie foarte rapidă, dar rămân lucruri relative aici. Foarte rapid în contextul cutremurului nu este la fel ca într-o intervenţie pe un singur caz. Vă rog.

Reporter: Au trecut două ore de la cutremur. Cum /.../ afectate infrastructura rutieră şi cea feroviară?

Raed Arafat: Avem, din informaţii, că sunt efecte. Pentru asta aşteptăm recunoaşterea aeriană, ca să ne poată să ne spună care este situata. Deci, aştept informaţiile de la ei. La următoarea conferinţă de presă o să vă dăm mai multe detalii sau între cele două conferinţe când le avem. Din informaţiile iniţiale ştim că sunt drumuri blocate. Deci, acest lucru îl ştim foarte bine şi aştept să avem lista şi exact unde şi dacă sunt unităţi de pompieri afectate, de exemplu, că nu pot să acceseze anumite zone sau nu pot să iasă pentru că au blocate drumurile în jurul lor. Acest lucru urmează să-l primim. Vă rog.

Reporter: Aveţi informaţii că ar urma un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter?

Raed Arafat: Nu avem informaţii când apare un cutremur. Nici acuma nu am avut informaţii, nici nu avem informaţii despre replicile care pot să apară. Este normal că pot să apară după cutremurul care a avut lor, din păcate, replici.

Reporter: /.../.

Raed Arafat: A, mă întrebaţi de ce acuma e exerciţiul? Pentru că cândva trebuie făcut. Deci, rugămintea către dumneavoastră şi către populaţie este ca nimeni să nu se panicheze că noi facem exerciţiile astea pentru că avem informaţii că urmează ceva. Toţi avem informaţie care toţi o ştim: cândva poate să apară ceva, iar Bucureştiul este o zonă care este supusă riscului seismic. Deci, faptul că facem exerciţii trebuie să fie un lucru îmbucurător. În loc să spunem că mai bine nu vorbim, ca să nu se sperie nimeni şi să nu facem nimic, şi când apare un cutremur, lumea n-a făcut niciun exerciţiu serios pe tema asta.

În loc să spunem că "mai bine nu vorbim, ca să nu se sperie nimeni" şi să nu facem nimic, şi când apare un cutremur, lumea n-a făcut niciun exerciţiu serios pe tema asta. În 2016 am făcut un exerciţiu care a fost bine, am identificat câteva lucruri pe care le-am corectat. Acum este un exerciţiu care are şi o componentă internaţională; ne va învăţa cum să ne corelăm cu echipele internaţionale care vin... Ne va învăţa mai multe lucruri acest exerciţiu - şi o să vedeţi amploarea lui. Nu pot să vă dau totul de acum, o să vedeţi pe parcurs. Amploarea exerciţiului este - pot să spun - mult mai mare decât a fost vreun exerciţiu până acum. Adică la nivelul UE, colegii de la Comisia Europeană consideră că este cel mai mare exerciţiu care implică şi activităţi de intervenţie militară şi pacienţi şi răniţi din ultimii 20 de ani. Dar ce va fi şi cum o să fie desfăşurat, o să primiţi informaţiile din timp, ca să puteţi să le comunicaţi populaţiei.

Iar pentru populaţie, vreau să-i asigur pe toţi că nu înseamnă faptul că facem un exerciţiu că mâine va fi un cutremur. Acum, că vorbim despre cutremur în cadrul acestui exerciţiu, poate că este un moment să recapituleze sfaturile care sunt date despre cum să reacţioneze în cazul unui cutremur, să intre pe aplicaţia Departamentului şi să verifice acolo filmuleţele care sunt sau pe portalul 'fiipregătit.ro' şi să verifice filmele şi indicaţiile care sunt. Deci, şi pentru populaţie acest exerciţiu poate să ajute la o recapitulare a modului de reacţie - deci este un lucru pe care îl consider foarte pozitiv.

Şi mai e un lucru pe care vreau să-l subliniez între paranteze: ştiu că sunt două activităţi importante în perioada asta, sâmbătă-duminică, şi anume maratonul şi meciul de fotbal de mâine; ele nu vor fi afectate de acest exerciţiu. Deci, am făcut tot posilului. Şi, în plus, de la momentul la care a fost lansat exerciţiul, prima indicaţie este că prioritatea maximă este la tot ce este real, deci nu vom afecta intervenţia reală din cauza exerciţiului. Există mecanisme de înlocuire a unor echipaje - dacă pleacă echipaje, vin alţii şi-i înlocuiesc -, se cheamă oameni de acasă ş.a.m.d. Dar, oricum, nu prevedem reducerea capacităţii zilnice de intervenţie în unităţi pentru a face acest exerciţiu şi încercăm, oricum, dacă apare ceva care este real, chiar dacă se retrag aici, în zona Bucureştiului, echipe din exerciţiu, putem să-l facem fără nicio problemă.

Realizator: /.../ aveţi o analiză care infrastructură - rutieră sau feroviară - este cea mai vulnerabilă în faţa unui astfel de cutremur?

Raed Arafat: Nu. Deci nu pot să vă spun că am o astfel de analiză. Sunt mai multe zone care sunt considerate infrastructură critică - bineînţeles, critică în sensul că sunt importante -, viaducte, poduri, tot.

Raed Arafat: Nu pot să vă spun acum care este mai vulnerabil decât celălalt. Nu am astfel de studii aici. Poate că Ministerul Transporturilor poate să răspundă la astfel de întrebare mai bine.

Reporter: Domnule Arafat, aţi menţionat la început nişte zone unde se acţionează...

Raed Arafat: Unde e scenariul, există clădiri.

Reporter: /.../ au un risc mai mare?

Raed Arafat: Bănuiesc că colegii mei care au stabilit, de exemplu, Centrul Vechi şi anumite zone, da, pentru că acolo există anumite clădiri cu risc mai mare. Deci aici este corelat cu realitatea când s-a stabilit acest lucru şi ştim cu toţii că Centrul Vechi este o vulnerabilitate mai mare în Bucureşti. Deci nu avem aici ce să ascundem sau să schimbăm. Asta este realitatea şi o ştim, aşa că scenariul este bazat pe lucruri care sunt corelate cu realitatea, cât de cât. Unele lucruri poate că sunt puse pentru a face scenariul mai dificil. Deci trebuie să înţelegeţi că concepţia noastră când facem exerciţii de acest gen este de a merge pe..., e un principiu pe care o să îl spun în engleză şi îl explic "think of the thinkable and use the worst key scenario". Adică gândeşte-te la ce consideri că este imposibil şi improbabil să se întâmple ca şi maxim când faci un exerciţiu şi întotdeauna gândeşte-te la scenariul care este cel mai grav - aşa te pregăteşti mai bine. Dacă facem exerciţiile şi suntem optimişti şi mergem pe scenarii minimale înseamnă că nu ne pregătim pentru un scenariu greu, chiar dacă acest scenariu este mult mai rar, aşa că faptul că noi facem acum un scenariu mai complicat nu înseamnă că aşa va fi, dar asta înseamnă că noi ne-am gândit să ne testăm la o situaţie cât mai aproape de situaţia maximă.

Reporter: Care ar fi principalul sfat pe care dumneavoastră l-aţi da populaţiei din Bucureşti după un asemenea cutremur? Ce ar trebui oamenii să facă prima şi prima dată, ţinând cont că nu au semnale la telefoane, nu pot lua legătura cu rudele?

Raed Arafat: În primul rând, populația trebuie să fie pregătită înainte. Deci, sfatul unu pe care îl dau este ca populația să fie pregătită. Există această trusă care este descrisă pe portalul 'fiipregătit', radioul pe baterie, pentru că ne permite să transmitem niște mesaje prin radio. Toate datele astea putem să le folosim, adică putem să le pregătim, adică să fim mai bine pregătiți în cazul unui cutremur. La momentul în care este un cutremur, trebuie să asculte sfaturile care se transmit. Noi n-am folosit sistemul 'RO-ALERT' pentru a transmite sfaturi astăzi prin sistem. L-am testat altădată, n-am intrat să-l testăm din nou. Dar este posibil să se transmită sfaturi prin sistemul 'RO-ALERT', prin aplicația DSU și prin radiouri, dacă nu avem alte mijloace de comunicare. Deci, acest lucru este cel mai important și trebuie evitat. Știu că acest lucru va fi foarte dificil. Sunt două lucruri care pot să încurce foarte serios echipele de intervenție. Dacă fiecare coboară și urcă în mașină și pleacă și atunci riscul este să blocheze integral orașul astfel încât pompierii să nu poată să intervină, deci, în mod normal, în secunda în care este cutremur, având în vedere că vor fi anumite drumuri închise de care lumea nu știe de ele, pleacă cu mașina și blochează drumurile, inclusiv pentru salvatori. Al doilea lucru, dacă fiecare ia telefonul și sună 10 prieteni, sau cinci prieteni sau familia sau tot înseamnă că ne blocăm rețeaua telefonică la maxim și nu mai putem intra pe serviciile de urgență să o folosim. Avem rețele alternative precum, cum știți, sunt rețelele care sunt stațiile TETRA, dar, totuși, și telefonia mobilă trebuie în momentul respectiv să fie folosită pentru urgențe, pentru că cineva care vrea să sune la 112 să anunțe ceva, înseamnă că, automat, această persoană trebuie să acceseze. Dacă alții accesează telefoanele pe diferite motive care nu sunt urgențe, ei pot să-i blocheze pe cei care au nevoie de urgență. Dacă nu sunt alte întrebări vă vom anunța când este următoarea conferință de presă. Mulțumesc mult! Dar, între timp, informații puteți să le obțineți de la colegii noștri comunicatori și care au canale de comunicare cu dumneavoastră. Mulțumesc mult!