Executivul îşi asumă răspunderea pe Codul Muncii la 8 martie
Premierul a declarat că varianta finală a Codului Muncii a fost trimisă în parlament pentru a intra în procedura asumării răspunderii. Sindicatele sunt nemulţumite de modificarea normelor care reglementează relaţiile de muncă.
Articol de Diana Domenico, 28 Februarie 2011, 15:09
Codul Muncii, în varianta guvernului, a fost trimis la parlament pentru a intra în procedura de asumare a răspunderii, considerată o prioritate pentru reformarea pieţei muncii şi un reper important în relansarea economică.
Birourile reunite ale celor două camere parlamentare au decis că executivul îşi va asuma răspunderea marţi, 8 martie, la ora 10. Deputaţii şi senatorii vor putea depune amendamente la Codul Muncii până vineri, a declarat premierul Emil Boc.
Modificarea normelor care reglementează relaţiile de muncă au stârnit noi valuri de controverse şi nemulţumiri din partea sindicatelor, decise să nu renunţe la anumite prevederi care, în opinia unor sociologi, dau în acest moment un avantaj clar angajaţilor în detrimentul angajatorilor.
Proiectul de lege privind modificarea Codului Muncii trimis în parlament în vederea asumării răspunderii guvernului. |
De altfel, multe organizaţii ale acestora din urmă au cerut în numeroase rânduri simplificarea procedurilor pe care le implică raporturile cu angajaţii şi cu potenţialii angajaţi.
Crearea locurilor de muncă a fost principalul argument invocat de primul ministru în favoarea proiectului pentru care îşi angajează răspunderea.
Audio: Expertul în politici sociale al Societăţii Academice Române, Suzana Dobre, face o analiză asupra prevederilor noului Cod al Muncii.
Modificarea Codului Muncii a pornit de la premisa flexibilizării pieţei muncii şi, aşa cum susţine premierul Emil Boc, actuala formă a proiectului va crea mii de locuri de muncă.
Astfel justifică executivul şi creşterea perioadei contractelor colective de muncă încheiate pe perioadă determinată, de la 24 la 36 de luni.
Emil Boc mai susţine că, pentru a sprijini performanţa la locul de muncă, angajatorul va avea posibilitatea să-şi creeze propriile norme de evaluare pentru salariat, iar pentru verificarea cu acurateţe a aptitudinilor salariatului noul proiect majorează perioada de probă la 90 şi 120 de zile pentru angajaţii cu funcţii de execuţie şi, respectiv, de conducere.
Sindicatele, nemulţumite de noua variantă a Codului Muncii
Toate aceste articole însă stârnesc nemulţumirea sindicatelor şi a majorităţii patronatelor, care susţin că actualul cod facilitează concedierile, în timp ce angajările devin din ce în ce mai dificile.
În acest sens, sindicatele susţin că introducerea criteriilor de performanţă reprezintă dreptul exclusiv al patronului, iar salariaţii vor putea fi oricând concediaţi.
În perioada de probă, patronul poate angaja oricâte persoane doreşte cu titlul de perioadă de probă şi poate oricând să renunţe la salariat fără să fie controlat.
În plus, sindicatele consideră că acele contracte de muncă pe perioadă nedeterminată vor dispărea iar majoritatea salariaţilor vor fi angajaţi cu contract pe perioadă determinată, întrucât se elimină articolul care prevede că, după trei contracte succesive pe perioadă determinată pe acel loc, angajatorul este obligat să angajeze cu contract pe perioadă nedeterminată.
Cea mai mare nemulţumire a sindicatelor şi patronatelor este însă eliminarea din Codul Muncii a contractelor colective de muncă.
Premierul Emil Boc a declarat însă că, la solicitarea UNPR-ului, acestea vor funcţiona în continuare, dar după o lege specială care va fi aprobată imediat după aprobarea Codului Muncii.
Sindicatele ameninţă cu greva
Partenerii sociali consideră însă că executivul se grăbeşte cu adoptarea unei legi atât de importante şi de aceea ameninţă cu greva.
"În viziunea noastră, salariaţii vor avea foarte mult de pierdut, iar noi trebuie să hotărâm dacă ne mai ţinem de acţiuni de stradă sau dacă trecem la greva propriu-zisă, aşa cum stabilisem pentru finalul acestei luni.
"Ea trebuie practic făcută cât se poate de repede, pentru că numai în acest mod cred eu că se pot opri anumite atitudini ale actualului guvern, care, prin modificarea Codului Muncii, nu fac altceva decât munca la "gri" şi la "negru" şi cât mai mulţi bani penru partidele politice", a declarat vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical, Ioan Pisc.
Şi UDMR a adus câteva amendamente proiectului Codului Muncii solicitând ca la concedierile colective, acei angajaţi care au fost concediaţi să aibă prioritate, luând în considerare şi pregătirea profesională.
În plus, UDMR a solicitat ca neîncheierea contractelor individuale de muncă să fie considerată de noua legislaţie contravenţie şi nu infracţiune.
Cele mai multe dintre patronate susţin că în forma actuală, proiectul Codului Muncii este lipsit de norme care să reglementeze relaţia dintre angajat şi angajator şi astfel acest proiect va destructura piaţa muncii.
"Singura regulă care se pare că rămâne pe piaţa muncii în România în acest moment, este salariul minim.
"Că s-ar putea să vedeţi întreprindere în care toţi sau marea majoritate a angajaţilor sunt retribuiţi cu salarii minim oficial, ceea ce după părerea noastră îndepărtează şi momentul în care guvernul îşi va putea permite să reducă fiscalitatea pe piaţa forţei de muncă pentru că, prin adoptarea Codului în forma aceasta, vor obţine mai puţini bani, mai puţini pentru contribuţii la Casa de Asigurări de Sănătate, la fondul de pensii sau la fondul de şomaj şi nu vor putea reduce fiscalitatea care era un obiectiv absolut necesar dezvoltării economiei româneşti", a declarat preşedintele UGIR 1903, Ioan Cezar Corâci.
Principalele divergenţe pe Codul Muncii între executiv, patronate şi sindicate
Prevederi | Codul Muncii actual | Proiectul guvernului | Poziţia sindicatelor şi patronatelor |
Durata maximă a unui contract cu durată determinată de timp | 18 luni | 36 de luni | 18 luni |
Durata preavizului, funcţie de conducere | 30 zile | 45 zile | 30 zile |
Durata preavizului, funcţie de execuţie | 15 zile | 20 de zile | 15 zile |
Perioada în care angajatorul trebuie să asigure concediul de odihnă neîntrerupt, pentru situaţiile în care concediul este programat fracţionat | 15 zile | 10 zile | 15 zile |
Perioada maximă de probă pentru funcţie de conducere | 90 zile | 120 zile | 90 zile |
Perioada maximă de probă pentru funcţie de execuţie | 30 zile | 45 zile | 90 zile |
Reducerea programului săptămânal de lucru de la 5 la 4 zile | Nu există | Angajatorul poate lua această decizie după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz | Angajatorul trebuie să se consulte cu sindicatele |
Criterii pentru departajarea concedierilor colective | Nu există | În urma evaluarii realizării obiectivelor de performanţă | Resping amendamentul |