EXCLUSIV RRA: Ministrul dezvoltării, Cseke Attila: Statul va finanța integral lucrările de consolidare a clădirilor cu risc seismic

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu.

Realizator: Guvernul a aprobat o serie de modificări referitoare la Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Conform Ministerului Dezvoltării, vor fi considerate cheltuieli eligibile atât costurile cu expertiza tehnică, dar și auditul energetic. În platforma digitală deschisă de minister pe 3 ianuarie sunt deja 235 de cereri de finanțare, în valoare totală de 4,29 miliarde de lei, spune ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, invitatul "Apelului matinal". Cătălin Cîrnu a stat de vorbă cu el.
Realizator: Din primele informații, la cum ne-am uitat noi, există o cerere mare?
Cseke Attila: Da, există o cerere mare, ceea ce înseamnă că acest program guvernamental este binevenit. Anteriorul program, care a existat în România din 1994, era practic cadru ca și aplicabilitate și criteriile de acolo, și finanțările, la un moment dat și procedurile foarte greoaie au condus la caducitatea acelui program. Și, atunci, în 2022 guvernul a aprobat un proiect de lege, la propunerea Ministerului Dezvoltării, am trecut și prin parlament, și avem acum Legea 212/2022, pe baza căreia am deschis, în 3 ianuarie, acea platformă digitală în care autoritățile locale și centrale se pot înscrie cu proiecte pe acest segment de consolidare de risc seismic a clădirilor.
Realizator: Cunoaștem că sunt multe clădiri cu risc semic ridicat, nu știu dacă numărul total este gata, dar pentru toate lucrările de consolidare există finanțare necesară?
Cseke Attila: Aici sunt două aspecte care sunt importante. În primul rând, faptul că ne-am asigurat ca în Planul Național de Reziliență și Redresare, în componenta „Valul Renovării”, să fie o axă importantă de renovare integrată, atât pe clădiri cu destinație multifamilială, adică blocuri de locuințe, respectiv și la clădirile publice. Renovare integrată înseamnă că se fac atât consolidări de risc seismic la clădirea respectivă, dar și eficientizare energetică a clădirii, ca să nu intervenim de două ori. Aceasta este finanțarea pe PNRR și în care, pe această axă, cum vă spuneam, sunt 468 de milioane de euro, care sunt complet alocați, adică am avut solicitări destule pentru această sumă finanțată, și din care putem să facem această renovare integrată, care include și consolidare de risc seismic, la 130 de blocuri cu două scări, parter, plus opt etaje, e o medie, evident, și la 325 de clădiri cu o suprafață medie de 900 metri pătrați; asta poate fi mai mult sau mai puțin în funcție de suprafața fiecărei clădiri. Deci, pe partea de finanțare pe PNRR ne-am asigurat ca în programele propuse de România Comisiei Europene să avem o finanțare importantă de aproape jumătate de miliard euro pe acest segment. Și, în același timp, am făcut această lege, care este pe Programul național, cu finanțare națională de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, și care a pornit acum ca și program. Am adus două-trei îmbunătățiri, v-ați referit la ele; aș explica puțin. Raportul de expertiză tehnică și cel de audit energetic, pentru că, la fel ca și în PNRR, și programul din finanțare națională își propune o intervenție corelată, în sensul în care, dacă consolidăm o clădire, că e școală, că e spital, că e un bloc de locuințe, să facem și eficientizare energetică a acelei clădiri; și atunci ne trebuie și expertiză tehnică de risc seismic și audit energetic. Aceste cheltuieli, care inițial cădeau în sarcina financiară a beneficiarului, vor putea fi preluate în program, adică vor fi eligibile, vom deconta și aceste sume cheltuite. Respectiv, la finalul investiției, când se dă certificatul de performanță energetică pe clădirea renovată și consolidată, la fel și această cheltuială este introdusă pe seama programului național de consolidare de risc seismic, astfel încât să degrevăm cât mai mult beneficiarii de această presiune financiară.
Realizator: Acestea sunt printre prevederile noi din Programul naţional.
Cseke Attila: Exact, exact.
Realizator: Există în acest moment și proiecte în desfășurare?
Cseke Attila: Asta vom vedea după 20 februarie, în momentul în care această sesiune de apel de proiecte se va închide și vom trece la faza analizării documentațiilor sau cererilor depuse; și, în urma acestei analize, prin ordin de ministru, se va aproba o listă preliminară, urmând ca, din această listă preliminară, beneficiarii, în momentul în care aduc documentația tehnică necesară, să încheiem imediat contractele de finanțare. Deci vom vedea această situație la zi, pentru că adevărul este că, până la această lege, n-am avut nici măcar o... hai să spun, o coerență în ceea ce privește datele disponibile cu privire la clădiri care sunt expuse riscului seismic. Abia după intrarea în vigoare a acestei legi vom face un registru și al clădirilor cu aceste probleme, astfel încât să știm exact, dar pe baza expertizelor efectuate, să știm exact câte clădiri avem în România expertizate cu risc seismic. Deci va trebui puțin să așteptăm legat de analiza câte sunt în derulare. Avem o finanțare asigurată pe anul acesta de 200 de milioane de lei credite bugetare și 500 de milioane de lei credite de angajament, adică contracte ce putem încheia, și, în mod evident, s-a discutat acest lucru și la nivel guvernamental, și la nivelul coaliției; dacă este necesar, putem să suplimentăm acest program, pentru că el este absolut necesar.
Realizator: După ce vor fi primite toate cererile, va urma analiza de care ne spuneaţi, se va lua o decizie şi în funcţie de urgenţele majore în ceea ce priveşte consolidarea la nivel naţional a unor clădiri?
Cseke Attila: Aici aş extinde puțin întrebarea sau răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Ceea ce aduce nou acest program de anul trecut aprobat privește, hai să spun, fondul problemei. În primul rând, în fostul program din 1994 erau cuprinse doar consolidările de risc seismic de blocuri de locuințe. În acest nou program sunt și clădirile publice; și vă rog să vă gândiți, în primul rând, la spitale, la școli, la grădinițe, la creșe, unde există o populație semnificativă la momentul nedorit al unui cutremur, și foarte multe dintre ele sunt adăpostite, ca să spun așa, în clădiri vechi și care prezintă risc seismic. Deci am extins programul astfel încât să putem să acordăm finanțări și pe clădiri publice. Foarte importantă modificare a fost aceea care înseamnă o schimbare de, dacă vreți, de atitudine a statului român față de această problematică a consolidării de risc seismic, în sensul în care finanțarea acordată prin acest program este o finanțare 100%, fără cofinanțare necesară de la beneficiar, și care este nereturnabilă. Sigur, care instituie corelativ o interdicție de vânzare a clădirii respective pe 25 de ani. Ca să explic puțin această chestiune: pentru că este o investiție din bani publici, investiție a statului, care consideră prioritar aici interesul public, acela de a ocroti viața cetățenilor din acea clădire, nu se solicită returnarea acestei sume. Dacă dorești să vinzi apartamentul, ca să vorbim de un apartament într-un bloc de locuințe, în perioada aceasta de 25 de ani, atunci va trebui să restitui statului cota parte finanțată investită de către stat.
Realizator: Da, în principiu, să nu facem afaceri cu banii statului, pe scurt.
Cseke Attila: Exact, afaceri să nu facem. Statul urmărește să acorde o siguranță în plus cetățenilor, indiferent că vorbim de proprietate privată, un apartament, fie că vorbim de o creșă, de o grădiniță, de un spital, vrem să îi ocrotim pe oamenii din interior. Este de interes general, public, această investiţie, dar, evident, vrem să nu se facă afaceri în această chestiune, de aceea este această interdicţie, respectiv recuperarea sumei dacă vrei s-o vinzi mai repede de 25 de ani.
Realizator: Da, şi aminteam de platforma digitală. Lista cererilor s-a deschis. Cererile vin. În ce perioadă sau până când vor fi primite?
Cseke Attila: Şi aici există o modificare în legislaţia aprobată în şedinţa de guvern. Acum, platforma este deschisă în perioada 3 ianuarie - 20 februarie. Este o prevedere, care era în vigoare înainte de această modificare pe care am propus-o guvernului, şi anume aceea ca, în prima parte a anului, în primele 60 de zile după aprobarea Legii bugetului de stat, să se deschidă platforma pentru depunerea de proiecte. Noi, în schimb, deja din experienţa acestor zile, am constatat că este mai bine ca această platformă să fie deschisă încontinuu, astfel încât autorităţile locale, pe măsură ce finalizează o expertiză tehnică de risc seismic, sau poate sunt mai avansați, chiar cu un studiu de fezabilitate, cu proiect tehnic, să poată să încarce documentaţia şi solicitarea, să nu trebuiască să aştepte începutul anului următor. Drept pentru care am modificat şi această prevedere şi de la 1 august vom avea o sesiune de depunere continuă pe acest program. Cifrele ne arată că este un program aşteptat, sunt 235 de cereri depuse, în valoare de 4,3 miliarde de lei, din care 130 de cereri sunt pe blocuri de locuinţe şi 105 cereri pe clădiri publice, 54 sunt unităţi şcolare, opt sunt unităţi sanitare, 17 sunt instituţii culturale, adică zone în care până acum nu am avut un program de investiţii şi avem de anul acesta.
Realizator: Aş vrea să ne edificaţi într-o anumită problemă. Când spuneţi unităţi şcolare, cine ar trebui să depună cererea, directorul şcolii, nu ştiu, primăria de care ţine unitatea de învăţământ?
Cseke Attila: În toate cazurile, unitatea adminstrativ-teritorială, primăria depune. Și în cazul şcolilor, şi în cazul spitalelor, instituţia, autoritatea care coordonează, are managementul spitalului, fie că e o primărie, fie că e Ministerul Sănătăţii, de exemplu, sau poate fi şi Ministerul Transporturilor, în unele situaţii, dar la şcoli, revenind, solicitarea se depune de către primărie, pentru că statul român, care asigură finanţarea, sigur, că trebuie să aibă o relaţionare cu o entitate juridică care poate să şi ajute să decidă; e nevoie de hotărâri de consiliu local, de documentaţie îndeplinită şi e mult mai uşor la nivelul primăriei să ai un corespondent cu care relaţionezi, decât la nivelul şcolii, şi decizia oricum este la nivelul primăriei.
Realizator: Da, despre Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat am discutat, astăzi, la "Apel matinal" cu ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila. Mulţumim frumos!
Cseke Attila: Mulţumesc şi eu!