”Europa este cea mai mare consumatoare de miere și nu produce decât jumătate din ceea ce consumă, restul se importă”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Cătălin Cîrnu: Mă gândeam că de fiecare dată specialiștii ne spun să îndulcim cafeaua sau ceaiul cu o liguriță de miere, asta ca să evităm consumul excesiv de zahăr.

Daniela Petrican: Dar, uite, țara noastră are un excedent în producția proprie de miere de albine, dar importă acest produs inclusiv din Ucraina. Apicultorii români spun că acum nu au unde să valorifice mierea proprie și se plâng că există concurență neloială între ceea ce se produce în țară și ceea ce intră din spațiul extracomunitar, adesea la prețuri foarte mici.
Cătălin Cîrnu: România importă peste 4.000 de tone de miere din afara Uniunii Europene, care se vinde atât pe piața internă, dar și pe cea externă, după ce este amestecată cu alte categorii de miere. Care este soluția și cum sunt afectați de această situație producătorii români descifrăm imediat, alături de invitatul "Apelului matinal", inginerul Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România. Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Ioan Fetea: Bună dimineața tuturor!
Cătălin Cîrnu: Da, este o situație cumva ciudată, cam fără ieșire, în condițiile unei concurențe neloiale la prima vedere. Sunt totuși soluții. Cine poate interveni sau ce se poate face?
Ioan Fetea: Da, într-adevăr, este o situație critică pentru sectorul apicol și nu numai. Ați văzut că toate sectoarele agriculturii, vegetal, zootehnie, trec prin perioade critice legate tocmai de această, mă rog, mișcare a produselor alimentare atât de ușor dintr-o țară în alta. Cine este de vină, este, îi zic eu, legislația pe care o accesăm astăzi și pe care o promovăm, indiferent că este vorba de legislația națională sau de cea europeană. Atâta timp cât România este o țară care produce, așa cum bine spuneați și dumneavoastră, își asigură autosuficiența de consum de miere, care este unul modest, trebuie să recunoaștem, la noi, noi importăm aproape 40% din ceea ce consumăm. Şi, tot așa cum bine spuneați dumneavoastră, poate o parte din aceasta merge la export ca miere românească, problema este că ea este adusă la prețuri mult sub prețul de cost al produsului românesc și exportată apoi ca miere românească, tot la prețuri mai mici, apicultorul intrând din acest punct de vedere într-o criză financiară deosebită.
Daniela Petrican: Dar de unde vine și cum ajunge totuși mierea din import să fie adusă la prețuri atât de mici? Nu se aplică taxe, accize?
Cătălin Cîrnu: E miere din China.
Ioan Fetea: Nu sunt. Ați văzut că Ucraina şi, de fapt, și China, pe baza acordurilor comerciale, sunt scutite de taxe vamale pentru unele produse și se aduc fără a fi contingentate, fără a fi verificate sau, mă rog, aprobate, în niște cantități care să nu afecteze în mod deosebit rău comerțul din România și producția românească. În acest context intră toți comercianții care fac o activitate comercială, bănuiesc, legală, nu mă refer la calitate în mod deosebit, aduc aceste produse și le valorifică, în sensul de a asigura piața cu miere. E adevărat că Europa este cea mai mare consumatoare de miere și nu produce decât jumătate din ceea ce consumă, restul se importă, și în aceste condiții sigur că solicitarea Uniunii Europene și a țărilor europene pentru a asigura necesarul de miere la raft este una legitimă. Dar totuși ar trebui România să ceară sau să caute anumite soluții pentru a proteja anumite produse interne, pentru că, altfel, un sector cum este apicultura, un sector tradițional și un sector care prin activitatea pe care o desfășuram noi ca apicultori ne asigurau niște venituri care completau în timp, trebuie să recunoaștem, mă rog, nivelul de trai al românului, astăzi am devenit un sector cu mâna întinsă pentru a obține un anumit sprijin financiar din partea guvernanților, fie pentru faptul că în urma, mă rog, efectelor condițiilor de mediu nefavorabile nu facem producție, fie datorită faptului că nu putem valorifica aceste produse. Și, uitați, este primăvară, reîncepem ciclu apicol, care va fi unul deficitar și în acest an, și datorită conițiilor de mediu, iarna a fost în martie sau în aprilie, nopțile încă sunt reci și familiile de albine sunt decimate după o iarnă păcătoase, ciudată, care nu a fost una favorabilă pentru apicultură.
Cătălin Cîrnu: Să mai punctăm două lucruri, mierea adusă din China și din Ucraina este așadar mai ieftină decât cea produsă de apicultorii români?
Ioan Fetea: Este mai ieftină. Noi avem dovezi, am văzut facturi și, din păcate...
Cătălin Cîrnu: Bun, dar cum reușesc ei s-o producă mai ieftin, că aici nu înțeleg?
Ioan Fetea: Păi, au producție mare, au o producție mare, consumul este mult mai mic decât în România. Și dacă vă uitați în hipermarket-uri, am avut și o curiozitate săptămâna trecută, pe un pliculeț de miere scria clar: amestec miere din Ucraina, Moldova, China, România, fără niciun procent și fără a putea asigura o trasabilitate. Eu am îndoieli și, așa cum a arătat și Comisia Europeană, prin acel raport privind calitatea mierii importate, aproape 40% din ceea ce intră în Europa este miere denaturată, nu este miere proformă, şi aici cred că nu mai are nimeni dubii de ce este așa de redus și prețul de import al acestui produs.
Cătălin Cîrnu: Dar, apropo de calitate, scuze, îmi amintesc, în Japonia se vindea miere produsă în România, niponii chiar o etalau, prețurile erau mari, e adevărat, Japonia nu prea aduce nimic din China, și totuși îmi spuneți că sunt probleme pentru apicultorii români. E un paradox undeva.
Ioan Fetea: Nu, Japonia nu importă cantități mari și nu a fost niciodată un importator solid pentru produsul miere românească, dacă vorbim de câteva sute, două, trei sute de tone poate într-un an. Marea importatoare și marele consumator este Europa, și Germania în mod deosebit, care în ultimii 40 de ani, chiar 50 de ani, ne-a asigurat o piață sigură de desfacere a acestui produs, tocmai datorită calității, cum bine spuneați și dumneavoastră, produsului românesc, pe care îl foloseau și îl folosesc în continuare la cupajare, la amestecarea cu alte produse care vin din alte zone, cu anumiți indicatori de calitate neconformi, și pentru a o duce la un nivel de consum acceptabil.
Daniela Petrican: Înțelegem că au fost deja depopulări masive de albine la nivelul întregii țări. Programul Național Apicol vă este de ajutor, primiți fonduri?
Ioan Fetea: Programul Național Agricol este singurul sprijin cert financiar pentru apicultură, însă prin valoarea financiară a lui acoperă undeva la 10-11 de milioane de euro, la cele peste 2.000.300 de familii de albine, putem socoti foarte ușor, undeva la 5 dolari pe familia de albine pe an, ceea ce este foarte puțin. Sigur că de acest program național apicol nu beneficiază decât undeva la 25% din apicultori și, respectiv, tot 25-30% din efectivele de familii de albine, prin valoarea lui mică, prin solicitările acestea, sunt apicultorii care solicită și acoperă solicitările acestora undeva la 25%, restul de apicultori sigur că nu beneficiază de niciun sprijin financiar, cu excepția celor care fac sigur proiecte sau accesează proiecte europene.
Daniela Petrican: Există așadar fonduri, inclusiv europene, care să fie disponibile pentru apicultori în acest moment?
Ioan Fetea: Singura formă de sprijin este Programul Național Apicol, așa cum vă spuneam, în rest, sunt ajutoarele de minimis, pe care noi le solicităm, din păcate, pentru că n-a fost producție în ultimii doi ani și aproape trei, și care nu a fost acordat nici anul trecut. În rest, alte fonduri pentru apicultură nu.
Cătălin Cîrnu: Da, avem o curiozitate pe final. Mierea este într-adevăr foarte, foarte gustoasă, dumneavoastră personal pe care o preferați?
Ioan Fetea: Da, bună întrebare. Toată mierea are anumite caracteristici aparte și toată mierea noastră și mierea românească și îi îndemn pe români să consume produsul românesc fără nicio restricție, cea mai consumată de către mine este mierea de salcâm, pentru că o folosesc ca îndulcitor în cafea și nu îi denaturează gustul. Dar nici rapița nu denaturează, teiul prin aroma lui specifică și intensă sigur o recomand să fie folosită în ceaiuri sau în alte lichide care nu sunt supraîncălzite.
Cătălin Cîrnu: Da, noi avem un borcan cu miere polifloră, ca să-i împăcăm pe toți. Mulțumim pentru discuție.
Ioan Fetea: Şi eu vă mulţumesc.
Cătălin Cîrnu: Să sperăm că până la urmă vă va merge mult mai bine şi mă gândesc la toți apicultorii, la toți prisăcarii din România. Invitatul de astăzi al "Apelului matinal", Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România. Şi un mesaj de la "Matinal", cu permisiunea tuturor, consumați cât mai multă miere și cât mai puțin zahăr.