Eugen Tomac: UE trebuie să susțină economiile statelor membre

Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare reală la adresa existenței Europei, dar și a întregii lumi. În acest context, Uniunea Europeană a inițiat Pactul Verde European, care ar avea menirea să transforme comunitatea țărilor de pe continent într-o uniune cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Scopul declarat este să ajungem până în 2050 la zero emisii nete de gaze cu efect de seră, creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor, dar nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat în urmă.
Scepticism privind viabilitatea proiectului a existat încă de la început; de exemplu, anunțul Statelor Unite privind forajele accelerate sau chiar vocile din Europa care cer renunțarea la planurile privind interzicerea motoarelor cu combustie internă fac loc unui pesimism în creștere privind viitorul verde european. Discutăm acest subiect alături de invitatul "Apelului matinal", europarlamentarul Eugen Tomac, membru al grupului Renew Europe. Bună dimineața!
Bună dimineața dumneavoastră și tuturor radioascultătorilor!
Credeți că suntem într-un moment decisiv, să-i spunem, pentru ceea ce unii ar numi ultima noastră șansă de salvare, raportând-ne la protecția mediul, evident?
Nu. Evident că nu putem pune lucrurile în acești termeni. În mod clar, ambițiile Uniunii Europene de a avea o economie verde și de a investi masiv și de a susține statele membre pe politici ce țin de decarbonizare rămâne un obiectiv realist. Doar că, între timp, de când a fost lansat Green Deal-ul până în prezent, lucrurile s-au transformat fundamental. Și aici mă refer la faptul că Uniunea Europeană, dintr-o uniune economică, în ultimii ani s-a transformat într-o uniune geopolitică și doi, concurența globală obligă executivul european să încerce să fie ceva mai blândă în ceea ce privește ambițiile pe pachetul legislativ privind măsurile pe care trebuie să le implementeze statele membre și, evident, industriile afectate să le suporte. Și din acest punct de vedere este mai mult decât binevenită această nouă abordare a Comisiei, pentru că, observăm, actorii globali n-au niciun fel de /.../ și sunt extrem de relaxați în ceea ce privește această abordare, fie că ne referim la Statele Unite sau China, iar Uniunea Europeană are obligația să facă față tuturor acestor provocări și să vină cu noi măsuri. Iar soluția propusă de Comisie de a avea un acord privind o industrie curată, mi se pare mai mult decât potrivită, pentru că unele abordări în ceea ce privește industria auto, de exemplu, și nu numai, au fost extrem de restrictive și au afectat destul de puternic economiile statelor membre și, din acest punct de vedere, eu cred că trebuie să fim mult mai pragmatici și mai realiști, ceea ce nu înseamnă că trebuie să abandonăm aceste obiective pe care și le-a propus Uniunea Europeană pentru a reuși să devenim, totuși, un continent mult mai curat și cu o industrie competitivă, dar, în același timp, capabilă să ducă mai departe aceste obiective, pentru că ele nu țin doar de industrie, țin și de capacitatea statelor de a crea, de exemplu, o infrastructură pentru pentru industria auto. Noi nu avem încă o industrie, o infrastructură bine pusă la punct pentru a putea avea cu toții mașini electrice și cunoaștem această realitate. Deși sunt țări în Europa care de mult au schimbat balanța și au mai multe autoturisme electrice decât autoturisme clasice, nemaivorbind de energie regenerabilă, sunt țări care au peste 50% energie produsă din surse regenerabile, cum ar fi vântul sau soarele, inclusiv energie provenită din apă, deci, avem câteva obiective care trebuiesc ajustate, ținând cont de noile realități, inclusiv criza de securitate care a afectat Europa profund.
Senzația europenilor este următoarea: că noi, europenii, vrem, poate că și putem. În schimb, privind peste Atlantic și în cealaltă parte a lumii, că tot aminteați de China și Statele Unite ale Americii, de acolo nu vin aceleași semne încurajatoare. Ce pierdem sau ce câștigăm?
În primul rând, atunci când discutăm de state care subvenționează industrii cheie, cum este industria auto, evident că aici asistăm la o concurență neloială pe piața globală. Este și motivul pentru care Uniunea Europeană este extrem de critică față de China cu privire la aceste subvenții. Mai mult decât atât, am observat că administrația Trump a renunțat la pactul climatic, și evident că Acordul de la Paris, și evident că acest lucru creează mari probleme industriilor cheie afectate. Și cred că poziția Comisiei de a veni în sprijinul industriilor afectate este mai mult decât corectă și necesară, tocmai pentru că nu putem funcționa într-o lume în care regulile care sunt valabile pentru noi nu sunt valabile pentru ceilalți. Evident că asta afectează un întreg lanț de producție. Ceea ce, repet, nu înseamnă că ambițiile de a avea un continent curat nu sunt, din punct de vedere politic, corecte. Doar că ele trebuie aplicate raportându-ne la realitatea lumii în care ne aflăm astăzi, cu poli de putere care nu mai țin cont de regulile pe care le-au agreat atunci când a fost creat acest acord, la care unele state au renunțat cu foarte multă ușurință. Și, atunci, evident că Uniunea Europeană trebuie să-și concentreze eforturile pentru a susține economiile statelor membre. Nu poți renunța la ceva fără a avea altceva în loc. Și aici s-a greșit fundamental, inclusiv... în ceea ce ne privește pe noi am fost puternic afectați.
Și credeți că noul Pact european pentru industria curată va fi suficient?
Este un instrument, este un instrument, pentru că, pe lângă măsurile pe care le vom dezbate și le vom lua în următoarea perioadă la Strasbourg, Uniunea Europeană mai vine și cu resurse financiare, ceea este foarte important, pentru că se va crea o bancă specială, cu un fond public de peste 100 de miliarde, tocmai pentru a veni în sprijinul industriilor afectate de tranziția către o industrie mai curată. Și, din acest punct de vedere, sigur că aceste măsuri sunt mai mult decât binevenite. Mai mult decât atât, se vor mai relaxa condițiile impuse pe termenele stabilite în pachetul Green deal, fie că ne referim la 2035, fie că ne referim la 2050. Anumite industrii aveau obligația să ia o serie de măsuri astfel încât să-și reducă din producțiile clasice și să treacă pe o industrie mult mai curată, fie că ne referim la auto, și nu numai.
Credeți că la nivelul Parlamentului European se vor revizui regulamentele, legislația? Nu știu, va fi vreo dezbatere...?
Evident. Tocmai acest lucru implică acest acord pentru industrie curată, pentru ca anumite prevederi din directivele ce vizează domenii-cheie din industrie să fie ușor relaxate, tocmai pentru a scădea din această presiune care există în momentul de față. Fie că ne referim, repet, la proporția pe producție, fie că ne referim la măsuri administrative pe care companiile sunt în prezent obligate să le adopte. Unele vor fi amânate cu un an sau poate chiar trei.
Și care sunt acum prioritățile pentru motorul industrial franco-german, la care, sigur, se adaugă și industria din celelalte state europene, între care și România?
Evident, energia rămâne un domeniu-cheie pe care își concentrează întreaga politică europeană atenția, pentru că avem nevoie în continuare de energie curată, dar ea trebuie să corespundă și standardelor de cost la nivel global. Nu putem avea o energie foarte scumpă, pentru că asta înseamnă automat și producție mult mai scumpă și necompetitivă la nivel global. Deci este unul dintre obiectivele pe care le are Uniunea Europeană în momentul de față și sigur că este important și pentru noi să reușim să fructificăm și instrumentele pe care le pune la dispoziție Uniunea Europeană, pentru că România deja beneficiază de resurse din fonduri pentru ”Tranziție justă”, pentru că ne-a fost afectată o bună parte din economie, din industrie. În mod special discutăm despre Valea Jiului și poziția noastră a fost întotdeauna destul de corectă și de clară: nu putem închide centrale acolo unde nu avem ce pune în loc. Achiziția de energie mai scumpă din altă parte nu este o soluție pentru România și, la fel, nu este o soluție nici pentru celelalte state, inclusiv pentru Germania s-a demonstrat.
Dar la nivel european, că tot încercăm să dezlegăm această enigmă în țară, din câte cunoașteți dumneavoastră mai sunt națiuni, țări care exportă energie electrică sau gaze naturale la prețuri mai mici decât atunci când importă?
/.../, și aici sunt sunt probleme puțin cunoscute și discutate, de exemplu, pentru că încă coridoarele de transport de energie nu sunt interconectate peste tot și sunt țări care la ora actuală achiziționează sau cumpără energie mult mai ieftină decât în România. Și acest lucru, la fel, trebuie reglementat și trebuie Uniunea Europeană, Comisia să facă presiunile necesare pe statele membre pentru a exista această interconectare energetică între toate statele membre, de la est la vest, /.../ tranzacții fără a fi afectați tocmai de această lipsă de infrastructură. Sunt încă multe domenii sau sectoare unde lucrurile nu funcționează la parametrii pe care ni-i dorim cu toții și din acest punct de vedere sigur că România este afectată.
Mulțumim pentru toate aceste precizări!