”Este vorba de cele mai dure sancţiuni care s-au văzut vreodată”

Probleme la zi - Intervenţie telefonică a ministrului apărării Vasile Dîncu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizator: Alexandra Andon - Forțe ale armatei ruse au ajuns în nordul Kievului în această dimineață, iar locuitorii capitalei ucrainene au fost îndemnați să riposteze. Ieri dimineață Rusia a lansat o invazie largă în Ucraina, invazie terestră, năvală și aeriană. Ucrainenii spun că în 24 de ore au fost bombardate 33 de locații civile, în apropiere de 12 orașe de pe tot cuprinsul Ucrainei s-au înregistrat explozii, de la Kiev la Kerson şi de la Mariupol la Harkov. Mii de oameni s-au refugiat deja în Polonia, în România, în Republica Moldova. Loviți, ucrainenii caută să reziste. Vladimir Zelenski a elogiat bravura soldaților și civililor și le-a cerut să reziste în continuare, așa cum a cerut de altminteri sprijin suplimentar țărilor din grupul B 9, grupul de țări membre NATO și care se află de la Marea Baltică la Marea Neagră. Îi spun bun venit în emisiune şi îi mulțumesc foarte mult pentru prezență ministrului Apărării Naționale, domnul Vasile Dîncu. Bună ziua, dacă mă auziți! Încerc încă o dată, bună ziua domnule Dîncu, mulțumesc pentru participare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut statelor din grupul B 9 sprijin suplimentar. Va veni acest sprijin și despre ce fel de sprijin ar putea fi vorba?

Vasile Dîncu: Sigur că preşedintele Zelenski are dreptate să spună că este lăsat singur, spune câteodată, dar există o chestiune care este în tratatul NATO şi care nu poate să fie pusă în practică în alt fel, adică nu poate primi trupe pe teritoriul Ucrainei, deci NATO nu poate reacționa pe teritoriul unui alt stat care nu este membru NATO. În schimb, echipament militar primește, foarte multe ţări, SUA, Canada, au dat ajutoare militare, muniţie sau chiar armament. Ţările din B9 - am avut aseară o ministerială, pe care am coordonat-o împreună cu omologul meu polonez și la care participă și secretarul american Austin, şeful Pentagonului - am stabilit fiecare ajutoare în zona neletală, de exemplu echipamente, căşti, veste antiglonț, echipamente sanitare, tot ceea ce putem noi, corturi, sunt foarte multe. Am avut un task force în această dimineaţă la guvern în care împreună si cu alţi miniştri vedem un ajutor complex cu mult mai multe elemente pentru Ucraina, se întâmplă aceasta şi toate ţările din zonă fac acest lucru.

Realizator: Preşedintele Zelenski vorbea despre armament şî sancţiuni suplimentare faţă de cele deja adoptate. Se pune problema unor sancţiuni suplimentare? Este şî poziţia preşedintelui Klaus Iohannis în această dimineaţă. Despre ce sancţiuni ar putea fi vorba?

Vasile Dîncu: Au fost gândite sancţiuni progresive, aţi văzut, primul val de sancţiuni a fost un val, să zicem, de sancţiuni de avertizare pentru că nu se ştia încă în ce măsură armata Federaţiei Ruse va acţiona pe teeritoriul respectiv, pe teritoriul Ucrainei. Acum, al doilea val de sancţiuni este deja unul foarte mare. Astă-noapte, ieri a apărut un nou val de sancţiunim, vor apărea în aceste zile, astăzi sau mâine exact normele de aplicare pentru că s-aau stabilit mai degrabă principii, este vorba însa de cele mai dure sancţiuni care s-au văzut vreodată. Vor fi publicate în aceste zile, modul în care se aplică, prin regulamentele de aplicare care vin de la Uniunea Europeană, să vedem nominalizate chiar aceste tipuri de blocaje economice, a unor fluxuri financiare, fluxuri de aprovizionare pentru Rusia, sancţiuni pentru oligarhia rusă şi tot ceea ce se poate pentru a bloca Rusia. Este o situaţie, în acest moment, în care cred că va avea darul de a descuraja sau chiar de a opri această ofensivă, pentru că Rusia, în actuala situaţie economică, nu are cum să reziste unui asemenea blocaj. Vreau să spun că după 2014, după anexarea Crimeii, când a fost... au fost sancţiuni economice, dar au fost sancţiuni nu de acest nivel, ci foarte joase, a scăzut nivelul de viaţă chiar a populaţiei din Rusia cu 30%, conform unei statistici americane. Nici până acum nu a fost recuperată acea pierdere. Deci este vorba de sancţiuni mult mai dure, pe care o să le vedem astăzi-mâine. Este şi un ... sunt şi astăzi întâlniri la nivel de preşedinte şi delegaţii la NATO, există şi în această zi vor fi şi alte întâlniri în zona militară, în zona Uniunii Europene. Deci se lucrează masiv exact la acest tabel complex cu sancţiuni.

Realizator: Pentru că aţi vorbit despre zona militară, cum se schimbă situaţie pentru România, odată ce Armata rusă a capturat Insula Şerpilor? Distanţa faţă de Constanţa este foarte mică, faţă de baza de la Kogălniceanu - 100 de kilometri în linie dreaptă.

Vasile Dîncu: Sigur, decizia de la Haga nu era pusă încă în aplicare în ceea ce priveşte delimitarea platoului continental şi Insula Şerpilor până acum, deci era o decizie, dar încă nu a fost... nu era aplicată. Practic, sigur că Rusia va fi mai aproape, dar va fi mai aproape de o graniţă NATO, sigur, va fi mai aproape şi de gurile Dunării, dar este vorba de o graniţă NATO, şi vor fi cu siguranţă... e cu siguranţă o altă realitate. Nu este România singură, să spunem, care va trebui să gestioneze această graniţă şi această apropiere a Rusiei de România. Va fi tratată internaţional şi NATO are o forţă prin care poate descuraja orice formă de ameninţare. Vom învăţa să trăim cu ruşii la graniţă, dar vom fi sprijiniţi pentru asta dacă va fi cazul, dar eu nu cred chiar dacă a fost...

Realizator: Vom învăţa să trăim cu ruşii la graniţă, asta înseamnă că s-a împlinit faptul şi toată lumea se va resemna cu el?

Vasile Dîncu: Nu cred. Asta voiam să spun. Nu cred că se poate întâmpla acest lucru, pentru ca dacă în cazul Crimeii a fost cumva pe plan internaţional, în dreptul internaţional a fost acceptată poate prea uşor această realitate, chiar dacă Rusia a fost sancţionată, pentru că a existat justificarea că, de fapt, Crimeea a fost cedată Ucrainei de către un secretar general al partidului comunist sovietic, în această situaţie comunitatea internaţională nu poate să valideze asemenea situaţie şi eu cred şi sunt absolut convins că după ce vor tăcea armele, că până la urmă şi gloanţele se termină şi nu mai ai resurse pentru a continua războaie inutile şi va vorbi diplomaţia prin blocarea Rusiei, ruşii vor trebui să revină la masa negocierilor şi Ucraina va intra...va reintra în statalitatea care a fost înainte. Nu ştiu cum vor negocia cu cele două republici care au cerut federalizarea şi care au cerut independenţă, dar dincolo de asta, nu cred că în actuala situaţie a lumii vom putea să acceptăm că un stat mare ca Ucraina să dispară pur şi simplu de pe hartă şi să fie înglobat în Rusia, în Federaţia Rusă.

Realizator: Alianţa Nord-Atlantică - spune secretarul general NATO, Jens Stoltenberg - şi-a activat planurile defensive şi extinde măsurile de protecţie aeriană, terestră şi maritimă din estul, de pe flancul de est al Alianţei, adică inclusiv din România. Activarea acestor planuri defensive şi extinderea măsurilor vor ţine seama de această nouă realitate a faptului că Rusia a preluat Insula Şerpilor?

Vasile Dîncu: Nu este vorba numai de Insula Şerpilor. Este vorba de ofensiva ruşilor din Marea Neagră, pentru că apare un blocaj pur şi simplu al Ucrainei la mare, de ofensiva din nord care, după cum înţelegem din ultimele date, se apropie de Kiev sau chiar în anumite zone ale Kievului s-a intrat în capitala unei ţări independente. Deci aici este vorba de mai multe lucruri. Flancul de est oricum este fortificat în acest moment, din perspectiva resurselor de poliție aeriană, din perspectiva chiar a participării unor battlegroup-uri suplimentare. Am discutat aseară la Summitul B9 pe care l-am avut și în discuțiile cu miniștrii din NATO - am avut ieri mai multe discuții cu miniștrii apărării din NATO pe această temă - deci fortificarea este generală, de sus până jos. Evident că dacă a fost un accent până acum pe zona nordică, poate că s-au masat mult mai multe ajutoare și au fortificare mai mare pe zona nordică, acum, așa cum am văzut că și pe Twitter a anunțat președintele Macron, cred că se va fortifica mult mai tare acum sau se va completa cu fortificarea flancului sudic.

Realizator: Ieri au venit două aeronave F-35 americane. Ce mai urmează?

Vasile Dîncu: Sunt mai multe planuri în această direcție, nu numai la Mihail Kogălniceanu, ci și în alte zone, în ceea ce privește Flotila NATO, se intensifică supravegherea spațiului aerian. Vom avea probabil și forţe suplimentare, battlegroup-uri noi. Am văzut toate semnele că se va aproba astăzi sau în zilele acestea și, până la urmă, finalmente, battlegroup-ul care are Franța ca națiune-cadru, deci, cu siguranță că apare o intensificare a fortificării defensive a acestui flanc și România va primi ajutoare din acest punct de vedere suplimentare datorită ofensivei de sud a Federației Ruse.

Realizator: Domnule ministrul, Vasile Dîncu, aș vrea să punctăm în această intervenție a dumneavoastră - pentru care vă mulțumesc foarte mult - și dacă există în momentul de față fake news legate de Ministerul Apărării, de Armata Română, de obligații și să spuneți ascultătorilor noștri care este situația. Circulă știri despre obligația de a se înrola?

Vasile Dîncu: Nu există nicio asemenea dispoziție, nu avem niciun plan în acest sens. Armata noastră regulată profesionistă din acest moment ajunge... este o parte a defensivei flancului estic de aici al NATO, deci nu avem nevoie în acest moment de rezerviști. Am anunțat asta, există un inventar al rezerviștilor care se face în fiecare an, deci acesta este un fake news, așa cum apar și altele. De exemplu, ieri am încercat să demontăm o jumătate de zi faptul că un avion ucrainean a aterizat la Cluj, am ajuns și eu personal să verific, fiind din Cluj. Acest lucru era un fake news. Sunt şi altele care sunt legate de diferite zone: de exemplu, ideea că se blochează în acest moment pensionări sau ieșirile din armată. Încă nu s-a ajuns la o asemenea fază. Așa cum anunța și preşedintele României, România nu este amenințată în acest moment și nu are rost să ridicăm nivelul de alertă. Suntem într-o vigilenţă normală atunci când este un conflict la graniță, dar noi nu am schimbat în niciun fel starea de alertare în ceea ce privește Armata României.

Realizator: Citeam mai devreme pe G4media că este primul război purtat într-o țară cu reactoare nucleare, 15 reactoare nucleare, în afară de cel de la Cernobîl. Asta schimbă datele problemei? Şi aș vrea să comentați pentru finalul acestei intervenții declarația pe care a făcut-o secretarul britanic al apărării, care spunea: "Îi sprijinim pe ucraineni cu armament, cu alte mijloace, dar nu intenționăm să ne implicăm, în așa fel încât să se declanșeze un război european".

Vasile Dîncu: Să încep cu asta. Este o declaraţie normală, pentru că în statutul NATO, în Tratatul de asociere în zona NATO este stipulat că nu poate interveni NATO pe un teritoriu militar, pe un teritoriu al unei țări care nu este membră NATO. Deci asta este clar și vă dați seama, dacă NATO nu respectă dreptul internațional, atunci nu o să îi putem cere nici lui Putin să respecte asta. Deci este clar că acest lucru nu se poate întâmpla și nu numai pentru a nu declanșa un război. Este ilegal din perspectiva dreptului să se facă asta.

Realizator: Vedeţi, ucrainenii cereau întăriri pentru un no-fly zone.

Vasile Dîncu: Sigur, acum, noi înţelegem uneori... Oficialii ucraineni spun că sunt lăsați singuri în fața pericolului. Nu sunt singuri. Comunitatea internaţională este alături de ei, sunt sprijiniţi, dar a încerca o intervenție internațională în Ucraina ar însemna declanșarea unui conflict mondial și cred că aceasta nu poate să fie o soluție sau un scenariu rațional pentru nimeni din această lume. Să sperăm că ei vor rezista și prin mecanismele pe care atât NATO, cât şi ONU, OSCE le au la dispoziție în acest moment se va putea trecere la calea diplomatică.

Realizator: Precizez aici că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, chiar a cerut în această dimineață, cred, trupe ONU de menținere a păcii în Ucraina.