Emisiunea Probleme la zi: Forumul de Securitate al Mării Negre și al Balcanilor, organizat de New Strategy Center

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (19 mai, ora 13:20) - Emisiunea: "Probleme la zi" - Realizator: Alexandra Andon - Bună ziua și bun găsit tuturor! Discutăm în ediția de astăzi despre felul în care s-a schimbat în ultimele 15 luni situația de securitate la Marea Neagră. Totul în materie de securitate s-a rescris și trebuie revizuit în această regiune, unde se consumă o mare parte a componentelor războiului de agresiune pe scară largă a Rusiei în Ucraina, spunea premierul Nicolae Ciucă ieri. Şi tot ieri, o analiză Reuters susținea că la Summitul de la Vilnius liderii NATO ar urma să aprobe planurile militare secrete, care vor detalia, pentru prima dată de la Războiul Rece încoace, modul în care Alianța ar răspunde unui atac rusesc.
Am văzut după 23 februarie 2022 trecerea spre o nouă paradigmă a războiului pe scară largă, de durată, de mare intensitate, ca amenințare, s-a spus ieri, la al 7-lea Forum de Securitate al Mării Negre și al Balcanilor, organizat de New Strategy Center. Discutăm, așadar, în ediția de astăzi, sunt împreună cu noi, prin telefon, domnul George Scutaru, director general New Strategy Center. Bună ziua!
George Scutaru: Bună ziua, doamnă! Vă salut!
Realizator: Bun veniți și vă mulțumesc! Ni se alătură și realizatorul de televiziune și analist militar Radu Tudor. Bună ziua!
Radu Tudor: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație. Suntem amândoi live de la Forumul New Strategy Center pentru Radio România.
Realizator: Mulțumesc foarte mult. Domnule Scutaru vor mai fi schimbări din cele discutate ieri și astăzi la forum? Vor mai fi schimbări pentru statele NATO în ceea ce privește felul în care își văd securitatea, și mai ales pentru noi, privind securitatea la Marea Neagră?
George Scutaru: Forumul acesta este foarte important, fiindcă dă un semnal clar, concret: Marea Neagră contează în acest moment deosebit de tensionat de-a lungul întregului Flanc Estic. Practic, Marea Neagră s-a dovedit a fi un spațiu foarte vulnerabil, aş putea spune chiar cel mai vulnerabil, fiindcă în această regiune găsim conflictele înghețate ale Europei, găsim acțiunile militare în forță, începând cu Georgia, apoi, cu anexarea Crimeei și acum cu invazia la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei. Mesajul de ieri și de astăzi dat de mulți dintre cei care au participat aici este faptul că NATO este cât se poate de determinat să dea un semnal clar de descurajare, că România este protejată, se află sub umbrela Articolul 5. Și a mai fost un semnal foarte interesant, o foarte mare preocupare pentru ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Dacă în Ucraina ruşii acționează în mod clasic, declanșând un atac barbar, cu acțiuni militare, în Rusia ei desfășoară un război hibrid la scară largă, pentru a destabiliza această țară. Au încercat în toamna anului trecut să o destabilizez folosind presiunea energetică, șantajul energetic, au orchestrat demonstrații împotriva guvernului pentru a specula nemulțumirile cauzate de creșterea prețurilor la energie. Vor încerca probabil să creeze probleme în Găgăuzia, odată, nu a fost ales un nou lider local, foarte apropiat de Moscova. De aceea, ce s-a întâmplat la București este faptul că Moldova, prin cei care au reprezentat-o, Republica Moldova, mă refer la premierul Recean, ministrul energiei, ministrul de interne, au dat informații foarte utile participanților, în primul rând experților, oficialilor străini, despre ceea ce se întâmplă în Moldova, iar România a făcut un gest foarte important și consistent de a pune din nou lumină pe ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, fiindcă destabilizarea Moldovei interesează, afectează securitatea României. Ne interesează ceea ce se întâmplă lângă noi, iar cu România, ca furnizor de securitate și stabilitate, Moldova se simte mult mai sigur.
Realizator: Vă rog să rămâneți alături de noi cât vă permite timpul și să interveniți când considerați necesar. Merg și la domnul Radu Tudor. A atras atenția ceea ce a spus premierul Nicolae Ciucă, mai multe lucruri dintre cele spuse de domnia sa, dar și faptul că, citez, "pe planșa de lucru revine constructul industriei de apărare, ce trebuie să devină industrie de război, şi a armatelor mici, tehnologizate și sofisticate, care să de revină la armate de masă, cu rezerve la nivelul întregii societăți". Suntem în acest punct?
Radu Tudor: Permiteți-mi să îl felicitt pe George Scutaru pentru acest forum extrem de reușit și foarte util României. În privința armatei de masă, concept pe care ieri primul ministru l-a lansat aici, la New Strategy Center, există două școli de gândire. Prima școală, care spune că armatele suple, cu un număr mai mic de militari, dar foarte bine dotate tehnologic, ar putea să dețină supremaţia oricărei confruntări militare. A doua școală de gândire, care spune că e nevoie de mai mulți rezerviști, mai bine pregătiţi, e nevoie de o resursă umană puternică ca o armată să poată performa. Recunosc că eu am fost dintotdeauna adeptul primei școli de gândire, mai ales și prin prisma serviciului militar pe care l-am făcut, cu termen redus, în Armata Română și experiența pe care am avut-o atunci a dovedit că un număr foarte mare de tineri care să meargă la pregătire, dar care să nu aibă un armament performant, să nu meargă la trageri pe motiv de economie de muniție, de fonduri insuficiente ș.a.m.d., nu a fost una foarte reușită. Cred că România ar trebui să se concentreze pe un echilibru între cele două. În primul rând, Armata Română a început, în sfârșit, demersul de revizuire a nivelului de pregătire a rezerviștilor din România. Țara noastră nu mai știe câți rezerviști are, care este starea lor de sănătate, ce capabilitate au să răspundă atunci când sunt convocați la o pregătire. Drept pentru care trebuie să vedem exact pe câți ne bazăm, pe 40.000, pe 60.000, pe 80.000 de rezerviști, dar în egală măsură să apăsăm foarte tare pedala înzestrării, pentru că suntem întârziați și iată că, pe fondul unor convenții internaționale, cum este Convenția de la Montreux din 1936, nu putem întări capabilitatea aliată navală la Marea Neagră, nu pot veni nave NATO în bazinul Mării Negre, care a fost transformat într-o scenă de război, drept pentru care trebuie să dotăm noi forțele navale, cu corvete, cu submarine, cu puitoare de mine, cu absolut tot ce este nevoie, pentru ca răspunsul ferm al României să fie foarte bine conturat în cadrul efortului aliat de descurajare și de apărare în fața unei Rusii agresive.
Realizator: Domnule Scutaru, ați vorbit despre faptul că acest forum a pus sub un puternic reflector și situația din Republica Moldova. Vom discuta în a doua parte a emisiunii despre situația din Republica Moldova, dar, revenind la chestiunea Mării Negre și a felului în care sunt afectate interesele de securitate ale României, în ce fel s-a dovedit pericolul sau s-au dovedit riscurile în această privință, în ultimele 15 luni?
George Scutaru: Una din lecțiile învățate din războiul care are loc în Ucraina până acum este folosirea unei cantități de muniție imense. Nimeni nu s-a gândit că se vor consuma cantități atât de mari de către ambii beligerali și atunci, fiindcă dumneavoastră v-ați referit la industria de apărare, la importanța acestui subiect, trebuie să avem în vedere niște capabilități de producție pe teritoriul național, astfel încât descurajarea se face în fața unui inamic prin capacitatea de producție industrială. În al doilea rând, ar trebui să ne gândim la modul cum se va purta un conflict al viitorului pornind de la aceste lecții învățate din Ucraina. Şi o a doua lecție ar putea fi folosirea intensă a dronelor de către ambii beligeranţi, mii de drone de o parte și de alta. Există un program de dotare început de Ministerul Apărării cu asemenea drone, dar cred că putem să încurajăm și inițiativele locale pentru a produce astfel de sisteme fără pilot, într-un număr cât se poate de mare, mai ieftine, astfel încât să satisfacă cerințele operaționale ale Armatei României și, de asemenea, să ne gândim și la posibilitatea de livrare în exterior. În al treilea rând, cred că ar trebui să ne gândim cum putem coopera cu aliații apropiați./atataru/ Recent, a fost acea şedinţă de guvern comună a membrilor guvernului din Polonia și din România la București, iar unul dintre mesajele enunțate de premierii României și Poloniei a fost foarte clar: "România și Polonia trebuie să coopereze și în ceea ce înseamnă industria de apărare, mergând până la achiziții comune". Deci ar trebui să avem în vedere în viitor și asemenea achiziții comune cu aliații noștri apropiați, fiindcă avem aceleași obiective, avem posibilitatea să ne antrenăm împreună soldații pe echipamente similare și avem, cum să spun, trebuie să facem față, să descurajăm acțiunile agresive ale Rusiei, un inamic care este comun și Poloniei, și României, spre exemplu. Deci, astea au fost unele din lecțiile pe care România ar trebui să le învețe din război de până acum și mai ales, trebuie să avem în vedere și-i mulțumesc domnului Radu Tudor pentru excelenta remarcă despre situația specifică din regiunea Mării Negre. Ne îndreptăm spre un război de uzură care s-ar putea să dureze un an, doi ani de acum încolo și ne confruntăm cu această situație a unei Mări Negre închise, unde trebuie să ne bazăm doar pe propriile capabilități navale. Aici ar trebui să ne gândim la schimbări în legislație, fiindcă noi avem o legislație de pace, ca să spun așa, în ceea ce privește achizițiile militare. Trebuie să avem un proces accelerat de achiziții, astfel încât Armata României să beneficieze de echipamente de luptă mult mai repede decât cum se întâmplă acum. Este un proces prea cronofag, ia prea mult timp. În momentul în care se stabilesc niște tipuri de armamente de care militarii au nevoie, până când acest proces este validat și mai ales toate procedurile de achiziții durează. Sunt ani în șir care uneori se pierd până a avea un produs, în sfârșit, în dotarea Armatei Românei. Acestea ar fi câteva elemente la care ar trebui şi pe care ar trebui să le avem în vedere, să le acordăm atenție, mai ales că vine un an electoral anul viitor și toți politicienii vor fi concentrați mai ales pe alegeri, decât pe niște lucruri care țin și de modificări legislative atât de importante în acest context dificil.
Realizator: Până acum părea că responsabilitatea sau competențele în totalitate în privința asta ar reveni, să spunem așa, la nivelul Alianței NATO. Adică ei trebuie să planifice ce și cât și unde ar trebui să-și dezvolte fiecare țară în parte. E așa sau fiecare trebuie să facă și ceva în plus, domnule Radu Tudor?
Radu Tudor: Angajamentul ca stat membru NATO sună în felul următor: tu trebuie să ai capabilitatea să reziști în fața unei crize până când vin aliații să te ajute. Asta înseamnă că trebuie să ai un nivel minim de reziliență din punct de vedere economic, din punct de vedere militar, din punct de vedere social, să-ți conturezi o armată bine dotată, bine pregătită, care să apere țara în primele zile ale unei crize și care să contribuie apoi la efortul aliat. România face parte din cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, NATO. Avem teritoriul și securitatea garantate. Românii pot să muncească în pace, pot să-și vadă de treburile lor zilnice, chiar dacă la granița noastră este un război sângeros. Asta pentru că facem parte din NATO. Dacă nu era România în NATO, erau niște premize extrem de periculoase din perspectivă securitară și a apărării integrității teritoriale a României. Sunt convins că rușii ar fi încercat să genereze necazuri în România, la fel cum vedem în alte țări care nu sunt state membre NATO. Și uitați-vă ce se întâmplă în Republica Moldova. Deci, e o responsabilitate a noastră, în primul rând, față de proprii cetățeni, să ne întărim armata, să fie bine dotată, să dea un semnal de încredere. În al doilea rând, față de aliații noștri care sunt aici în România. Sunt 3.000 de militari americani, sunt 1.500 de alți militari NATO și care sunt aici să ne apere pe noi, să transmită un mesaj de încredere și de descurajare în fața posturii agresive a Rusiei. Dar cred că noi încă nu am conștientizat cât de important este profilul nostru în NATO și să apăsăm puțin pedala aceasta, pe care foarte bine a subliniat-o George Scutaru, al înzestrării militare. Am avut 25 de ani aproape în care armata a primit un buget nesemnificativ și acum a venit războiul peste noi. Ține de, aș spune, o integritate morală, în primul rând a conducătorilor acestei țări în fața cetățenilor României. Să întărească armata, care este instituția cu cea mai mare încredere în toate sondajele de opinii./bcodreanu
Realizator: Vorbeam în deschiderea emisiunii despre o analiză Reuters care a apărut ieri și care vorbește despre faptul că NATO, la următorul summit, ce va avea loc în luna iulie la Vilnius, ar urma ca acolo liderii să aprobe planuri militare secrete detaliate, în ceea ce privește felul în care Alianța ar răspunde unui atac al Rusiei. Domnule George Scutaru, cum vedeți această informație? Este o analiză Reuters. Ea pornește des de la declarația unui înalt oficial militar NATO, Rob Bauer, care spune diferența fundamentală între gestionarea crizelor și apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul stabilește calendarul evenimentelor. Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict poate izbucni în orice moment.
George Scutaru: Sunt diverse ipoteze de evoluția a acestui conflict din Ucraina, iar una dintre ipotezele care trebuie luate în calcul nu poate fi ignorată. Deci aceea a unei escaladări care să determine în final o confruntare directă între NATO și Federația Rusă, determinată de comportamentul agresiv al rușilor. Deci, militarii trebuie să ia în calcul o asemenea variantă, la fel cum și politicienii trebuie să /asculte/ și să valideze, să spunem, o asemenea ipoteză de lucru pusă pe masă de militari. Deci, până la urmă, este firesc să se întâmple acest lucru în actualul context. Fiindcă vedem, războiul va continua, agresivitatea Rusiei nu scade, din contră se amplifică. Putin și conducerea politico-militară a statului rus nu dau semne că vor să ajungă la o soluție de pace. Iar lucrurile se îndreaptă spre un, cum v-am mai spus, spre un război de uzură care va dura și care poate să determine și un curs nedorit, o escaladare bruscă a situației. Lucrul acesta este determinat de modul în care va acționa Rusia în continuare. Tocmai de aceea trebuie să fim pregătiți. Cu atât mai mult, datele de pe flancul estic al NATO și trebuie să fim pregătiți să gestionăm pe teritoriul țării noastre, să primim pe teritoriul țării noastre un număr și mai mare de militari NATO, care să reprezinte această /postură/ de descurajare și apărare. Asta ar fi un alt lucru spre care ar trebui să se îndrepte investițiile în România, nu doar pe achiziționarea armamentului și pe achizițiile, pe construirea acelor facilități, care să determine găzduirea pe termen lung a unui număr important de militari NATO. Deci trebuie să fim pregătiți să luăm în calcul toate variantele. Lumea trebuie să înțeleagă că NATO are capacitatea de a face față oricăror, oricărei provocări, iar NATO suntem noi. Forța NATO înseamnă un cumul de capabilități puse la dispoziție de toți membrii NATO. Nu putem avea pretenția ca un portughez sau un britanic să vină să apere România, iar noi să stăm cu mâinile încrucișate și doar să ne uităm cum aliații investesc, cum aliații își trimit soldați. NATO suntem noi și nu avem același drepturi, dar și obligații ca toți ceilalți membri NATO, care vin și își arată solidaritatea, trimițând cu diverse contingente, mai mici sau mai mari. Dar este vorba de o voință politică și de exprimare a acelei solidarități pentru România. De aceea și noi trebuie să ne manifestăm și o facem, de exemplu, trimițând trupe în Polonia, în contingentul care participă la misiunile NATO de descurajare în Polonia, și, de asemenea, trimițând avioane în statele baltice pentru asigurarea poliției aeriene împreună cu alți parteneri NATO, cu alți aliați NATO.
Realizator: Vă rog, în continuare, câtă vreme vă permite timpul, să rămâneți alături de noi. Avem încă un invitat în acest moment, pe domnul Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova. Bună ziua și vă mulțumesc pentru participare!
Igor Grosu: Bună ziua, mersi pentru invitație.
Realizator: Așa cum ați participat și la forumul organizat la București, se simte în Republica Moldova, în momentul de față, o presiune mai mare decât sau o presiune crescândă în ultimele luni și sub ce formă resimțiți această presiune?
Igor Grosu: Bine, presiunea noi o simțim, cred că de 30 de ani, când nu, nu și-a lăsat, nu și-a schimbat planurile Federația Rusă în raport cu Republica Moldova. Depinde. Iarna am avut un gen de presiune, de șantaj, mai mult cu accent pe șantajul energetic./apostelnicu
Igor Grosu: Depinde, iarna am avut un gen de presiune, de șantaj, mai mult cu accent pe șantajul energetic, prin limitările la maxim a gazelor volumelor de gaze naturale. Da, șantajul prin care Kremlinul spera să inducă o criză umanitară, ceea ce nu le-a reușit. Grație partenerilor, am reușit foarte repede să găsim surse alternative, să facem rezerve, să dezvoltăm capacități proprii de achiziționare, de distribuții, ș.a.m.d. Acum, tactica, da, Federația Rusă și-o adaptează. Accentul deja necamuflat este pe încercarea de destabilizare a situației politice și miza este pe grupări criminale organizate şi partide pro-ruse care deja nu-și mai ascund afilierea. Propaganda este la ordinea zilei. Da, încercarea de a justifica, pe de o parte, atrocitățile pe care le comit în Ucraina și...
Realizator: Dar asta se poate numi, se poate descrie ca ceea ce premierul Republicii Moldova califica ieri, la București, drept atacuri hibride?
Igor Grosu: Da, da, da, da. Așa cum nu este posibilă o avansare a forțelor ruse spre vest, armata ucraineană, ba mai mult, a înregistrat succese și i-a împins peste Nipru. Deci Odesa, culoarul pe care ei sperau prin Odesa, spre Transnistria a căzut acest scenariu. Federația Rusă în raport cu Republica Moldova la moment aplică atacuri de ordin hibrid. Instituțiile, noi am reușit în această perioadă scurtă de timp să capacităm instituțiile noastre. Suntem în contact permanent și cu partenerii noștri. Avem capacități de a anticipa și descuraja încercările continue ale Federaţiei Ruse de a perturba.
Realizator: Dar premierul Dorin Recean vorbea despre alimentarea urii interetnice. Unde se vede așa ceva?
Igor Grosu: Bine, ei au încercat un clivaj de felul acesta să-l propage la începutul războiului, când sute de mii de ucraineni au fost găzduiți pe teritoriul nostru - și nu doar al nostru, dar și al României. Și propaganda Kremlinului atunci a încercat să inducă un clivaj, da, şi să pună cap în cap, să se bată cap în cap prin diferite mesaje, falsuri, refugiații ucraineni și cetățenii Republicii Moldova, lucru care nu le-a reușit. Acum încearcă să exploateze situația post-electorală din UTA Găgăuzia. Acolo avem o populație mai obedientă, că să zic așa, propagandei ruse, dar per general nu le reușește, pentru că atrocitățile pe care le comit ei și barbarismele la care s-au dat în Ucraina i-a șocat chiar și pe alolingvi, pe vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova. I-a șocat prin brutalitatea și barbarismul său.
Realizator: Cu toate acestea, guvernarea, Președinția au optat pentru soluția de a convoca un mare miting pe 21 mai, adică duminică, la Chișinău, un mare miting proeuropean și pare un răspuns la protestele organizate de partidul ŞOR în principal.
Igor Grosu: Da, eu aș zice așa-numitele proteste, pentru că protest noi de obicei spunem atunci când este o acțiune dintr-o pornire într-o valoare, dintr-o idee pe care o ai, dar atunci când oamenii sunt plătiți şi aduși organizat și idee nu au la ce au venit, doar pentru bani. Asta este profanare a noțiunii de protest. Iar da, duminică vom avea o acțiune publică mare în susținerea parcursului european şi vom arăta că dincolo de ce arată sondajele, de 60% suport pentru parcursul european, o altă față pro-europeană, inteligentă, activă a societății noastre. Şi până la urmă, a fost și o solicitare a cetățenilor noștri, care ne spuneau: domnule, e timpul poate să iesim şi noi, cealaltă parte, majoritatea cetățenilor și să spunem și noi că optăm pentru integrarea europeană, optăm pentru faptul ca Republica Moldova să facă parte din lumea păcii și nu lumea războiului./bcodreanu
Realizator: Radu Tudor, cui pare că se adresează, sau cui se adresează, în principal, mesajul acestui miting ce va urma duminică la Chișinău?
Radu Tudor: Permiteți-mi, dna Andon, ca prin intermediul dumneavoastră și a Radio România să-l felicit pe Igor Grosu că face parte din conducerea absolut remarcabilă, curajoasă, pro-europeană a Republicii Moldova. Nu este ușor să fii în postura lor și sper ca România să facă în continuare tot ce depinde de ea pentru a sprijini echipa Maiei Sandu, în care este și Dorin Recean, în care este și Igor Grosu. Și avem o responsabilitate istorică ca această țară să scape de cizma rusească, de presiunea, de șantajul și de amenințarea Moscovei. Aceste mitinguri sunt create special pentru a destabiliza actuala conducere, pentru a destabiliza Republica Moldova, pentru a o întoarce în ghearele Rusiei și pentru a o exploata, așa cum au făcut și până acum, prin mijloace criminale, pentru a o seca de economia, atât cât o are Republica Moldova și pentru a o ține sub sfera de influență a unei Moscove care nu știe ce e aia democrație, n-a trăit în viața ei libertatea și evident că încearcă prin teroare să domine și alte teritorii. E cea mai mare țară din lume și totuși râvnește și la teritoriile altor țări, oricât ar fi ele de mici. Republica Moldova, având în vedere situația specială a Transnistriei, are o atitudine demnă, curajoasă și este pentru prima oară de la terminarea Războiului Rece și de la căderea comunismului când putem vorbi cu șanse reale ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene și de noi toți depinde să o ajutăm să scape de această presiune, de acest şantaj şi de aceste mitinguri.
Realizator: Dar poate fi grăbit acest proces?
Radu Tudor: Sunt convins că da.
Realizator: Face impresia președinta Maia Sandu că dorește să accelereze, să fie accelerat un proces ce în principiu durează ani de zile? Poate fi grăbit?
Radu Tudor: Din punctul meu de vedere, este cea mai pro-europeană conducere pe care a avut-o Republica Moldova vreodată. Dar sunt foarte curios și de răspunsul lui Igor Grosu.
Realizator: Vă rog, domnule Grosu.
Igor Grosu: Da, eu, știți cum? Eu nu cunosc în detaliu ce gândesc toate cele 27 de state membre sau conducerea lor. Dar vreau să vă spun ce simt eu. Eu simt un lucru: viteza cu care se schimbă lucrurile în Europa, în proximitatea estică - mă refer aici la Republica Moldova, Ucraina - este una cu totul diferită de până la începutul războiului și eu cred că noi suntem capabili, împreună cu Ucraina, până la sfârșitul acestui an, să prezentăm toate argumentele și toate dovezile că suntem pro-europeni, că putem, în aceste condiții și de război...
Realizator: Cred că am pierdut această legătură telefonică. Vorbeam cu dl Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova. Avem doi alți invitați în acest moment: generalul în rezervă Cristian Barbu, fost rector al Universității Tehnice Militare "Ferdinand I". Bună ziua.
Cristian Barbu: Sărut mâna, mulțumesc pentru invitație. Academia Tehnică Militară.
Realizator: Academia Tehnică Militară "Ferdinand I". Vă mulțumesc. Şi dl Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Chișinău. Bună ziua, bun venit.
Iulian Groza: Bună ziua, bine v-am găsit.
Realizator: Prima dată aș vrea să-l întreb pe generalul Barbu cam cum vede în momentul de față situația aceasta a Republicii Moldova, care a trecut peste momentele critice din iarnă, atunci când se punea problema unui blackout energetic, a primit suficient sprijin din partea României, iar acum se pregătește să fie complet conectată energetic la rețelele europene. Dar ce alte provocări vedeți în fața Republicii Moldova acum?
Cristian Barbu: Republica Moldova, după părerea mea, are o deplasare corectă spre Europa, spre lumea civilizată, spre lumea liberă, care în egală măsură o acceptă și cred că lumea occidentală se pregătește să o primească în rândul ei și de facto./dsirbu/
Pentru acest lucru, însă, Republica Moldova trebuie să realizeze cel puțin două lucruri. În primul rând, să își creeze o stabilitate politică intensă. Și, aici, președintele Maia Sandu lucrează de zor și mă bucur că nu este singură, este ajutată de Germania, de Franța, de Statele Unite, dar mai ales de România. Și, în al doilea rând, va trebui să își găsească independență energetică absolut corectă vizavi de toate celelalte forțe care în acest moment doresc să intervină în Republica Moldova, inclusiv pe această cale, inclusiv politic, adică să se debranșeze complet de Rusia. Lucrurile nu sunt extrem, extrem de simple, pentru că necesită și timp, necesită bani și, nu în ultimul rând, necesită, pentru timp îndelungat, o anumită susținere, pe care președintele Maia Sandu trebuie să o obțină, indiferent care vor fi rezultatele unor alegeri sau unor mișcări politice în anii 2024-2025, nu numai în zona noastră, ci în întreaga Europă. Cu alte cuvinte, lucrurile nu sunt clarificate. Ideea aceasta pe care am auzit-o în emisiunea dumneavoastră - și a fost, după părerea mea, extrem de bine punctată ideea aceasta de a susține Republica Moldova permanent, indiferent care ar fi efortul din partea României, mi se pare o idee absolut justificată, atâta timp cât în Republica Moldova există cetățeni români, există interesul românilor de a-și sprijini, dacă vreți, practic, oamenii care știu ce să facă pentru libertate. Dar, în același timp, trebuie să înțelegem că prin ajutorul Republicii Moldova îi ajutăm pe toți cetățenii de acolo, inclusiv pe cei din Transnisia, inclusiv pe cei din Găzăuzia. Dar gestul nostru, al românilor, gestul nostru, al europenilor, este unul care nu are limite cu privire la această poziție, să zicem a transnitrenilor sau a găgăuzilor. Cu alte cuvinte, noi dorim ca întreaga Republică Moldova, inclusiv Transnistria, inclusiv Găgăuzia, să vină către partea occidentală, către partea deschisă a lumii.
Realizator: Dar sunt cele ce se întâmplă, ce se petrece în Găgăuzia, de natură a pune sub semnul întrebării acest, această tententație, această dorință a Chișinăului de a se integra în Uniunea Europeană? Domnule Iulian Groza, aduce această situație a Găgăuziei riscuri mari?
Iulian Groza: Ce se întâmplă în Găgăuzia este rezultatul eșecului mai multor guvernări și mai multor politicieni care, de la independență încoace, au făcut foarte puțin pentru a ajuta comunitatea din Autonomia Găgăuzei să se integreze plenar și să preia foarte clar obiectivele în care se ancorează Republica Moldova, ca și statul european care își dorește să devină parte a Uniunii Europene. Găgăuzia, pe parcursul multor ani, a fost unul dintre principalii beneficiari ai asistenți Uniunii Europene. România a investit foarte mult în reconstrucția școlilor și o grădiniță și în alte proiecte de infrastructură din regiunea Găgăuzia. Totodată, cetățenii din regiune sunt puternic expuși la acțiuni de dezinformare la narative rusești, în rezultat, apropo... aproximativ 31 de procente din cetățenii de regiune. Lucrul ăsta este valabil, apropo, comparativ și pe întreg pe teritoriul țării. Continuă să considere că Rusia este, de fapt, statul care oferă asistență și Rusia este principalul partener economic al Republicii Moldova, în situația în care cifrele ne arată exact inversul, în situația în care comerțul nostru cu Uniunea Europeană este puternic ancorat. Deci, comerțul Republicii Moldova este puternic ancorat în economia și comerțul Uniunii Europene, iar Uniunea Europeană este principalul partener de dezvoltare a Republicii Moldova. Doar în ultimul an, Republica Moldova a fost ajutată de Uniunea Europeană nu doar în parcursul de reforme, dar și în depășirea crizelor de care suntem loviți și de războiul din Ucraina cu peste un miliard de euro, fonduri care merg în infrastructură, fonduri care merg în programe, în proiecte. Şi, nu este suficient să ai o campanie de informare a cetățenilor ca să conștientizeze, de fapt, care sunt realităţile. E nevoie pentru securizarea spațiului informațional. O știm foarte bine că Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina, din cauza războiului dus în Rusia și chiar dacă Moldova nu este atacată convențional astăzi de Rusia, Moldova este obiectul manifestărilor de război hibrid. Ori dezinformarea, folosirea interpuşilor politici controlaţi de Kremlin în Republica Moldova este exact ce se întâmplă astăzi.
Realizator: Urmează un summit în Republica Moldova, un summit al Comunității Politice Europene la 1 iunie. A revenit alături de noi domnul Igor Grosu. Ce sperați de la acest summit?
Igor Grosu: Da, este un eveniment istoric pentru noi să găzduim și o mare onoare ca Republica Moldova să găzduiască un asemenea summit, cu atâția președinți şi prim-miniștri. O ocazie în plus de a aduce în atenție problemele și momentul pe care-l trăieşte Republica Moldova. Să vorbim o dată în plus, să argumentăm că ne dorim cu adevărat și suntem îndreptățiți să solicităm ajutorul pentru o integrare europeană. Şi să îmi continui gândul întrerupt. Eu cred că este foarte posibil, împreună cu Ucraina, anul acesta, la sfârșitul anului, să putem obține deschiderea negocierilor.
Realizator: Atât de devreme?
Igor Grosu: Păi, eu vă spuneam în intervenția mea anterioară, viteza cu care evoluează lucrurile în regiune, în Europa, e cu totul alta decât cea până la începutul invaziei rusești. Politicienii europeni înțeleg că acum este un moment în care trebuie deciziile curajoase luate.
Realizator: Aşteptaţi... Avem, legătura nu este foarte bună, dar vreau să rezum: așteptați ca până la sfârșitul anului să primiți invitații de aderare atât Republica Moldova, cât și Ucraina la Uniunea Europeană?
Igor Grosu: Obiectivul nostru este să deschidem negocierile și să începem negocierea pe fiecare dintre capitole.
Realizator: Mulțumesc! Încheiem aici, rămâneți cu Radio România Actualități.