Eforturile în zona structurală "trebuie continuate"

Delegaţia formată din reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, care evaluează la Bucureşti stadiul îndeplinirii condiţiilor din Acordul de împrumut de tip precaut, a avut o întâlnire la Palatul Cotroceni, după un lung şir de discuţii cu sindicatele, patronatele, primul ministru şi opoziţia.

Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, a declarat la începutul discuţiilor de la Palatul Cotroceni, că apreciază eforturile făcute de România, dar acest lucru nu înseamnă că nu mai sunt multe de făcut.

Unul dintre punctele cheie este eficientizarea activităţii în societăţile cu capital de stat, iar privatizarea totală sau parţială este metoda cea mai vehiculată.

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Oana Bâlă, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la începutul convorbirilor, că obiectivul României este să împingă resursele guvernamentale în direcţia susţinerii creării de locuri de muncă.

Şeful statului a precizat că ţara noastră doreşte să-şi menţină dorinţa de creştere economică şi în luna august şi a explicat că dacă se va continua aplicarea măsurilor de austeritate, cum ar fi plata arieratelor şi diminuarea resurselor pentru investiţii, se va pierde creşterea produsului intern brut.

Preşedintele României s-a referit la sistemul sanitar şi a menţionat că doar o aparentă reformă a acestui sector nu mai poate funcţiona.

La rândul său, şeful misiunii FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, a afirmat că are veşti bune de anunţat, chiar dacă misiunea nu s-a încheiat.

Jeffrey Franks a precizat că ţintele au fost atinse în ceea ce priveşte criteriile de performanţă în toate domeniile.

"Mai trebuie continuate însă eforturile în zona structurală", a mai spus Jeffrey Franks.

Ministerul de finanţe a anunţat, luni, că deficitul bugetar al României pe primele şase luni este sub limita cu acordul cu Fondul Monetar Internaţional.

E vorba de puţin peste 11 miliarde de lei, faţă de ţinta de 12,6 miliarde prevăzută în scrisoarea din acordul preventiv cu FMI.

Dezbatere intensă privind reducerea cheltuielilor companiilor de stat

În cadrul discuţiilor cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, s-au dezbătut intens cele mai bune metode de reducere a cheltuielilor la companiile de stat cu pierderi, modalităţile de privatizare sau de asigurare a unui management performant.

Părerile au fost împărţite.

În timp ce premierul Emil Boc promite continuarea reformelor în ritm susţinut, opoziţia rămâne sceptică faţă de măsurile luate de guvern, iar sindicatele fac tot posibilul pentru evitarea disponibilizărilor.

La discuţiile de luni după-amiază cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, opoziţia s-a arătat îngrijorată de creşterea datoriei publice a României şi a estimat că guvernul va cheltui banii din acordul preventiv.

Opoziţia a solicitat această întâlnire pentru că este preocupată de faptul că viitorul executiv va plăti împrumuturile contractate.

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Bogdan Isopescu, liderul PSD, Victor Ponta, susţine că actualul guvern se împrumută, cheltuieşte banii fie clientelar, fie în mod incompetent şi toate aceste datorii vor trebui platite de către viitorul executiv.

Mai mult, după întâlnirea dintre reprezentanţii USL şi cei ai misiunii comune la Bucureşti, Victor Ponta spunea că guvernul va cheltui şi banii din cel de-al doilea acod cu FMI, deşi se spunea că este doar un acord preventiv.

Liderul USL nu a putut însă confirma faptul că aceasta ar fi fost o concluzie a discuţiilor cu reprezentanţii FMI, ai Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene.

"Eu reproşez faptul că de fiecare dată ne păcălesc aşa, ne duc cu zăhărelul. În 2011 s-a spus că facem doar un acord de precauţie, dar nu luăm nici un ban. O să ia şi banii ăştia, n-au cum altfel. Prin faptul că nu au niciun fel de creştere economică, n-au ce să facă, trebuie să ia.

"Pe baza folosirii acestor fonduri se construieşte o reducere a deficitului la 4.4 anul acesta şi după aceea, anul viitor, la trei. O să avem o datorie în 2012 de 25 de miliarde de euro, plus dobânzile aferente", a afirmat Victor Ponta.

Pe de altă parte, liderii USL au discutat cu reprezentanţii misiunii comune chestiuni legate de măsurile guvernului, de la infrastructură până la datoriile guvernului către cei care au câştigat procese în instanţă.

Victor Ponta spunea că a amintit faptul că USL poate oferi ajutor guvenului şi specialişti pentru a mări gradul de absorbţie a fondurilor europene, aflat în momentul de faţă la 3%.

Nu în ultimul rând, reprezentanţii USL au discutat cu misiunea despre reducerea TVA-ului la produsele agricole.

Victor Ponta spunea că o astfel de măsură ar avea un efect pozitiv multiplu: sunt sprijiniţi producătorii, este limitată evaziunea fiscală, preţurile nu cresc, şi astfel toată lumea poate profita de un an agricol ce se anunţă foarte bun.

Sindicatele resping soluţia privatizării totale

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Iulian Olescu, la întâlnirea avută cu misiunea comună, sindicatele au precizat că privatizarea totală a companiilor de stat poate însemna reducerea drastică a posturilor de muncă şi că ele preferă schimbarea actualului management, spun ele, nominalizat pe criterii politice.

Managementul privat este una dintre soluţiile cele mai des vehiculate atât de către autorităţi, cât de către experţii FMI şi ai Comisiei Europene, când vine vorba de modalităţi de eficientizare a activităţii în companiile de stat.

Pe de altă parte, şi managementul privat poate avea lacunele sale.

Analistul economic Aurelian Dochia susţine că nu atât procesul de alegere şi numire a managerilor este principala problemă şi adaugă că şi dacă în fruntea companiilor de stat ar fi numai manageri de top, care şi-au demonstrat calităţile în economii dezvoltate, acest lucru nu ar fi de ajuns.

Mai devreme sau mai târziu, ei ar intra în conflict cu interesele statului, deoarece ar promova politici de personal sau de preţ, de exemplu, conforme cu cerinţele pieţei, nu având la bază criterii sociale şi ar sfârşi prin a fi demişi sau a accepta compromisuri, ambele variante având efecte negative asupra performanţei companiei respective, consideră analistul Aurelian Dochia.