Dr.Sandra Alexiu: Fast-food, printre factorii responsabili de creșterea în greutate

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Anual, la începutul lunii martie, este marcată la nivel global Ziua Mondială de Luptă împotriva Obezității. Medicii atrag atenția asupra importanței unei abordări integrate, multidisciplinare, a obezității, subliniind necesitatea adaptării sistemelor de sănătate pentru a face față provocărilor generate de această afecțiune. Cel mai grav este faptul că tot mai mulți copii și tineri ajung să fie afectați prematur de obezitate, ceea ce îi predispune ulterior la îmbolnăviri.

Conform Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în țara noastră, fenomenul obezității este în continuă creștere, afectând un segment semnificativ al populației. Iată câteva cifre: 39% dintre adulți sunt obezi, aproximativ 70% sunt supraponderali, iar unul din trei copii de vârstă școlară este, de asemenea, supraponderal sau obez. O temă de meditație, dar și de discuție, alături de invitatul "Apelului matinal" de astăzi, doctor Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov. Bună dimineața!

Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație.

Noi mulțumim că ați acceptat-o. Mai citesc, totuși, din statistici: în țara noastră, 32% dintre băieți și 28% dintre fetele din grupa de vârstă între 7 și 9 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate. În cealaltă categorie de vârstă, 11-15 ani: 22 de procente băieți, 14% dintre fete se confruntă și ei cu excesul de greutate sau chiar obezitate. Cum s-a ajuns la această situație într-un timp relativ scurt, după cum spun unii experți?

Da, așa este. Ne confruntăm cu această epidemie de obezitate, dar nu este de mirare, pentru că nu se întâmplă doar la noi. Este un trend internațional și se datorează, evident, mai multor factori. Pe de o parte, cred că cel mai important e de spus că din cei mai importanți factori fac parte obiceiurile din casă. Să nu uităm că în familie se mănâncă în general la masă, se mănâncă aceeași mâncare și cumva rețetele și obișnuințele se perpetuează din generație în generație. Deci, cine a apucat să gătească într-un fel și să învețe să gătească într-un fel, așa va găti și va arăta mai departe celor care urmează. Asta, o dată. Pe de altă parte, sigur, nu putem să neglijăm nici componenta genetică. Dar faptul că obiceiurile proaste se învață din copilărie vin și din niște chestiuni culturale. În primul rând că la noi este expresia aceea cu: "gras și frumos". Și în general, atunci când vizitează un copil bunicii, părinți, vecinii, rudele vin cu ceva dulce la ei și asta este probabil unul dintre obiceiurile care ne-a adus în situația asta. În loc să venim cu ceva, e ok să mâncăm ceva dulce - atenție, nu vorbim că n-ar fi bun, însă cantitatea care se oferă este în cele mai multe cazuri, mult prea mare.

Cu ce alte îmbolnăviri este asociată obezitatea și mai ales cum o putem preveni, mai ales la copii și tineri?

Evident că toată lumea știe că există o legătură între obezitate și riscul cardiovascular. Asta e deja dovedit, se vorbește despre asta demult, nu doar în mediul profesional, cât și populația generală, la toate discuțiile, la toate întâlnirile, la toate emisiunile despre asta, pentru că în momentul în care ai o masă mare de țesut grăsos, asta încarcă foarte mult posibilitățile organismului, care au dimensiuni limitate în ceea ce privește osul, inima și vasele. Și atunci toată grăsimea care vine suplimentar și care se găsește nu doar la vedere, să ne înțelegem lucrul ăsta, ea este peste tot și în interior, ea vine și se așază în jurul organelor noastre și acestea au de suferit. Sigur că acești copii vor începe să aibă devreme probleme de circulație, vor avea probleme de dureri de oase și probabil că cel mai important impact este cel al sistemului cardiovascular. Și e de așteptat ca la generațiile de acum, la care în gradul de obezitate este înalt, să ne așteptăm la evenimente cardiovasculare mult mai devreme. Aici mă refer la infarct, care este lucrul, probabil, cel mai cunoscut și cel mai grav la un pacient care supraviețuiește și care poate să apară, deja vârsta a coborât foarte mult, sunt multe infarcturi la tineri, vor apărea și la copii din ce în ce mai des, tocmai din cauza acestui fragel.

Da, am întâlnit într-un fast-food un micuț rotunjor, dolofan, alături de părinții săi, mânca un burger uriaș. În schimb, mama zice: "De băut, bei varianta diet, fără zahăr". Unde greșesc părinții care ignoră riscurile obezității la propriii copii?

Probabil că, în primul și în primul rând, la partea de alimentație, pentru că ei consideră poate că doar zahărul este cel care, în exemplul pe care mi l-ați dat, că zahărul este cel care adaugă greutate suplimentară, dar asta nu este adevărat. Știm foarte bine că ne îngrășăm din foarte multe, mai ales din alimente care au un grad ridicat de procesare și de adaosuri puse în diverse preparate, iar alimentația fast-food este cunoscută ca fiind printre factorii principali care influențează creșterea în greutate. Părinții greșesc, în primul rând, pentru că nu țin cont că la o persoană în creștere, la un copil, trebuie să ai grijă să-i asiguri o alimentație sănătoasă, nu numai ca să crească așa cum trebuie și să aibă tot ce are nevoie, toate ingredientele care să-l ajute să se dezvolte armonios, dar îi dezvolți și modul în care va gândi și va aplica în viața lui personală, ulterior, tot ce înseamnă principii de alimentație. Ori e foarte la îndemână fast-food-ul la niște oameni ocupați, care n-au timp să mai gătească și care apelează la acest tip de mâncare, care vine rapid, gata preparat și uneori este chiar la prețuri bune, acceptabile pentru mai toată lumea. Și asta este, probabil, ceva care e un miraj deosebit; și gustul, evident, gustul este îmbunătățit și e făcut special încât să te atragă încă o dată și încă o dată și încă o dată.

În acest an, sloganul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Obezității este "Schimbăm sistemele pentru o viață mai sănătoasă", ceea ce trimite la necesitate adaptării sistemelor de sănătate pentru combaterea fenomenului. Ce se poate face și ce se face, de fapt, practic, în România?

Nu știu dacă există neapărat un trend general de campanie, ca să zic așa, pentru că în general, campaniile de acest gen sunt scumpe și trebuie să se deruleze pe o perioadă mai îndelungată și să se adreseze unui target foarte extins. Deci nu faci o campanie doar pentru medici sau doar pentru școli. Este ceva ce trebuie să facă parte din educația noastră medicală și să se întâmple la toate vârstele. Sigur că legislația în unele țări prevede pentru anumite produse să fie preparate doar într-un anumit fel și se restricționează anumite adaosuri. Și asta poate să ajute, dar, în cele din urmă, cel mai important e ca fiecare dintre noi să înțelegem cât e de important să renunțăm la anumite obiceiuri sau să ajustăm anumite obiceiuri. Și asta se poate face prin comunicare corectă, permanentă, pe înțelesul tuturor, pentru că asta este o mare problemă a medicilor, că vorbesc uneori foarte criptat și pacienții lor nu înțeleg despre ce este vorba, limbajul medical fiind destul de de greoi. Cred că ar trebui să vorbim mai clar și mai concret despre asta în toată familia, nu doar cu părinții. De exemplu, am constatat că o mulțime de reguli pe care părinții se străduiesc să le implementeze în familia lor, astfel încât să fie totul mai sănătos, sunt sistematic încălcate atunci când părinții se duc la bunici sau la celelalte rude, pentru că acolo mai primesc, în mod tradițional, o grămadă de dulciuri. Poate că ar fi bine să ne aducem aminte din nou de rețetele bunicii și bunicii să prepare în casă anumite bunătăți, anumite dulciuri. Sau nu neapărat dulciuri, mai există bunătăți care nu sunt neapărat dulci și care să fie mai degrabă dorite de copii decât cele din comerț.

Da, știți cum era pe vremea bunicilor: "mănâncă tot din farfurie"...

"Să te faci mare".

Da, exact.

Și asta, iarăși e un obicei care poate că... Poate, încet-încet, cu noile generații care o să înțeleagă mai bine acest lucru, să înțeleagă că e foarte greu să pui un copil la dietă. Foarte, foarte greu. Un adult se descurcă mai bine în momentul în care trebuie să aibă o dietă restrictivă. Un copil căruia trebuie să îi spui: n-ai voie, aia n-ai voie, îi refuzi absolut toate lucrurile care au ajuns să-i placă, în condițiile în care restul familiei mănâncă cumva greșit, e foarte greu să ții trendul, să ții pasul cu asta. Copiii trebuie să facă mai mult sport, să iasă mai mult în aer, să se miște mai mult, să fie lăsați un pic mai mult să zburde, chiar dacă se mai rănesc, se mai murdăresc. E mult mai sănătos decât să aibă tot felul de restricții și diete, astfel încât să se uite cu jind la alții. Sau ajung să ia din alte părți, să își facă provizii din alte părți, sau să ia de la alții.

Da, vremurile de altădată. Eu unul n-am prea mai văzut copii prin copaci și nu că mi-aș dori neapărat asta, apropo de ce spunea doamna doctor. Dar schimbăm un pic registrul...

Cred că n-am mai văzut nici prea mulți copaci. Asta era problema adevărată.

E adevărat, iar când îi văd că fug după mijloacele de transport în comun, îmi dau seama că n-au prea alergat pe la școală. Dar o singură idee, pentru că știm cu toții că la începutul lunii martie s-a lansat campania națională de informare, educare și comunicare "Copil vaccinat, copil protejat", martie-aprilie anul acesta, ce ar trebui să știe părinții?

Ar trebui să știe că în acest moment valul de gripă încă nu a trecut. Și asta se vede. Și copiii, mai ales, se confruntă cu forme digestive. Deci, avem copii care fac gripă și care varsă și au scaune diareice. În mod neașteptat, pentru că oamenii se așteaptă la gripă, să ai febră, să te doară capul, să tușești. În cazul copiilor, lucrurile se întâmplă altfel. Copilul nu este un adult în miniatură, ci este o persoană distinctă, la care medicina se face altfel. Și părinții trebuie învățați să reacționeze și să recunoască semnele de alarmă. Vine însă primăvara, vine repede. Probabil valul de gripă se va liniști, dar vor începe alte lucruri care apar primăvara, apar alergiile și apar și alte boli care iarna nu se manifestă. Părinții trebuie să știe că vaccinarea este ceea ce protejează viețile copiilor. Dacă ne referim la acest subiect pe care l-ați început și că sunt și alte lucruri care trebuie să meargă mână în mână. Sunt întrebată deseori la cabinet de părinți: "Ce să îi dăm de imunitate?" Pentru că asta e o chestiune. Sunt foarte supărați toți că iarna răcesc copiii și că vin tot timpul bolnavi acasă și lipsesc de la grădiniță sau de la școală. Imunitatea nu se creează prin pastile, prin siropuri sau prin ceva ce trebuie să dăm. Imunitatea este unul dintre bunurile câștigate atunci când mâncăm ce trebuie, apropo de subiectele de dinainte. O alimentație sănătoasă care nu are lucrurile care te îngrașă, ci lucrurile care te întăresc, duce la o imunitate foarte bună. Ieşitul în aer liber, mișcările, genetica, asta înseamnă să clădești un sistem imunitar, plus vaccinurile care te protejează de bolile pe care le știm foarte bine.

Cu mulțumiri, cu mulțumiri și de luat aminte, evident, pentru toți părinții și bunicii. Zi frumoasă!

Mulțumim, asemenea!

Doctor Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov. Un semnal de alarmă privind obezitatea și supraponderabilitatea./editor Florin Lepadatu/