Dolj, în curând fără gumari

Indiferent de culoarea politică, majoritatea localităţilor din Dolj sunt racordate la apa curentă.

Situaţia pauperă a locuitorilor satelor din sud însă nu le permite branşarea individuală.

Sute de km de drumuri judeţene se află în diferite stadii de finalizare.

Circulaţia spre punctele cheie din judeţ sau tranzitarea zonei s-a îmbunătăţit simţitor.

Amploarea lucrărilor este dată atât de complexitatea acestora cât şi de numărul mare de muncitori.

În urma reducerilor masive din economia citadină dar şi a refacerii infrastructurii (căi de acces, apă curentă, canalizare) se simt primele semne ale exodului de la oraş spre sat, fapt care este chiar încurajat de autorităţile locale.

Ochiul jupânului îngrăşa vacă, iar presa o vinde

"Corpul expediţionar" plecat în judeţ (jupâni locali, toată presă locală, directori, şoferi şi 2 ingineri) a controlat felul în care, pe banii Uniunii, "luxul" se mută la sat: asfalt, apa curentă, canalizare.

Într-o regiune declarată oficial purtătoare de zone deşertice, mereu pe podium la şomaj, dar pe ultimul loc la consumul de carne, dispariţia noroiului devine mândrie oltenească.

"Acum, suntem şi noi, pe drept, în UE" se făleşte un biciclist zîmbind ştirb pe drumul Ceratului, la 50 de km de Craiova.

Peste 80 % dintre localităţile rurale au apă curentă, iar steluţele Uniunii, lipite pe staţiile de epurare, nu mai sunt motiv de plimbări inter-săteşti.

De peste doi ani Craiova şi oraşele ei satelit nu mai oferă locuri de muncă suficiente.

Administratorii de bloc înregistrează sute de cereri pentru reducerea întreţinerii la apartamente.

Parcările sunt goale, iar daciile sunt mai des văzute în faţa casei cumnaţilor agricultori sau lângă podeţul prospat betonat cu urme de dude.

Exodul spre sat ia amploare

Fenomenul, recunoscut de strategii judeţului, pare să fie şi o soluţie economică.

Recent oficialităţile au confirmat că urmează să înceapă şi lucrările la gazoductul Nabucoo, care ar urma să tranziteze Doljul de la sud la vest pe 180 de km. Altă sursă de locuri de muncă în mediul rural.

Podul de la Calafat, tot pe bani comunitari, împărţiţi cu bulgarii şi spaniolii, le-a readus aminte multora cum e să te scoli de la 6.30 şi să pleci la muncă.

"Corpul expediţionar" întors în oraş s-a răcorit, inclusiv presa, la un hotel cu temelie solidă pe seceră şi ciocan, cunoscut de iniţiaţi drept "Hotelul partidului".

Pe mese multe prune din Africa de sud.

Aveau etichete foarte frumoase.

Noi aveam cîte-o lubeniţă.