Discursul preşedintelui Klaus Iohannis în plenul parlamentului

Este o zi cu multiple valenţe istorice şi politice pentru România. Aniversăm astăzi 140 de ani de la declararea independenţei de stat şi celebrăm în acelaşi timp Ziua Europei. Astfel de momente sunt un prilej nu doar pentru a rememora evenimente, ci mai ales pentru a stărui mai mult asupra semnificaţiilor lor. Am dorit să mă adresez astăzi Parlamentului pentru că aici este forul suprem de reprezentare şi dezbatere, cel mai potrivit loc în care să vorbim despre responsabilitatea de a înţelege resorturile prin care în perioade dificile din trecut România a progresat şi s-a modernizat.

În această perspectivă faptelor celor care au pregătit politic independenţa României, precum şi memoria celor care s-au sacrificat pentru ea ne fac cu atât mai conştienţi de răspunderea şi datoria care peste secole ne revin nouă. Doamnelor şi domnilor, obţinerea independenţei probează viziunea patriotică a principelui Carol şi determinarea politică a guvernului condus de Ion C. Brătianu. Ea a fost expresia consensului politic şi a sprijinului popular, o dovadă a conlucrării dintre autorităţile statului şi toate corpurile societăţii.

În final, independenţa s-a consfinţit prin eforturile diplomatice ale politicienilor care au reprezentat România la Congresul de Pace de la Berlin. Însă, independenţa României a fost consolidată şi printr-o modernizare constituţională legislativă, instituţională şi economică pe parcursul câtorva decenii. În tot acest proces, responsabilitatea şi angajamentul forţelor politice spre un progres de factură europeană au jucat un rol extrem de important. Realizările istorice din 1848, 1859, 1877 şi apoi din 1918 demonstrează că politica adevărată presupune urmărirea stăruitoare, uneori pe parcursul multor ani a obiectivelor naţionale.

Mesajul faptelor excepţionale ale înaintaşilor noştri este că un proiect de ţară construit în jurul marilor valori naţionale are nevoie de clarviziunea clasei politice, dar şi de coeziune dintre aceasta şi societate. Independenţa şi Marea Unire, cei doi piloni istorici fundamantali ai existenţei şi dezvoltării României moderne, precum şi mai recent integrarea europeană şi euroatlantică ne arată că atingerea obiectivelor noastre fundamentale nu se poate realiza fără participarea activă a României la procesele politice europene şi internaţionale. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, proclamaţia de independenţă a fost actul de responsabilitate şi angajament al aleşilor, pentru că aceasta este menirea reprezentanţilor legitimi ai oamenilor, de a urmări cu înţelepciune interesul pe termen lung al ţării.

Astăzi ca şi în trecut mai degrabă decât declaraţiile politice solemne, pe cetăţeni îi interesează modul în care acţiunile autorităţilor ori instituţiilor publice sunt benefice vieţii lor şi viitorului copiilor lor. O democraţie autentică nu poate fi funcţională fără un parlament puternic, iar o Românie modernă nu se poate dezvolta fără un cadru legislativ coerent. Aşadar, misiunea dumneavoastră este una esenţială pentru progresul ţării, pentru că de îndeplinirea ei depind performanţa şi stabilitatea arhitecturii instituţionale a statului. România a avut la momentul declarării independenţei o clasă politică formată din oameni care au propus ţării proiecte şi ţinte ambiţioase, importante. A stat în puterea generaţiei de la 1848 să facă primii paşi spre modernizarea României. A fost în sarcina urmaşilor paşoptiştilor să ducă mai departe idealurile independenţei şi unităţii naţionale şi să le îndeplinească. A stat în sacrficiul tinerilor din 1989 schimbarea drumului României spre un parcurs democratic, urmat apoi de un puternic angajament proeuropean şi pro nordatlantic.

La zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, marile demonstraţii din luna februarie a acestui an au exprimat angajamentul unei noi generaţii de a reîncărca în conţinut şi semnificaţie noţiunile de libertate, stat de drept şi democraţie. De-a lungul istoriei, românii au arătat în diverse feluri direcţia şi valorile la care vor să adere. Este rolul clasei politice să audă şi să înţeleagă vocile lor, precum şi să le fructifice printr-o relaţie de încredere între politicieni, instituţii şi cetăţeni demnă de statutul european al României. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputati, ca în fiecare an, la 9 mai sărbătorim şi Ziua Europei, ziua în care a luat naştere proiectul european, în urmă cu 67 de ani. Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe prezenta la acea data, 9 mai 1950, propunerea sa privind crearea unei Europe unite, indispensabile pentru menţinerea unor relaţii paşnice între statele de pe continentul european.

De atunci şi până acum, proiectul european a făcut paşi extrem de importanţi, continuând să se dezvolte şi devenind un spaţiu de pace, democraţie, libertate, prosperitate şi solidaritate între statele membre. Pentru toate acestea, în numele României, mă bucur să salut în această zi specială victoria recentă a valorilor şi a angajamentului european în ţara lui Robert Schuman. Aniversăm anul acesta şi un deceniu de la momentul istoric în care România a aderat la Uniunea Europeană. Sunt aşadar zece ani de când ne bucurăm de avantajele statutului de ţară membră a Uniunii, zece ani de când România a devenit parte a procesului decizional la nivel european.

Beneficiile aderării la marea familie europeană sunt indiscutabile şi sunt greu de contestat chiar şi de cele mai eurosceptice voci. Cifrele vorbesc de la sine şi nu pot fi ignorate - creşterea consistentă a PIB, dublarea valorii exportului, creşteri semnificative ale câştigului salarial mediu, a valorii adăugate brută în economie, industrii, servicii, în ciuda crizei economice care s-a interpus. Mai mult, România este un beneficiar net de fonduri europene, între 1 ianuarie 2007 şi 28 februarie 2017, diferenţa dintre fondurile pe care le-am absorbit şi cele pe care le-am plătit la bugetul Uniunii este de 27,7 miliarde de euro în favoarea României. Toate acestea s-au reflectat pozitiv în calitatea vieţii. Cu siguranţă, am fi putut face mai mult în toată această perioadă, de la reducerea decalajelor între regiuni până la absorbţia efectivă a fondurilor europene şi găsirea unor soluţii sustenabile care să dminueze exodul resurselor umane.

Dar nu UE poartă vina pentru aceste neajunsuri, responsabilitatea este internă şi rezidă în principal în capacitatea limitată a guvernelor noastre de a fructifica la maximum avantajele oferite de statutul de ţară membră a Uniunii. Indiscutabil, pentru România nu există altă opţiune decât aceea a dezvoltării sale în continuare în cadrul unei Uniuni Europene solidare şi puternice. Am amintit succint despre ce a însemnat pentru ţara noastră acest ultim deceniu, pentru că trebuie combătute discursurile populiste prin recurgerea la evidenţe. Cred de aceea că este necesar să comunicăm frecvent şi mai bine ce înseamnă concret pentru români UE, să readucem în prim-plan beneficiile, adesea ignorate pentru că sunt de la sine înţelese, ale faptului că facem parte din acest mare proiect european. Mă bucur să constat că la zece ani de la momentul aderării noastre la UE romanii au rămas profund ataşaţi vlaorilor care definesc Uniunea şi sunt determinaţi să ducă mai departe procesul de integrare europeană.

Avem de trecut însă peste unele bariere la nivel intern, care ne împiedică să ne manifestăm pe măsura capacităţii noastre naţionale şi ne constrâng în mod injust să ne autocaracterizăm ca un stat de rangul doi în Uniunea Europeană. Trebuie să depăşim această percepţie şi aceste prejudecăţi. Nu suntem un stat de rangul doi în Uniunea Europeană. Doamnelor şi domnilor, ne dorim să facem parte dintr-o uniune care respectă şi garantează în mod consecvent valorile şi principiile care au asigurat de-a lungul timpului fundamentul construcţiei europene, o uniune capabilă să genereze rezultate concrete pe marile teme de interes direct pentru cetăţenii săi. Astăzi, când suntem în plin poces de redefinire a proiectului european, constatăm că aceste valori şi principii îşi păstrează în totalitate valabilitatea. Este interesul major al României de a fi parte a unei astfel de uniuni aflate în deplin acord cu principiile sale constitutive.

O astfel de uniune poate face faţă cu succes provocărilor actuale şi viitoare şi poate garanta perspective mai bune de dezvoltare a statelor membre şi cetăţenilor săi în comparaţie cu o Europă fragmentată, divizată în mod artificial. România susţine în mod ferm aprofundarea integrării europene. Obiectivul României este acela de a fi alături de acele state membre care acţionează în direcţia consolidării Uniunii Europene. Cu cât vom fi mai aproape de acest nucleu de state, cu atât vom putea conta mai mult în procesul decizional european, cu atât vom avea mai multe şanse de dezvoltare. În acest context, este în interesul nostru ca procesul de adâncire a integrării europene să continue. Aderarea României la zona euro cât mai curând posibil, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite, este un pas esenţial, în opinia mea, pentru consolidarea rolului României la nivel european.

Totodată, aşa cum ne arată exemplul altor ţări, convergenţa economică va avea de câştigat, atât prin pregătirea necesară adoptării monedei comune, dar şi după acest moment. De asemenea, aderarea României la spaţiul Schengen va aduce plusvaloare nu numai pentru români, dar şi pentru întreg spaţiul de liberă circulaţie din Uniune. oamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, celebrăm astăzi un arc peste timp - 140 de ani de la declararea independenţei de stat şi sărbătorirea Zilei Europei, într-un context complicat pentru continentul nostru.

Trăim într-una dintre acele perioade istorice la care, peste ani, urmaşii vor privi înapoi şi vor judeca dacă noi, oameni de stat şi politicieni, am înţeles corect direcţia spre care să ducem tara sau am ratat un moment important pentru viitorul naţiunii. Am ţinut să evoc în faţa dvs semnificaţia Zilei independenţei de stat a României şi a Zilei Europei pentru că ceea ce defineşte un popor şi tăria clasei sale politice sunt valorile la care aderă, proeictele pe care şi le propune şi pe care le aduce la îndeplinire. Ziua de astăzi marchează cele două repere fundamentale pentru noi: construirea unui stat român puternic şi integrarea în UE.

Lecţiile trecutului ne arată fără echivoc că ţara noastră s-a dezvoltat doar când s-a asociat proceselor politice progresiste europene şi atunci când politicienii ce au avut viziune au pus proiectele naţionale deasupra intereselor partizane. Astăzi, mai mult decât oricând, cred că România trebuie să afirme tare şi răspicat că locul său este în continuare în rândul democraţiilor europene consolidate, în care sunt respectate drepturile civice, iar legea este egală pentru toţi. Actualul context regional şi internaţional poate fi o oportunitate pentru ca România să demonstreze că este o naţiune puternică şi că are o clasă politică matură, capabilă să garanteze siguranţa şi prosperitatea cetăţenilor. Dacă ne ridicăm sau nu la înălţimea acesstui moment depinde numai de noi. Dvs, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, vă revine un rol esenţial! Puneţi pe agendă legi cu un impact major asupra viitorului românilor, nu vă gândiţi doar la beneficiile pe care unele măsuri le au acum! Nu vă gândiţi doar la un câştig electoral pe moment.

Întrebaţi-vă cum va arăta România în cinci ani, în zece ani, cu legile pe care le adoptaţi dumneavoastră acum. Întrebaţi-vă dacă în anii următori România va deveni mai puternică sau dacă, dimpotrivă, va fi slăbită de impactul legilor votate de dumneavoastră. Aveţi responsabilitatea şi capacitatea de a restabili încrederea cetăţenilor în parlament, această instituţie fundamentală a democraţiei. Aveţi responsabilitatea şi vă rog să o exercitaţi. Vă chem să faceţi din aceasta un obiectiv politic demn de centenarul comemorării eroilor marelui răzoi şi aniversării Marii Uniri. Centenarul nu este doar un moment de sărbătoare, un prilej de acordare de medalii şi distincţii, ci oportunitatea de a ne mobiliza toate energiile în favoarea unor fapte, nu a unor vorbe goale.

Nu prin declaraţii demagogice, ci prin proiecte concrete şi importante pentru viitor, să construim coeziunea dintre societate şi clasa politică. Cum facem ca România să beneficieze de prosperitate pe termen lung, care să însemne creşterea nivelului de trai fără vulnerabilităţi majore pentru următorii ani? Care sunt mecanismele pentru consolidarea unui stat de drept funcţional? Care trebuie să fie rolul definitoriu al României pe scena europeană? Cu puţin timp înaintea aniversării centenarului Marii Unirii şi în anul aniversării a zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, românii aşteaptă de la elitele sale un răspuns adecvat la aceste întrebări. Vă propun ca, asumându-ne importantele învăţăminte ale trecutului, cât şi mesajul preocupat, atent şi activ al societăţii româneşti să facem din angajamentul european al României cel mai durabil monument al independenţei şi unirii naţionale. La mulţi ani, România! La mulţi ani, Europa!