Discurs al premierului Viorica Dăncilă în parlament

Stimate domnule preşedinte al Senatului, stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, stimaţi senatori şi deputaţi, distinşi membri ai Guvernului României, începând cu 1 ianuarie 2019 vom prelua, pentru prima dată de la aderarea României la Uniunea Europeană, preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Uniunea Europeană a reprezentat împlinirea unei aspiraţii naţionale, şi această nouă provocare reprezintă un moment istoric pentru ţara noastră, pe care trebuie să îl onorăm cum se cuvine.

Parcursul european al ţării noastre, o alegere ireversibilă, pe care am asumat-o cu toţii, a adus România aici, unde se află astăzi: o Românie cu o creştere economică sănătoasă, cu o democraţie stabilă şi, nu în ultimul rând, o Românie sigură.

Preluarea acestui rol extrem de important este un eveniment al României pe care nu trebuie să-l politizăm în niciun fel. Vor fi şase luni în care Europa va privi cu multă atenţie către România, pentru că ştirile cele mai importante despre viitorul UE vor pleca de aici, de la Bucureşti.

Vor fi multiple provocări, însă trebuie să fim conştienţi că viitorul Europei înseamnă şi viitorul copiilor noştri. Puternic ataşaţi ideii europene, vom milita pentru o Europă puternică şi unitară în toate dimensiunile ei - politică, economică şi socială -, pentru că aceasta e cea mai bună soluţie pentru viitorul proiectului european.

Este deci important să arătăm întregii Europe că România este o ţară demnă să conducă Uniunea, o ţară demnă să contribuie în mod decisiv la viitorul spaţiu european, din care facem şi noi parte. Aşa cum am mai spus, eu cred în consens, în echilibru şi în cooperare. În raport cu această miză, importantă pentru ţara noastră, nu mai este loc de orgolii sau resentimente politice, de interese personale sau de confruntări sterile.

Reiau apelul de pace politică, apelul la consens pe care l-am făcut în şedinţa solemnă organizată în Parlament cu ocazia Anului Centenar. Avem un proiect naţional, care impune acest lucru. Indiferent de opiniile politice, vă rog să vă gândiţi în primul rând la interesul nostru comun, ca stat membru al Uniunii Europene. Vă cer doar decenţă în limbajul politic şi reţinere în această perioadă, de la lansarea unor acţiuni sau mesaje politice ce ar putea afecta imaginea României. Avem această obligaţie faţă de ţara noastră.

Doar uniţi vom putea milita pentru ca România să fie tratată cu respect. Doar uniţi vom fi mai puternici în demersurile noastre pentru ca românii să beneficieze de aceleaşi drepturi şi să se bucure de aceleaşi libertăţi ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni. Vă rog, stimaţi parlamentari, ca în următoarele şase luni să fiţi cetăţeni români în primul rând, să vă reprezentaţi ţara cu mândrie şi cuvinte bune în faţa Europei, astfel încât să câştigăm respectul întregii comunităţi europene.

Preluarea preşedinţiei va permite României să aibă un rol de facilitator de echilibru şi consens şi să continue promovarea unei abordări consensuale, bazată pe unitate, coeziune şi solidaritate. În ceea ce priveşte guvernul, vă asigur că am privit cu multă seriozitate acest moment istoric pentru ţara noastră. Ne-am pregătit temeinic, fiecare ministru are o agendă amănunţită privind atribuţiile şi obiectivele legate de perioada preşedinţiei şi vă asigur că România nu este şi nu va fi cu nimic mai prejos decât celelalte state membre.

În urmă cu două săptămâni am pledat de la această tribună pentru o Românie unită, mai bună şi europeană. Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu aceeaşi viziune şi pentru Europa, o Europă unită, mai bună şi, de ce nu, mai europeană. De aceea, motto-ul preşedinţiei ce va fi exercitată de România va fi 'Coeziunea, ca valoare comună europeană'. Toate acţiunile pe care le vom derula în următoarele şase luni vor fi pentru susţinerea şi consolidarea acestui concept de coeziune pe care se sprijină întreaga arhitectură europeană.

Vom acţiona pentru reducerea diferenţelor de dezvoltare, pentru accesul egal la beneficii, pentru înlăturarea factorilor care generează separări sau ierarhizări între statele membre. Trebuie să putem depăşi abordările de tipul 'state membre vechi' versus 'state membre noi' sau 'Vest' versus 'Est', a liniilor de demarcaţie, a dezechilibrelor de dezvoltare în favoarea unei europe care să avanseze prin consonanţa vocilor sale interne, a obiectivelor sale. Există mai multe dimensiuni ale acestui concept esenţial de coeziune.

Vorbim în primul rând de coeziunea economică dintre statele membre, care trebuie să urmărească diminuarea declalajelor de dezvoltare şi de consolidare a pieţei unice. Realizăm desigur că există o competiţie firească în plan economic între statele UE sau chiar între regiunile de dezvoltare în spaţiul european, însă trebuie să fim în egală măsură conştienţi că o creştere accelerată în regiunile mai slab dezvoltate va însemna o Uniune Europeană mult mai puternică, va însemna o diminuare naturală a migraţiei forţei de muncă din aceste regiuni către cele mai dezvoltate.

Reducerea decalajelor de dezvoltare înseamnă inclusiv creşterea puterii de cumpărare în aceste zone ale Europei şi, implicit, pieţe mai atractive pentru desfacerea produselor realizate în cadrul Uniunii. Vorbim în al doilea rând de coeziune socială, care trebuie să asigure beneficii, garanţii şi şanse egale pentru toţi cetăţenii europeni. Nu mai trebuie să existe cetăţeni de rangul întâi şi cetăţeni de rangul doi în UE, trebuie să existe un acces egal pentru toţi cetăţenii europeni la resursele şi beneficiile sociale promovate în cadrul Uniunii, astfel încât să consolidăm încrederea acestora în instituţiile europene şi, mai ales, în viitorul UE.

Toţi cetăţenii europeni trebuie să simtă că, în mod concret, le este mai bine, că trăiesc şi vor trăi mai bine şi că vor avea acces la mai multe beneficii în spaţiul comunitar decât în afara acestui spaţiu. Nu în ultimul rând, vorbim de coeziune politică, prin care înţeleg tratament egal şi standarde unice şi echitabile pentru toţi cei care aparţin acestei familii europene. La fel ca oricare stat membru, România îşi doreşte să fie tratată cu respect şi să se bucure de drepturi egale în cadrul Uniunii Europene.

Respect înseamnă aici tratament echitabil, participare reală la deciziile majore şi luarea în considerare a poziţiilor exprimate de fiecare stat membru. Respectul reciproc între statele Uniunii nu trebuie să se regăsească doar în tratatul european şi în directivele europene, ci şi în atitudinea şi în dialogul purtat de instituţiile europene şi statele membre. Stimaţi parlamentari, pornind de la acest concept al coeziunii, în toate accepţiunile sale, pe care le-am prezentat aici, am proiectat priorităţile preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Aceste priorităţi sunt organizate pe patru piloni, care vor sta la baza acţiunilor noastre: Europa convergenţei, Europa siguranţei, Europa actor global şi Europa valorilor comune. Permiteţi-mi să vă prezint, pe scurt, fiecare din aceşti patru piloni ai programului nostru.

Primul pilon, Europa convergenţei - creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate. Convergenţa şi coeziunea, care să asigure o dezvoltare durabilă şi echitabilă pentru toţi cetăţenii europeni, sunt esenţiale pentru promovarea unei Europe unite şi pentru creşterea competitivităţii Uniunii Europene la nivel global. Acestea trebuie să constituie repere ale acţiunii la nivel european, reflectând, totodată, interesele României în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Deciziile privind viitorul politicilor europene trebuie să se reflecte în priorităţile de finanţare ale Uniunii. Drept urmare, preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va constribui la proiectarea următorului Cadru financiar multianual post 2020 pentru atingerea obiectivelor în următorii şapte ani, astfel încât să asigure echilibrul între politicile generatoare de creştere şi convergenţă în spaţiul comunitar. Europa se află în prezent într-o perioadă de redresare economică, situaţie care se datorează atât eforturilor statelor membre, cât şi măsurilor întreprinse la nivel european în sensul aprofundării uniunii economice şi monetare. Arhitectura economică şi monetară a Uniunii este astăzi mai puternică, o dovadă incontestabilă a coeziunii în acţiune la nivel european. Sunt însă necesare demersuri suplimentare pentru consolidarea coeziunii, din acest punct de vedere. În acest context, preşedinţia României la Consiliul UE îşi propune să avanseze lucrările în domeniul economic, financiar şi fiscal, cu scopul stimulării creşterii şi investiţiilor şi sprijinirii reformelor structurale.

Mai mult decât atât, după cum ştiţi, în România am finalizat raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro. Ţinta noastră este ca România să adopte moneda euro până în anul 2024. Suntem direct interesaţi ca în această perioadă în care vom deţine preşedinţia Uniunii să contribuim la consolidarea uniunii economice şi monetare. Din aceeaşi perspectivă a convergenţei, suntem interesaţi de dimensiunea socială, prin punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale. Vom promova educaţia inclusivă şi performantă. Ne interesează asigurarea şanselor egale şi o creştere a mobilităţii forţei de muncă pe piaţa internă.

O altă direcţie de acţiune este promovarea cercetării şi inovării, iar în acest sens ne preocupă în primul rând digitalizarea şi conectivitatea, ca principali factori în creşterea competitivităţii industriei europene. Digitalizarea industriei europene va reprezenta o primă temă naţională prioritară, care va fi promovată la nivelul UE. Vom stimula diversificarea actualei baze industriale din Uniunea Europeană prin promovarea digitalizării şi implementarea inteligenţei artificale în procesele industriale.

Un alt obiectiv prioritar este conectivitatea. Asigurarea convergenţei reale despre care v-am vorbit până acum depinde în mod direct de realizarea conexiunilor de toate tipurile, în special în zonele mai slab dezvoltate. Conectarea acestor regiuni cu restul Europei, în toate formele posibile, prin reţelele de transport, energetice sau digitale, reprezintă cea mai sigură şi cea mai eficientă cale de dezvoltare. Conectivitatea asigură fluxurile de circulaţie funcţionale de mărfuri, de resurse naturale, energetice sau de resurse umane, esenţiale pentru dezvoltarea economică.

Al doilea pilon al programului României - "Europa siguranţei". Mă refer aici la securitatea internă a UE, la gestionarea frontierelor externe, la securitatea cibernetică. Plecând de la conceptul central al coeziunii, vom promova cooperarea între statele membre pentru pregătirea UE faţă de noile provocări de securitate ce ameninţă siguranţa cetăţeanului şi spaţiul european. Există în prezent o paletă largă de riscuri şi ameninţări, care pot submina valorile şi prosperitatea societăţilor noastre deschise.

În ceea ce priveşte securitatea internă, vom pune accentul pe creşterea cooperării şi interoperabilităţii la nivel european între sistemele şi structurile naţionale specifice. Ne interesează în principal protejarea cetăţenilor, a companiilor şi instituţiilor publice în spaţiul virtual şi creşterea rezilienţei Uniunii la atacurile cibernetice. Securitatea cibernetică nu mai poate fi considerată doar o opţiune, deci orice proiect privind societatea informaţională trebuie să ia în considerare componenta securităţii ciberbetice. În calitate de preşedinţie a Consiliului UE, ne propunem să avem o contribuţie decisivă în acest domeniu.

O altă prioritate legată de securitatea spaţiului comunitar este lupta împotriva terorismului. În acest sens, ne propunem operaţionalizarea şi chiar extinderea mandatului Parchetului european către infracţiunile de terorism. Migraţia este un alt subiect important pe agenda europeană pe termen lung. Este un dosar extrem de dificil, care nu a reuşit să coaguleze o poziţie unitară a statelor membre. De aceea, ne propunem să formulăm noi soluţii, care să garanteze o gestiune eficientă şi durabilă. Ne interesează în mod special consolidarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, inclusiv printr-o consolidare a capacității operaționale a Agenției Europene de Poliție de Frontieră și Garda de Coastă. De asemenea, în viziunea noastră este important să promovăm cooperarea cu statele de origine și de tranzit. Am convingerea că forma cea mai eficientă de abordare a problemei migrației este de a combate cauzele profunde, sursa acestui fenomen.

Al treilea pilon al programului pe care îl propunem în cadrul președinției noastre este Europa, ca factor global. Și în această chestiune ne raportăm la același concept de coeziune definitoriu pentru viziunea noastră. Acțiunile Uniunii Europene pe plan mondial trebuie să pornească de la angajamentele comune asumate prin strategia globală de politică externă și de securitate a Uniunii Europene. În acest sens, vom promova întărirea capacităților de apărare și securitate ale Uniunii Europene, în strânsă legătură cu procesle similare din cadrul NATO. România va susține acțiunile în domeniul politicilor de securitate și apărare comună, cu un accent sporit pe instrumentele prevăzute în procesul anual de analiză coordonată a apărării, fondul european de apărare și cooperarea structurată permanentă.

Suntem, de asemenea, interesați de consolidarea Parteneriatului strategic UE-NATO. Un capitol special în ceea ce privește politica externă a Uniunii în timpul președinției României va fi dedicat Mării Negre, care trebuie să ocupe un loc central pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării sinergiei Mării Negre. O altă prioritate în plan extern va fi extinderea Uniunii în Balcanii de Vest, pentru asigurarea unui plus de securitate externă și internă. Ne vom axa pe dezvoltarea dialogului și implicării tineretului în gestionarea problemelor din regiune, comunicării strategice a Uniunii Europene dedicate sud-estului Europei. În egală măsură ne dorim acțiuni coordonate și coerente în vecinitătea Uniunii, iar aniversarea a zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic va reprezenta un moment important în acest sens. Nu în ultimul rând, promovarea intereselor comerciale, atât prin consolidarea multilateralismului, și modernizarea sistemul comercial multilateral, cât și prin lărgirea acordurilor de parteneriat economic și de comerț liber, vor reprezenta repere esențiale în timpul mandatului președinției noastre.

Cel de-al patrulea, dar nu și cel din urmă pilon al programului nostru este Europa valorilor comune, iar aici mă refer la stimularea coeziunii europene, prin raportare permanentă la valorile comune pe care se bazează Uniunea. Doar în acest mod putem combate eficient rasismul, intoleranța, xenofobia, populismul, antisemitismul și descuraja discursul bazat pe ură, pe care îl vedem din ce în ce mai frecvent în ultima perioadă. Doar în acest fel putem să contribuim la asiguarea egalității de tratament la care aspiră toate statele membre și toți cetățenii europeni. De asemenea, cred că este necesar să stimulăm implicarea tinerilor în conturarea unei Europene puternice, bazate pe valori europene comune. Totodată, vom susține pe parcursul mandatului nostru inițiativele legislative legate de participarea cetățenilor europeni la procesul legislativ european, a celor privind progresul social și reducere a inegalităților sociale privind asigurarea egalității de gen care va fi promovată la nivel europen în special pe piața muncii și în afaceri, cum ar fi, de pildă, combaterea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați.

Nu în ultimul rând, vom acţiona pentru combaterea rasismului, a intoleranţei, antisemitismului şi a discursului bazat pe ură. Am subliniat de două ori acest aspect pentru că îl consider foarte important. Există o preocupare generală la nivel european pentru combaterea dezinformării online şi a ştirilor false, inclusiv prin ameliorarea educaţiei în domeniul mass-media şi dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării. Toate aceste iniţiative vor contribui la asigurarea unei coeziuni sporite la nivelul UE.

Distinşi preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului României, stimaţi senatori şi deputaţi, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene este o responsabilitate care ne revine ca parte a angajamentului asumat prin aderarea noastră în urmă cu 11 ani. În acelaşi timp, este o oportunitate deosebită de a proiecta viziunea noastră în perspectiva consolidării proiectului european. Contextul european dinamic în care vom evolua va imprima mandatului nostru o specificitate aparte, cu atât mai mult cu cât se va desfăşura într-o perioadă de regândire a proiectului european. În mai puţin de şase luni se va alege un nou parlament european.

Avem şansa, în acest context electoral, să promovăm o Uniune mai puternic orientată către cetăţenii săi şi către principiile sale fodatoare. Îmi doresc să avem o abordare realistă şi ambiţioasă în exercitarea acestei misiuni. Îmi doresc ca la finalul celor şase luni de mandat România să aibă un profil mult mai solid în cadrul UE. Cred cu tărie că anul 2019 poate fi un an al relansării ideii europene şi summit-ul extraordinar de la Sibiu să fie un moment important în acest sens. De aceea, lucrăm împreună pentru ca la acest eveniment care se va desfăşura pe durata preşedinţiei române a Consiliului să se definească noua agendă strategică a Uniunii, un document care va ghida acţiunile Uniunii pe termen mediu.

Mai mult ca oricând este nevoie ca statele membre să transmită un semnal clar privind capacitatea de a continua împreună în aceeaşi direcţie într-un proiect puternic şi unit. În perspectiva debutului efectiv al mandatului nostru, am considerat necesar să revin în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta evaluarea la acest moment asupra rolului pe care urmează să îl exercităm în următoarele şase luni. După cum ştiţi, contextul în care un stat membru asumă o astfel de îndatorire are o contribuţie semnificativă la definirea parametrilor săi de acţiune şi de rezultat. Acest considerent a reprezentat un reper al gândirii pe care am proiectat-o asupra priorităţilor preşedinţiei României la Consiliul UE şi a modului în care aceasta va acţiona în beneficiul avansării proiectului european.

Prin anvergura exercitării sale şi, implicit, prin vizibilitatea pe care ţara noastră o va avea la nivel european şi internaţional, preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene este, cu siguranţă, cel mai important proiect de ţară după aderarea noastră la Uniunea Europeană. De aceea, am convingerea că acest proiect trebuie să reunească toată susţinerea politică necesară a ducerii la îndeplinire a acestei responsabilităţi majore pe care România o va avea în următoarele şase luni. România a traversat perioade dificile în ultima sută de ani, dar acest moment de maximă responsabilitate este, poate, cea mai bună confirmare a parcursului identitar a traiectoriei societăţii noastre în perioada modernă.

Aceasta pentru că, acum, la 100 de la Marea Unire, putem vorbi de preşedinţia exercitată de o Românie europeană, în numele unor valori şi interese comune. În final, doresc să reiterez, în acest context, că guvernul a depus şi continuă să depună toate eforturile necesare pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a acestui mandat. Înţelegem responsabilitatea care ne revine în exercitarea unui asemenea mandat, precum şi provocările cărora Uniunea Europeană trebuie să le răspundă în acest moment important al evoluţiei sale în contextul Brexit şi înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.

De aceea, aşa cum i-am asigurat pe toţi interlocutorii europeni cu care am discutat în ultimele luni şi săptămâni, o afirm şi în faţa dumneavoastră, astăzi, că suntem pregătiţi şi profund angajaţi în asumarea şi exercitarea acestei responsabilităţi majore. În acelaşi timp, trebuie să fim cu toţii conştienţi că reuşita unei preşedinţii depinde, deopotrivă, de nivelul de angajament al tuturor actorilor europeni cu care vom conlucra, fie state membre partenere, fie instituţii europene. Modul în care vom parcurge acest semestru va fi ilustrativ nu numai pentru performanţa României, ci şi pentru întreaga Uniune Europeană, într-un moment esenţial al existenţei sale. Vă mulţumesc!