"Diferenţe punctuale" între proiectele legilor justiţiei
Ministerul Justiţiei admite că există "diferenţe punctuale" între proiectele legilor prezentate la consultările din luna mai cu Comisia Europeană şi cele puse în dezbatere publică.
Articol de Florin Lepădatu, 28 Iulie 2022, 20:13
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Ministerul Justiţiei admite că există "diferenţe punctuale" între proiectele legilor prezentate la consultările din luna mai cu Comisia Europeană şi cele puse în dezbatere publică săptămâna trecută şi trimise la CSM pentru avizare.
Instituţia arată că acest lucru se datorează faptului că au fost primite amendamente în cadrul dezbaterilor publice.
Reporter: Diana Surdu: ”Ministerul Justiției transmite într-un comunicat că parcursul unui proiect de lege, de la stadiul de concept până la cel de lege, este un proces cu multe etape, iar judecarea proiectelor la fiecare etapă ca fiind un produs finit este o eroare de principiu, mai ales dacă se face pe baza unor procese de intenții. Despre conținutul proiectelor, ministerul menționează că din septembrie 2020 și până la zi aceste au suferit numeroase ajustări în urmă propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar, în principal. Instituția este conștientă că forma și conținutul proiectelor pot și probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de CSM, aprobării de guvern și adoptărilor ca legi de parlament. Reacţia Ministerului Justiției vine după ce asociații ale magistraților și reprezentanți ai societății civile au criticat dur proiectele Legilor justiției publicate în 21 iulie. Asociațiile consideră că proiectele prezentate de ministere sunt practic actuale legii în vigoare, cu unele modificări, fiind cu totul diferite față de variantele prezentate și asumate în fața Comisiei Europene. În opinia acestora, partenerii europeni au fost înșelați fără nici un fel de reținere într-un joc insidious și interminabil. O altă critică vizează menținerea în proiecte a unor prevederi nocive din legile în vigoare. Judecătorii și procurorii că rolul INM în numirea inspectorilor este înlăturat total, libertatea de exprimare a magistraților este grav afectată, inspecția judiciară este minor cosmetizată, iar concursurile de promovare în instanța supremă nu au caracter meritocratic și rămân sub controlul total al Secției pentru judecători a CSM.”