”Diagnosticul în România este tardiv și acest lucru sigur că mărește foarte mult povara bolii”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Între 25 și 31 mai, în fiecare an, Săptămâna Europeană de Luptă împotriva Cancerului. Statele europene caută soluții comune și sporesc eforturile pentru a readuce în prim-planul proiectelor de sănătate publică necesitatea de a intensifica acțiunile de prevenție primară a cancerului.
Cătălin Cîrnu: În egală măsură, autoritățile trebuie să asigure tuturor cetățenilor servicii egale, de calitate și siguranță, precum și suportul necesar pacienților și supraviețuitorilor afecțiunilor oncologice. Dar cum se pot face toate acestea în anul 2023 şi de-acum încolo discutăm cu invitatul "Apelului matinal", ministrul sănătății, Alexandru Rafila. Bună dimineața!
Alexandru Rafila: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Care este situația României, raportându-ne la statele din Uniunea Europeană?
Alexandru Rafila: Situația României este în mod evident una care necesită îmbunătățiri. Cred că principala problemă pe care au identificat-o specialiștii care lucrează la o nouă formă a Planului Național de Combatere și Control al Cancerului este legată de faptul că diagnosticul în România este tardiv și acest lucru sigur că mărește foarte mult povara bolii, iar şansele de a reveni la o viață similară cu cea dinainte de diagnostic sunt mai mici. Lucrăm în acest sens, tocmai că am ascultat introducerea dumneavoastră și noi am identificat o serie întreagă de probleme, unele pe care putem să le rezolvăm pe timp scurt, ce am și început să facem - o să revin - altele, care, sigur, necesită o politică pe termen lung, pentru că nu discutăm doar despre investiții, discutăm și despre o resursă umană calificată care este necesară nu numai în centrele universitare, dar și în alte orașe, care să permită accesul nediscriminatoriu al populației, pentru că în România există și această discrepanță între centrele universitare, care au un personal medical calificat suficient și alte localități, care nu beneficiază de aceeași expertiză. Or, ceea ce facem în momentul de față, lucrăm la constituirea unei rețele naționale integrate pe categorii de competență, încât, atunci când, știu eu, competența într-un oraș mic nu este suficientă pentru un diagnostic sau pentru un anumit tip de tratament, pacientul să nu mai piardă timpul și să poată fi direcționat către un centru regional.
Daniela Petrican: Da, pacienţii cer în continuare intervenția autorităților. Chiar ați amintit de Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Care este situația acestui plan? Cum și când va putea deveni el funcțional?
Alexandru Rafila: Noi am găsit un plan de combatere a cancerului, la care Ministerul Sănătății și nici specialiștii din Comisia de oncologie nu au participat la înscrierea lui. La vot... a fost votat de Parlament. În momentul în care am făcut primele ședințe tehnice şi am dorit să facem implementarea lui cât mai rapidă, au apărut acolo niște probleme, pe care cred că suntem pe cale să le soluționăm. Avem deja o formă consolidată a acestui plan de combatere a cancerului, lucrăm în paralel la norme şi ceea ce trebuie să știți de data aceasta, cel puțin, sunt exclusiv specialiștii, cei care lucrează la acest plan. Am făcut o comisie multidisciplinară, specialiști din diverse specialități care au ca și obiect de activitate tratamentul sau diagnosticul pacienţilor cu cancer. Ei au lucrat de la începutul anului foarte intens și mă bucur să avem un rezultat al acestei activități, iar pe de altă parte, acolo unde putem, rezolvăm bariere birocratice chiar în această săptămână. La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a desființat o comisie care aproba investigațiile de tip PET/CT pentru pacienții cu suspiciune de cancer. În momentul de față, această comisie a fost eliminată și medicii specialiști pot trimite direct la PET/CT pacienţii cu suspiciuni, sigur, pe baza unor criterii care sunt stabilite tot așa de către expert, dar nu mai prelungim acest circuit, să ținem pacienții nediagnosticați o perioadă lungă de timp.
Cătălin Cîrnu: Înțelegem că normele de aplicare vor apărea cât de curând.
Alexandru Rafila: Încep să apară normele de aplicare, dar, cum v-am spus, la o variantă care să poată să fie aplicabilă. Din păcate, în varianta veche a planului național, mă rog, cea care a fost aprobată de Parlament, sunt foarte multe inadvertențe și discordanţe, care fac imposibilă redactarea unora dintre norme și noi ne dorim să... noi facem planul ăsta pentru pacienți, nu cred că facem pentru altcineva, și ne dorim cât mai repede să putem să avem un plan funcțional și toate normele aplicate, încât oamenii să beneficieze de investigații și de tratament.
Daniela Petrican: Dar cum ar putea și pacienții din România să aibă acces la tratamentele și medicamentele inovative, la serviciile medicale aliniate la standardele europene?
Alexandru Rafila: Să știți că au acces la foarte multe medicamente inovative pacienții din România și eu aș vrea să vă dau... să vorbesc concret. Anul trecut, numărul de molecule noi care au fost aprobate în România, inclusiv pentru pacienții de cancer, au fost mult mai numeroase decât cele din anii precedenți, s-a dublat practic cu numărul acestor monecule inovative. Ce trebuie să facem în momentul de față este să găsim suficiente resurse încât să aplicăm și ceea ce se numește medicină personalizată, adică tratamentul să se facă țintit pentru pacienții cu cancer, în funcție de tipul de cancer și de particularitățile fiecărei persoane şi lucrăm la acest lucru. O să vedeți că în curând vor apărea normele și pentru așa ceva şi atunci cred că putem să discutăm de o situație similară, poate că nu în toată țara, trebuie să fim totuși obiectivi, dar ne dorim ca tot mai mulți cetățeni români să beneficieze de intervenții, care pot nu numai să le salveze viața, ci să le și îmbunătățească calitatea vieții.
Cătălin Cîrnu: Da, sunt foarte mulți bolnavi de cancer în România. De foarte multă vreme, medicii vorbesc despre prevenție. Se poate face mai mult în România, apropo de prevenirea îmbolnăvirilor sau de depistarea cazurilor din primă fază?
Alexandru Rafila: Da. În noua formă a contractului cadru încurajăm activitățile preventive la nivelul medicinei de familie, pentru că acolo, până la urmă, este poarta de intrare în sistemul de sănătate și implicarea în programe de screening a medicilor de familie este esențială. Pe de altă parte, dacă discutăm în general de prevenție e o chestiune de mentalitate, iar influența pe care prevenția o poate avea asupra factorilor de risc care produc cancerul, și mă refer aici la alimentație, la fumat, la consumul de alcool, la activitatea fizică este esențială, însă ăsta este un proces de durată, nu se poate schimba o mentalitate așa de repede, cum își închipuie unii. Ne dorim acest lucru. Trebuie să introducem educația pentru sănătate ca și curriculă permanentă în școli, alături de campanii de informare a cetățenilor și, bineînțeles, împreună cu profesioniștii, pentru că fără profesioniști nu putem să atingem toate aceste deziderate. Încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, în profesioniști este un factor care încurajează prevenția, pentru că atunci oamenii care lucrează în sistemul de sănătate sunt convingători când se adresează cetățenilor, inclusiv în ceea ce privește prevenția.
Daniela Petrican: Domnule ministru, avem grevă în educație, dar săptămâna aceasta sindicaliștii din sănătate au protestat în fața ministerului. Aceștia au anunțat declanșarea grevei pentru data de 15 iunie. Care mai este stadiul negocierilor cu sindicaliștii?
Alexandru Rafila: Eu am discutat personal, cu cei de la SANITAS, colegii mei au discutat cu cei de la Solidaritatea Sanitară. Multe dintre revendicările lor sunt îndreptățite şi unele dintre ele se pot rezolva în scurt timp. O să vedeți că, cel puțin cea legată de ocuparea posturilor în sistemul de sănătate, noi deja am făcut o evaluare a nevoilor din întreg sistemul de sănătate. În curând o să ieșim cu un memorandum pentru scoaterea posturilor la concurs, dar sunt și alte revendicări, care cred că pot fi soluționate, mă refer la tichetele de masă și la voucherele de vacanță, modul de finanțare a acestora. De asemenea, cred că în noua lege a salarizării, și aici trebuie foarte mare atenție, personalul care în momentul de față nu este considerat medical și care lucrează în spitale, personalul administrativ TESA, dar și alte funcții de suport trebuie încadrat încă în rândul personalului medical, ca să nu existe discriminări salariale foarte mari, care să pună probleme legate de funcționarea sistemului de sănătate.
Cătălin Cîrnu: Altfel spus, negocierile continuă. Mulțumim pentru detalii!
Aleandru Rafila: Şi eu vă mulţumesc! La revedere!
Cătălin Cîrnu: Zi frumoasă tuturor! Invitatul "Apelului matinal" de astăzi a fost ministrul sănătății Alexandru Rafila. Săptămâna europeană de Luptă împotriva Cancerului a început ieri, se va sfârși în 31 mai. Am vorbit și despre Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, se așteaptă apariția normelor de aplicare tocmai pentru ca bolnavii să beneficieze de un tratament cât mai rapid și cât mai modern.