„Deși modestă, coplata se simte în buzunarele românilor”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (15 aprilie, ora 08:30) - Realizator: În această perioadă prețul unor medicamente a crescut, ca să nu mai zicem despre cel al unor produse medicale gen măști de protecție sau dezinfectanți. Există două tipuri de medicamente, cele eliberate fără rețetă, al căror preț se poate modifica, și cele cu rețetă, cu prețul reglementat de Ministerul Sănătății. Am primit, însă semnale din partea ascultătorilor că și medicamentele compensate s-au scumpit, deși nu ar fi trebuit. În legătură directă cu noi este domnul Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.

Domnule Zaharescu, există vreo explicație a posibilei scumpiri a medicamentelor compensate?
Dan Zaharescu: Da, dar nu vorbim de o scumpire a medicamentelor compensate, ci o coplată mai mare din partea pacientului. Casa de Asigurări de Sănătate din România compensează medicamentele generice, cele care au ieșit de sub protecția brevetelor, la nivelul prețului cel mai mic existent pe piață, dar medicamentele generice pot fi la diverse prețuri şi atunci diferenţa între valoarea compensată de către Casa de Asigurări de Sănătate și medicamentul care a fost eliberat către pacient să fie mai mare decât pentru medicamentul pe care pacientul îl lua în mod curent înainte. Şi această coplată în general reprezintă sume modeste, dar totuși ea se resimte în buzunarul pacientului.

Realizator: Se poate ajunge și la diferențe mari de preț, de la o lună la alta?
Dan Zaharescu: Diferențe mari nu, dar diferenţe de câțiva lei față de produsul pe care îl lua pacientul în mod normal, care probabil că nu s-a găsit în farmacie la momentul la care s-a dus să îl ridice și atunci farmacistul i-a eliberat aceeaşi substanță activă, dar cu o altă denumire comercială şi atunci acel produs probabil că era un pic mai scump decât produsul luat în mod curent.

Realizator: Nu întâmplător vă întrebam despre diferențe mari, pentru că am primit semnale de genul acesta: farmaciile pot mări adaosul comercial, chiar și în cazul medicamentelor compensate. Bine, acum toţi o să vină cu motivația că au făcut investiții pentru protejarea spațiilor farmaceutice.
Dan Zaharescu: Nu, nu are nici o legătură cu acest subiect. Atât prețul medicamentelor care se eliberează pe bază de rețetă, atât adaosul comercial de farmacie, cât şi adaosul comercial de distribuție, sunt reglementate de către stat și ele nu se pot modifica. Deci, nici aceste adaosuri comerciale nu pot fi sursa acelei variaţii de preţ despre care vorbiţi.

Realizator: Pe durata stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente, se arată și în decretul prezidențial privind prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile. Care ar fi, până la urmă, impactul real al acestei măsuri?
Dan Zaharescu: Impactul este marginal asupra medicamentelor care se eliberează cu prescripţie, aşa cum spuneam, pentru că prețul acestor medicamente nu poate fi modificat, nu poate fi crescut nici de producători, nici de distribuitori, nici de farmacii. Singurele medicamente care pot să aibă variaţii de preţuri în această perioadă de timp sunt medicamentele, aşa numite OTC - over the counter, care se eliberează fără prescripţie medicală şi unde preţurile fluctuează liber în funcţie de cerere şi ofertă sau mai pot fi suplimentele alimentare, fiindcă şi suplimentele alimentare se eliberează în general din farmacii şi există un număr mare de produse de acest tip care au un, să le spunem, un comportament oportunist şi acolo pot fi majorări de preţuri. Da, vă rog.

Realizator: Dacă spunem Euthyrox sau Siofor, încep întrebările clar şi sunt medicamente dispărute de ceva timp de pe piață, o poveste ce pare fără final fericit până la urmă. Când va fi reglată și această problemă? Pentru că despre Euthyrox am tot auzit că este distribuit în farmacii deja, dar de fapt el este de negăsit.
Dan Zaharescu: Nu. Cu Euthyroxul au fost ceva probleme de fabricație în toamna trecută și au existat nişte rupturi de stocuri. Dar începând din lunile decembrie - ianuarie, produsul a fost pus constant pe piață de către producător, însă există tentația, să-i spun aşa, ca la nivelul pacienților ca să își facă un stoc de siguranță. Există și dreptul medicului de a prescrie medicamente pentru o perioadă de trei luni.
Şi atunci, în clipa în care un pacient cumpără în loc de o cutie, două sau trei, atât cât îi trebuie pentru o perioadă mai lungă sau conform prescripţiei pe care a primit-o dacă este o prescripţie pentru trei luni, atunci se produc dezechilibre pe piaţă şi se produc asemenea /.../ de stocuri. Din păcate, la Euthyrox este un singur producător în UE care îl face şi este un singur produs pe piaţă, iar la Siofor de asemenea, Siofor ca produs, este o denumire comercială, deci este un singur producător, în acest caz există mai multe alte medicament care au o substanţă activă asemănătoare, dar din păcate acelea dau şi nişte efecte secundare care sunt de nedorit de către pacienţi, ei le evită şi atunci caută produsul cu care s-au obişnuit şi cu care se simt cel mai bine. Producătorii promit ca să asigure, cel puţin în această perioadă, un flux continuu de medicamente pentru piaţa românască şi de aceea la toate nivelurile s-au făcut apeluri pentru a se evita constituirea de stocuri la nivelul pacienţilor, în aşa fel încât să existe o continuitate şi toată lumea să aibă acces la medicamentele de care are nevoie.

Realizator: Şi atunci, când le vom găsi în farmacii? Euthyrox, Siofor, în două săptămâni, o lună sau depinde de noroc?
Dan Zaharescu: Nu. Deci, în ultimele, deci pentru luna aprilie, ca să fiu mai concret, livrările pentru România cel puţin, în cazul Euthyrox, au fost cu 50% mai mari faţă de o lună normală de livrare.

Realizator: Dar cu toate acestea nu există în farmacii. Şi ştiu că s-a dat dispoziţia de a se... omul de a cumpăra doar pentru o lună, nu mai mult. Ştiu că a existat şi varianta aceasta.
Dan Zaharescu: A existat recomandarea Colegiului Farmaciştilor în acest sens, tocmai pentru a se puta asigura continuitate. Stocuri sunt în depozite, farmaciile primesc cantităţi mai mici tocmai pentru ca să nu existe tentaţia ca să se da cantităţi către anumiţi pcienţi privilegiaţi, cantităţi mai mari de medicamente şi tocmai asta ideea ca pacienţii care au reţete, în mod normal o farmacie este obligată în maxim 48 de ore să aducă, conform obligaţiei de serviciu public, să aducă medicamentul respectiv. Fiecare farmacie lucrează cu cel puţin doi, trei, patru distribuitori de medicamente. Este imposibil în acest moment ca unul din respectivii să nu aibă medicament, iar dacă în spatele solicitării pacientului există o prescripţie medicală care este prezentată farmacistului, acesta are obligaţia ca să o ia în considerare şi nu să refuze pacientul, cu pur şi simplu să spună că în 48 de ore poate să livreze, să aducă acest medicament. Cam asta este situaţia.

Realizator: Foarte pe scurt, am să vă rog să ne spuneţi despre taxa clawback. A fost solicitată permanent de către dumneavoastră, producătorii, plafonarea acesteia. În ce etapă suntem acum şi ce înseamnă concret plafonarea acestei taxe?
Dan Zaharescu: Deci, în primul rând taxa clawback reprezintă o suprataxă pe care producătorii de medicamente o plătesc în România, deci în afară de toate taxele pe care un agent economic le plăteşte în România, producătorii de medicamente sunt obligaţi să plătească o taxă, care astăzi este de 27% pe cifra de afaceri pe care o realizează cu sistemul asigurărilor de sănătate. Deci este o taxă uriaşă, care grevează foarte mult buna funcţionare şi buna asigurare a medicamentelor pe piaţa românească. Această taxă reprezintă diferenţa de fapt dintre bugetul pentru medicamente, care a fost stabilit de către guvern, de către Ministerul Sănătăţii, şi nevoia reală de medicamente pe piaţă a pacienţilor români. Deci, la ora actuală, şi acest lucru nu se întâmplă de ieri, de azi, ci se întâmplă de aproape 10 ani, România îşi stabileşte un buget pentru medicamente mult sub necesarul real de medicamente pentru populaţie. Şi în această situaţie...

Realizator: Şi la cât va ajunge această taxă? Ne puteţi spune?
Dan Zaharescu: Deocamdată este 27%, aceasta a fost valoarea pentru trimestrul patru al anului trecut. Pentru trimestrul unu, urmare a instaurării situaţiei de urgenţă, taxa clawback a fost plafonată la acel nivel, 27,6%. Nu ştim care va fi evoluţia în perioada următoare. Noi, producătorii de medicamente inovatoare şi producătorii de medicamente generice, am cerut plafonarea taxei la 25% pentru producătorii de medicamente inovatoare şi 20% pentru medicamente generice. Există în parlament în acest moment un proiect de modificare a legii care a instaurat această taxă, dar lucrurile se mişcă cu destul de multă greutate acolo şi ne temem că vom ajunge în vară, vom trece şi de trimestrul doi şi situaţia nu va fi clarificată.