Declarații de presă: Miniștrii de afaceri externe ai României și Ucrainei

Declarații comune de presă ale ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba.



Bogdan Aurescu: Bine aţi venit la Ministerul Afacerilor Externe. Domnule ministru, dragă Dmitro, bine ai venit la București, bun venit la Ministerul Afacerilor Externe din nou. Mă bucur că am avut ocazia să ne revedem, să discutăm în persoană în această perioadă extrem de complicată și vreau să te felicit din inimă pentru activitatea excepțională pe care o desfășori în beneficiul Ucrainei și al valorilor noastre comune. Am avut astăzi un dialog foarte consistent pe care de altfel îl vom continua după această conferință de presă, un schimb de opinii foarte aplicat despre situația gravă de securitate și umanitară din Ucraina generată de războiul ilegal, neprovocat, nejustificat și premeditat al Rusiei asupra Ucrainei. Am reiterat sprijinul ferm al României pentru independența, pentru suveranitatea, pentru integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pentru efortul eroic al autorităților ucrainene, al cetățenilor ucraineni de a respinge agresiunea rusă care constituie o încălcare flagrantă a tuturor obligațiilor internaționale asumate de Rusia. Nici România, nici Ucraina, nici comunitatea internațională nu pot accepta călcarea în picioare a ordinii internaționale bazate pe reguli, care ar însemna impunerea arbitrariului prin forță. Exprim și cu această ocazie condoleanțe și regretul profund pentru pierderile de vieți omenești, pentru atât de multele vieți omenești care au fost curmate în această agresiune ilegală, pentru masivele distrugeri materiale din Ucraina care influențează într-un mod profund negativ viața societății ucrainene. Dramele umane, ororile, suferința prin care trece poporul ucrainean ne-au lăsat, alături de întreaga lume, îndoliați, suntem alături de poporul ucrainean. Dragă Dmitro, toți cei care au murit ucişi în Ucraina sunt de fapt frații și surorile noastre, sunt părinții și copiii noștri. De aceea, atrocitățile și crimele de război, crimele împotriva umanității, crimele de genocid nu pot să rămână nepedepsite, iar România sprijină activ eforturile comunității internaționale pentru investigarea acestor încălcări ale dreptului internațional, ale drepturilor omului, ale dreptului internațional umanitar. După cum știți, Guvernul României a decis acordarea unei contribuții financiare voluntare către Curtea Penală Internațională pentru a sprijini investigația din Ucraina./csimion/gpodea/ De asemenea, am reacționat prompt și consistent încă de la începutul invaziei ruse prin numeroase măsuri pentru a oferi adăpost și asistență refugiaților ucraineni, pentru care agresiunea rusă a avut efecte dramatice. Până în prezent, au intrat pe teritoriul țării noastre peste 800.000 de refugiați ucraineni. Asistență acordată acestor persoane, inclusiv a celor care au rămas pe teritoriul României a fost în valoare de peste 63 de milioane de euro, constând în acces gratuit la servicii medicale, la învățământ, peste 1600 de copii sunt deja înregistrați în sistemul românesc, studenții sunt primiți în universitățile din România. De asemenea, a constat în măsuri de sprijin pentru copiii aflați în situații deosebite, asigurarea transportului gratuit pe teritoriul României, deschiderea pieței de muncă - sunt peste 2000 de cetățeni ucraineni care sunt deja angajați în România, după începutul invaziei. Doresc să vă asigur, domnule ministru, dragă Dmitro, că toți cetățenii ucraineni refugiați în România sunt și vor fi tratați corespunzător, vor avea șansa să își continue, în condițiile date, traiul normal, până când condițiile vor permite reîntoarcerea lor în siguranță în Ucraina. Trebuie să menționez și să salut încă o dată atitudinea de extraordinară solidaritate și ospitalitate a cetățenilor români, care au sprijinit încă de la primele momente ale conflictului pe refugiații care au ajuns în România, dar și pe cei care au rămas în Ucraina. Platforma guvernamentală care a fost creată în acest sens arată mai mult de 9200 de inițiative de sprijin din partea societății civile. De asemenea, am trimis mai multe tranșe de ajutor umanitar, combustibil, medicamente, alimente. Amintesc aici mai multe pachete de sprijin, cel din 28 februarie de 3,4 milioane de euro, din 16 martie 2,3 milioane de euro, donația celor 11 ambulanțe care a fost finalizată în cursul acestei săptămâni și altele. De asemenea, hub-ul umanitar de la Suceava, care este funcțional din 9 martie, asigură livrarea în mod constant de sprijin internațional pentru Ucraina, fiind în prezent tranzitat de peste 31 de convoaie umanitare, adică aproximativ 162 de camioane din numeroase țări europene, din Italia, din Franța, din Bulgaria, din Austria, din Slovenia, din Cipru, din România și din alte state. Ucraina trebuie să câștige acest război și sunt convins că îl va câștiga. Apoi va urma procesul de reconstrucție, după ce conflictul se va fi încheiat./gpodea/ În cadrul acestui proces de reconstrucție, care va fi unul de durată, întreaga comunitate internațională va trebui să acorde sprijin, și îl asigur pe colegul meu că România este gata să fie parte a acestui efort susținut. De asemenea, vreau să transmit cu acest prilej felicitări Ucrainei pentru transmiterea răspunsului la prima parte a chestionarului pentru aderare la Uniunea Europeană și vreau să reiterez și cu acest prilej sprijinul extrem de puternic al României pentru aspirațiile europene ale Ucrainei, pentru recunoașterea perspectivei europene a acestui stat prieten și vecin. Am transmis și susținut constant la nivelul Uniunii Europene, atât la nivelul reuniunii șefilor de stat și de guvern, la reuniunile miniștrilor de externe la care am participat, că UE trebuie să arate viziune, să arate curaj pentru a da Ucrainei, precum și Republicii Moldova, Georgiei semnalul pe care îl așteaptă, și anume acela că sunt îndreptățite să facă parte cu drepturi depline din Uniunea Europeană. De asemenea, mă bucur să salut faptul că astăzi și Republica Moldova a transmis răspunsul la prima parte a chestionarului pentru aderare. În același timp, știm din propria noastră experiență că parcursul pentru aderare este unul complicat care presupune multe eforturi și reforme. Vom continua să sprijinim în mod activ, în măsura în care va fi necesar, Ucraina, în tot acest proces, care este unul complex și laborios. De asemenea, am discutat și despre deschiderea ambasadei României la Kiev, am informat cu privire la decizia pe care am luat-o. La momentul la care am anunțat acest demers al României, erau opt misiuni ale statelor membre ale Uniunii Europene deja deschise la Kiev. Sper ca pregătirile să se finalizeze cât mai curând şi să putem să ne reluăm activitatea în capitala Ucrainei. De asemenea, am discutat despre creșterea conectivității fizice între statele noastre, am discutat despre deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, pentru este nevoie de mai multă conectivitate între noi, pentru a facilita fluxurile de persoane, fluxurile de mărfuri și este din acest punct de vedere grăitor modul în care, de exemplu, punctul de trecere a frontierei de la Isaccea l-a jucat pentru deplasarea în România a cetățenilor ucraineni afectați de război. Am luat măsuri legate și de facilitarea comerțului Ucrainei cu alte state; de exemplu, liberalizarea temporară a transportului efectuat de operatorii ucraineni pe teritoriul României, decizie adoptată la 5 aprilie. Am discutat și despre cooperarea în materie de securitate energetică și mă bucur să salut conectarea Ucrainei la rețea europeană de electricitate la data de 16 martie. Am discutat, de asemenea, și despre faptul că legăturile puternice dintre țările noastre sunt date și de minoritățile noastre înrudite, am evidențiat comportamentul exemplar al etnicilor români din Ucraina, care au sprijinit efortul comun de apărare a statului ucrainean. Vom continua să ne ocupăm de problemele comunităților română și, respectiv, ucraineană din România, respectiv din Ucraina şi sunt convins că vom soluționa toate problemele acestora. Mă opresc aici. Îmi exprim încă o dată convingerea că, prin efortul nostru comun, putem să ridicăm relațiile noastre bilaterale la un nou nivel, să construim în această zonă a Europei un model de cooperare și știu, din relația noastră foarte apropiată pe care o avem și pe care am construit-o în ultimii ani, că sunt nu doar perspective, dar certitudini din acest punct de vedere. Iar perioada asta foarte complexă, cu război, cu agresiune, cu suferință umană nu a făcut altceva decât să apropie și mai mult societățile noastre, cetățenii noștri.
Dragă Dmitro, te rog.

Dmitro Kuleba: Mulţumesc, Bogdan. Apreciez că m-ai primit în preajma Paștelui, la fel că şi prim-ministrul și ministrul apărării. Este încă un exemplu al prieteniei sincere pe care o avem între Ucraina și România. Când vine vorba de substanță, deja ai menţionat toate punctele pe care voiam să le spun, nu pot decât să subscriu la ceea ce a spus Bogdan. Aş vrea să mai adaug câteva lucruri.
De fiecare dată când președintele Putin încearcă să oprească Ucraina în dezvoltarea sa, în integrarea sa europeană singurul rezultat pe care îl obține este accelerarea acestor procese. Regretul meu cel mai mare este că fiecare astfel de acțiune a lui Putin are un preț pentru Ucraina./csimion/ Dar ce se întâmplă acum, nu este doar o încă o încercare din partea Rusiei de a-şi menține influența în această parte a Europei, în regiunea Mării Negre, nu este doar o încercare de a opri Ucraina, ci este și este o bătălie finală, o bătălie finală pentru dreptul tuturor națiunilor europene și nu este vorba doar de Ucraina, ci și de Georgia, Moldova și toate țările din regiunea Mării Negre, deci este o bătălie finală comună a noastră pentru șansa de a trăi în pace, în prosperitate, ca parte a unui întreg, a unei Europe libere și întregi. Şi nu am niciun dubiu și apreciez și faptul că nici Bogdan nu are niciun dubiu, nu am niciun dubiu că vom câștiga această bătălie. Ucraina va câștigăm. Şi sunt două componente care sunt necesare pentru a câștiga: primul este puterea și curajul ucraineam și al doilea sunt prietenii, prietenii care sunt alături de Ucraina în aspecte practice, care ne sprijină și ne oferă tot echipamentul necesar, care sprijină mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, care îmbrățișează refugiații ucraineni și le dau șansa soților și părinților și fraților să lupte împotriva Rusiei, știind că mamele, surorile și copiii lor sunt în siguranță și sunt îngrijiți. Atâta timp cât aceste două ingrediente există, victoria se apropie din ce în ce mai mult. Şi aș vrea să felicit Guvernul României pentru că a conturat o politică foarte inteligentă de la începutul acestei agresiuni, pentru că a stat alături de Ucraina. Cu toții împărțim Marea Neagră și, după cum am spus, acest război are legătură și cu viitorul acestei regiuni, cât de sigură este securitatea voastră. Ajutorul vostru înseamnă și ajutor pentru voi. Ce oferă Ucraina acum pentru lume este simplu: voi ne dați tot ce avem nevoie ca să luptăm și să câștigăm și noi în schimb îl ținem pe Putin în Ucraina și îl înfrângem acolo, ca să nu îndrăznească să testeze articolul 5 al Tratatului Nord Atlantic și să încerce să își extindă agresiunea. Cei din Europa care cred că acesta este doar un război Ucraina-Rusia și că Putin nu va îndrăzni să testeze articolul 5 nu ar trebuit să vină să fie naivi./gpodea/ Noi, în Europa Centrală și de Est nu suntem naivi, dar alții ar trebui să fie conștienți de acest fapt simplu. Cel mai bun mod de a-l opri pe Putin este să îi dați Ucrainei tot ce are nevoie. În timpul războiului, diviziunile au dispărut. În Ucraina, ucrainenii de etnie ucraineană, română, maghiară sau rusă, georgiană, moldovenească - cu toții luptă pentru Ucraina. Unii dintre ei mor, din păcate, în război, în luptă, dar ei înțeleg pentru ce luptă. Luptă nu numai pentru Ucraina, ci și pentru țările lor mamă, în acest război tragic. Şi noi avem un mare respect pentru fiecare sacrificiu făcut pe câmpul de luptă. Şi comunitatea română din Ucraina, în timp ce este o parte inseparabilă a culturii românești, ei luptă și pentru țara lor mamă, pentru Ucraina, şi acesta este încă un element care ne apropie pe noi, pe ucraineni și pe români. Crime de nedescris au fost comise de armatele ruse în Ucraina, dar din nefericire acesta este doar vârful aisbergului, a tuturor crimelor comise, mai ales în Mariupol. Romania, şi Bogdan personal, are o experiență foarte mare când vine vorba de investigațiile la nivel internațional, a crimelor internaționale. Deci, discut să vedem cum putem să folosim Curtea Penală Internațională pentru a trage Rusia la răspundere pentru tot ce a făcut, și suntem bucuroşi să lucrăm împreună cu România în privinţa acestora aspecte. Aș vrea să mulțumesc din nou Guvernului României pentru primirea refugiaților ucraneni. Acești oameni ar fi putut fi victime ale crimelor de război rusești și faptul că le-ați permis să vină în țara dumneavoastră le-a salvat multora viețile. Ar fi nedrept pentru mine să nu menționez că, bineînțeles, mi-aș dori ca toți compatrioții mei să se întoarcă în Ucraina și să trăiască o viață nouă și să reconstruiască țara și sper că împreună vom apropia acest moment, când aceste lucruri vor fi posibile, dar haideți să fim obiectivi: unii dintre ei vor rămâne în România și vor începe aici o nouă viață. Aș vrea să vă asigur că ei vor fi membri noi ai societății dumneavoastră foarte implicați și că, comunitatea ucraineană va îmbogăți și mai mult societatea românească și va fi încă o legătură între țările noastre. Vă mulțumim pentru pregătirea României de a participa la reconstrucția de după război a Ucrainei. Deja ne gândim la aceasta, deja ne facem planuri, deja avem o imagine a unei noi Ucraine care va fi construită. Şi această nouă Ucraină va fi una europeană și ajutorul României în privința candidaturii Ucrainei este foarte apreciat. Astfel, Ucraina va rămâne o casă fericită pentru multe etnii și naționalități și aceasta va fi o Ucraină care împreună cu prieteni și parteneri ca România și ca alte țări va asigura securitatea și siguranța întregii regiuni a Mării Negre. Ultimele cuvinte pe care vreau să le spun sunt că vă rog să nu aveți niciun dubiu, vom câștiga! Dar pentru ca acest lucru să se întâmple mai devreme decât mai târziu, trebuie să continuăm să lucrăm pe toate fronturile, la fiecare aspect, în cel mai rapid mod posibil pentru a ne asigura că Ucraina primește tot ce are nevoie, pentru a ne asigura că toate sancțiunilie necesare sunt impuse Rusiei, să ne asigurăm că Rusia este izolată peste tot în lume. Nici noi, nici voi, nici nimeni nu putem să ne oprim până nu îi înfrângem pe deplin. Vă mulțumesc.

-: Mulțumim, domnule ministru. Câteva întrebări din partea presei. O să luăm două întrebări pentru domnul ministru Aurescu, două întrebări pentru domnul ministru Kuleba. Începem cu doamna Carmen Gavrilă, Radio România./gpodea/cpodea/
Carmen Gavrilă: Bună ziua. Carmen Gavrilă, Radioul public. Domnule ministru Aurescu, dacă la consiliul din iunie se va pune problema acordării statutului de țară candidată Ucrainei, cum va vota România? Şi, domnule ministru Kuleba, ce va fi diferit după război în relația Ucrainei cu România, în chestiuni ca de exemplu Krivoi Rog și alte probleme care nu au stat foarte bine între cele două țări până acum. Mulţumesc.

Bogdan Aurescu: Da, mulțumesc pentru întrebare. Așa cum am spus, România susține ferm perspectiva europeană a Ucrainei. Prin urmare, cu cât procesul de aderare se va desfășura mai rapid, va fi cu atât mai bine, iar România va susține acești pași cât se poate de rapizi atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, cât și pentru Georgia pentru a deveni parte a marii familii europene. Prin urmare, sperăm ca această fază care este dată de completarea chestionarului - acum a fost completată prima parte a acestui chestionar, urmează partea a doua care este mult mai complexă, sunt mult mai multe întrebări decât în prima parte, care a avut doar un pic peste 300 și ceva de întrebări - pe urmă urmează opinia Comisiei Europene și o discuție la nivel politic în Consiliul UE, în Consiliul European. Evident, România va susține acest proces și finalizarea lui evident în favoarea Ucrainei, respectiv în favoarea Republicii Moldova și Georgiei.

Dmitro Kuleba: Nu ar trebui să exagerăm dramatizarea relației noastre dinainte de război. Nu pot spune că a fost plină de probleme care trebuie rezolvate. Bogdan și cu mine am făcut multe lucruri pentru a reduce numărul de probleme care există între orice țări, chiar și cele mai prietene, dar bineînțeles războiul este un moment al adevărului și fiecare, literalmente fiecare își arată adevărata față în timpul războiului și adevărata față pe care a a arătat-o România este fața unui prieten sincer care nu doar vorbește, ci și acționează şi oferă Ucrainei sprijinul lor. Şi nu vom uita acest lucru niciodată. Nu vom uita şi după ce vom sărbători victoria noastră comună sunt sigur că ambele țări vor sta la masă și vor aborda diversele aspecte diferit din ambele părți, astfel încât să nu submineze interesele noastre naționale nici unele, nici altele./csimion/ Ideea este, există un compromis al interelor naționale, ci într-un mod care să ne permită să găsim soluții acceptabile tuturor problemelor rămase, care nu sunt multe.

Bogdan Aurescu: Şi dacă îmi permiteți să completez. Da, deci noi am lucrat, de cel puțin doi ani și jumătate, pentru a rezolva foarte multe dintre problemele care erau pe agenda noastră, mai ales cele care se refereau la minoritatea română din comunitatea română din Ucraina. Am reușit, de exemplu, să cădem de acord că există o perfectă identitate între limba română și așa zisa limbă moldovenească, care de fapt nu există. Am reușit să punem din nou în picioare mecanismul care se numește Comisia mixtă privind problemele minorităților naționale. Am reușit să facem progrese în ceea ce privește educația în limba română în Ucraina. Sigur că războiul ne-a împiedicat să finalizăm unele dintre aceste demersuri. Am convenit să încheiem un acord cuprinzător privind prezervarea identității comunităților noastre din România, respectiv din Ucraina și atunci când lucrurile vor fi finalizate din perspectiva problemelor acute cu care se confruntă acum Ucraina, vom continua acest demersuri. Deci toate aceste lucruri sunt pe agenda noastră bilaterală. Am reușit să facilităm mai multe contacte interumane. Comerțul nostru înainte de război era pe o pantă foarte ascendentă și într-adevăr va fi nevoie, după ce se termină ostilitățile, pentru că economia Ucrainei este extrem, extrem de afectată de război și vorbeam chiar mai devreme despre modul în care este ea afectată de acest efort de război, va trebui să ajutăm Ucraina să se reconstruiască, iar cooperarea economică cu statele vecine, inclusiv cu România, va fi o componentă extrem de importantă, de exemplu va trebui să reluăm întâlnirile comisiei mixte economice dintre cele două țări. Sunt foarte multe lucruri pe care le discutasem, pe care le agreasem cu colegul meu și care rămân în continuare valabile, doar că va trebui să avem un pic de timp să putem să rezolvăm aceste lucruri, atunci când aspectele mult mai presante care se referă la combaterea acestei agresiuni ilegale nejustificate și neprovocate a Rusiei în Ucraina și față de Ucraina va fi rezolvată. Prin urmare, România da, poate că nu a vorbit atât de mult despre ceea ce a făcut, dar într-adevăr am reușit să facem destule.

Ana Maria Roman, Antena 3: Domnule ministru Kuleba, aţi spus că cel mai bun mod de a-l opri pe Putin este să dea Ucrainei tot ce avem nevoie. Aș vrea să vă întreb dacă aţi discutat astăzi cu prim-ministrul Nicolae Ciucă despre ce are nevoie Ucraina în ceea ce privește tehnică militară şi dacă guvernul român s-a angajat să furnizeze Ucraina un astfel de ajutor. Domnul ministru Aurescu, ştiu că apărarea nu este domeniul dumneavoastră, domnule ministru, dar faceţi parte din guvernul României și reprezentați România. Ca atare, aş vrea să vă întreb dacă se caută soluţii în acest sens. Astăzi președintele Camerei Deputaților a declarat că ar exista posibilitatea de a trimite aeronave Ucrainei.

Bogdan Aurescu: Dacă îmi permiteţi am să încep eu acest răspuns și colegul meu va continua. Deci, ceea ce pot să vă asigur cu toată seriozitatea este că România, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO, este un stat extrem de responsabil și de asumat față de îndeplinirea obligațiilor sale internaționale, față de sprijinirea Ucrainei în toate domeniile, respectiv față de partenerii noștri, fie ei strategici, fie cu caracter strategic, mai îndepărtat sau mai apropiați geografic. După cum știți, Uniunea Europeană sprijină aceaste demersuri, NATO și statele membre sprijină această demersuri, dar, așa cum au spus și domnul prim-ministru și domnul președinte, lucrurile sunt într-o evoluție permanentă și nu cred că este bine să vorbim foarte mult public despre aceste lucruri. Mulțumesc.

Dmitro Kuleba: Avem o abordare foarte corectă a tuturor țărilor care sunt pregătite și doritoare să facă ceva. Am distribuit aceeași listă cu toți membrii NATO și membrii UE, și am spus: dacă fiecare țară decide să ne ofere cel puțin un articol de pe listă o să obținem ceea ce ne dorim, ceea ce avem nevoie. Şi România cunoaște această listă și, da, am ridicat această chestiune și în fața domnului prim-ministru și cu ministrul apărării și cu Bogdan și apreciez abordarea lor constructivă în acest sens. Dar, lăsăm la decizia țărilor să hotărască ce să facă, pentru că este alegerea dumneavoastră, este interesul național cel pe care trebuie să îl luați în considerare./cpodea/gpodea/ În anumite cazuri, vedem că ţările pot face ceva, pot furniza anumite arme, dar nu o fac, pentru că nu vor să aibă o relație proastă cu Rusia. Dacă vedem că aceasta este situația, atunci începem să creștem presiunea diplomatică și, dacă acest lucru nu ajută, creștem presiunea și în domeniul public. Dar acesta nu este cazul României, nu vreau să mă înțelegeți greșit. Am explicat doar abordarea generală față de toate țările din Uniunea Europeană și din NATO. Şi dacă Europa se întoarce la noi şi spune: nu avem un tanc, dar avem veste antiglonţ şi vi le putem da, noi înţelem acest lucru. Ce nu acceptăm este ipocrizia. Din fericire, nu este cazul României. România a fost foarte sinceră, prietenoasă și deschisă de la începutul acestui război.
Iulian Ionescu, Ecopolitic: Bună ziua. O întrebare pentru ambii miniştri. În contextul invitației pe care ați făcut-o, inclusiv la întâlnirea cu premierul Ciucă, cât și în cadrul conferinței, de a contribui substanțial la reconstrucția Ucrainei, dacă considerați oportun sau aţi discutat inclusiv construire de fabrici sau relocare de fabrici în România, cu participare evidentă a statului ucrainean și românesc și cum vedeți reînceperea exporturilor Ucrainei, pentru că ați făcut referire inclusiv la facilitatea exporturilor ucrainene? Atât România, ce face, cât şi Ucraina, ce demersuri face în acest sens? Mulțumesc.

Bogdan Aurescu: Sigur că am discutat aceste aspecte, dar nu am intrat în foarte multe detalii. Vom avea ocazia să continuăm și după această conferință de presă discuția noastră. Ceea ce este foarte important este că România dorește să se implice în mod extrem de activ și de substanțial în efortul de reconstrucție a Ucrainei. Faptul că suntem un vecin apropiat al Ucrainei este un atu, un avantaj în acest sens, care trebuie să fie utilizat și pe care noi cu siguranță îl vom pune în valoare, iar în ceea ce privește detaliile, sigur, ele vor fi discutate la nivelul experților, care pot să faciliteze, să propună soluții pentru a facilita participarea la reconstrucția Ucrainei. Va fi nevoie de fonduri, dar va fi nevoie și de contribuții efective în natură, să spunem, în expertiză și așa mai departe. În funcție de solicitările concrete ale părții ucrainene, noi putem desigur să ne ajustăm acest efort în acest proces. În ce privește exporturile Ucrainei, tocmai am prezentat acea măsură pe care am luat-o de a facilita transportul de către transportatorii ucraineni pe teritoriul României. De asemenea, după cum știți deja, se lucrează la creșterea capacităților pentru portul Constanța pentru a putea prelua o parte din tranzitul de mărfuri ucrainene către alte zone ale lumii, care nu poate să fie făcut în acest moment din cauza blocadei care este realizată de forțele ruse asupra porturilor ucrainene și suntem evident deschiși să examinăm orice alte modalități, putem să ajutăm Ucraina să continue să exporte, dacă are mărfuri care trebuie să fie exportate, inclusiv, mai ales, în ceea ce privește cerealele care sunt căutate foarte mult la acest moment pe piața globală.

Dmitro Kuleba: Nimeni nu vorbește încă despre aceasta, dar adevărul este că suntem pe cale să vedem o renaștere a fluviului Dunărea, acum că rușii blochează porturile ucrainiene și nu putem să exportăm pe acolo. Noi împreună cu vecinii și cu Comisia Europeană dezvoltăm rute alternative. Au existat mai multe puncte de discuție, portul Constanța este unul dintre ele și apreciem modul în care aceștia au gestionat mărfurile ucrainene. Este și în beneficiul României, dar cred că șansa reală pe care o avem în fața noastră și care trebuie luată este Dunărea. Am fost în Bulgaria ieri, astăzi sunt în România și în întâlnirile mele am discutat despre potențialul Dunării și ce trebuie făcut pentru a profita la maximum de oportunitățile pe care ni le oferă. Deci: da, vom construi rute alternative pe pământ, pe mare, dar este șansa fluviului Dunărea să devină mai profitabil din punct de vedere economic și mai important și să conecteze mai bine țările din regiunea Mării Negre cu țările vestice în privința comerțului. Vom acorda foarte mare importanță dezvoltării Dunării și a rutelor comerciale pe cale fluvială. Sper că v-am răspuns la întrebare.

Reporter (Loara Ștefănescu, Televiziunea Națională): Pentru domnul Kuleba: Ucraina a primit echipament militari sau asistență militară din partea României. Domnule ministru Aurescu, înțeleg că trebuie să vorbim în tăcere despre acest tip de elemente, dar v-aș întreba dacă Guvernul român a luat decizia de a livra sau a dona echipament militar sau armament greu, mai precis tancuri sau alt tip de armament Ucrainei și când veți lua explicit această decizie pe care să o faceți publică, dacă o veți lua? Mulțumesc.

Bogdan Aurescu: Vă mulțumesc pentru întrebare, dar v-am răspuns deja mai devreme la întrebarea colegilor dumneavoastră.

Dmitro Kuleba: Da, ceea ce vă voi răspunde acum se aplică tuturor țărilor cu care lucrăm, nu se referă doar la România și se referă la toți și răspunsul este următorul: armele, ca și banii, necesită liniște și nu spunem ce primim și de unde primim decât dacă este un anunț public legat de respectivul aspect, dar din nou aș vrea să repet că politica României, începând cu 24 februarie, este una inteligentă și restul las la interpretarea dumneavoastră.

-: Declarațiile de presă au luat sfârșit. Vă mulțumim.