”Deci câștigurile sunt deopotrivă pe zona de infrastructură, deopotrivă pe zona de proiecte culturale și, de ce nu, din punct de vedere al turismului”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Vă salutăm din Piața Unirii din Timișoara. 70.000 de turiști au vizitat Timișoara din luna ianuarie și până acum. Uite că ne numărăm și noi printre ei. Dintre aceștia, 20.000 sunt turiști străini. Cei mai mulți vizitatori sunt din Germania, apoi din Italia, Marea Britanie și Serbia. Conform unei statistici realizate de Primăria Timișoara, săptămâna trecută, de exemplu, locurile de cazare din oraș au fost ocupate în totalitate.
Cătălin Cîrnu: Altfel spus, de sâmbătă, când am sosit noi, peste 70.000 de turiști au vizitat Timișoara. Iar invitatul "Apelului matinal" astăzi este Ovidiu Megan, directorul executiv al Asociației Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Bine ați venit la noi acasă, Studioul Radio România Actualități, amplasat aici, în Piața Unirii!
Ovidiu Megan: Bună dimineața și bine ați venit - vă spun și eu - la Timișoara! Ne bucurăm că sunteți aici, probabil în cea mai frumoasă piață din România și abia aștept discuția cu dvs.
Daniela Petrican: Noi am ajuns aici sâmbătă, cum spunea și Cătălin. Într-adevăr, foarte mulți turiști sau localnici în centrul orașului. Este adevărat că a fost și foarte, foarte cald. Dvs, care sunteți de-al locului, ați simțit Timișoara mai animată în ultimele luni?
Ovidiu Megan: Cu siguranță că da și ne ajută vremea bună, pentru că multe dintre evenimentele din Programul cultural "Timișoara Capitală Europeană a Culturii" încep să se organizeze în outdoor. Acest lucru favorizează vizitele turiștilor, pentru că, spre deosebire de evenimentele indoor, capacitatea este mult mai mare și ne permite să oferim publicului larg posibilitatea de a veni la Timișoara și a asista la aceste evenimente.
Cătălin Cîrnu: Au fost multe, multe emoții, au fost și strategii, în fine, au fost și discuții, reacții pro și contra. Ați trecut cu bine peste toate acestea. Multe repere culturale, cum spuneați, noi am vizitat câteva dintre ele. Pepiniera, de exemplu, în jurul căreia s-a creat, așa, o stare ciudată, cu păreri, repet, pro și contra. Dvs ați fost pro sau contra? V-aţi dorit-o?
Ovidiu Megan: Eu, în primul rând, respect viziunea specialiștilor. Pepiniera respectivă este rezultatul unei organizații de arhitecți care cu siguranță că au studiat foarte bine piațeta respectivă, probabil și publicul țintă. Și dovadă este numărul foarte mare de vizitatori.
Daniela Petrican: ... peste 60.000 de vizitatori, am aflat noi că au fost până acum.
Ovidiu Megan: Exact. Este un număr foarte mare de turiști și de localnici care au vizitat această pepinieră pentru a face poze, pentru a participa la anumite evenimente culturale care se întâmplă pe etajele ei. Cu siguranță în momentul în care ea a fost construită, plantele nu erau verzi, nu arăta în forma în care se află astăzi și în care se va afla probabil peste o lună sau două, când va fi în deplinătatea ei. Dar, repet, Timișoara este cunoscută pentru această diversitate și pentru faptul că noi aici avem peste 20 de etnii și că ne înțelegem foarte bine unii cu alții și că acceptăm obiceiurile și proiectele culturale pe care le inițiază unii sau alții. Până la urmă, cred că, în momentul acesta, statisticile demonstrează dacă a fost un proiect bun sau nu. Repet, este un proiect al Ordinului Arhitecților din Timișoara, cu niște arhitecți din Barcelona și rezultatul cu siguranță se va vedea peste o lună sau două, când această pepinieră va arăta verde, frumoasă și când vor începe evenimentele outdoor să se organizeze în cadrul ei.
Daniela Petrican: Dacă ar fi să o luați de la capăt, v-ați mai înhăma la acest proiect?
Ovidiu Megan: Eu m-am înhămat de puțin timp, exact un an este de când am intrat în acest proiect, cu încrederea că trebuie să scoatem maxim din el, deși el a trecut, să spunem, și prin etape bune, îmi amintesc anul 2016 când s-a câștigat acest titlu, şi prin perioade mai puțin bune, poate create din așteptările publicului larg care se aștepta ca la Timișoara să vină fonduri europene pentru acest proiect. Nu au cunoscut foarte bine contextul, faptul că din fonduri europene vin doar un milion jumate -Premiul Melina Mercouri şi că rest este o treabă care se creează aici, la nivel intern, de către noi, împreună. Acest lucru s-a demonstrat cel puțin în ultimul an. Toată lumea s-a strâns laolaltă, au făcut eforturi și ceea ce vedem astăzi pe străzile din Timișoara li se datorează tuturor, pentru că au înțeles că este un efort de grup și că Timișoara trebuie să valorifice la maxim acest context.
Cătălin Cârnu: Da, în condițiile în care mai sunt două capitale culturale europene, una foarte aproape de noi, în Ungaria, la Veszprém, cealaltă în Grecia, la Elefsina. Expoziția Victor Brauner a născut, de asemenea, emoții uriașe, ca repere culturale, ce va mai fi de acum încolo?
Ovidiu Megan: Da, fiecare domeniu are, să spunem așa, highlight-urile lui. Dacă este să vorbim de zona literaturii, Universitatea de Vest are invitați de marcă, laureaţi de premiu Nobel, care vin aici într-un adevărat festival al ideilor, la Timișoara. Deja au sosit trei laureați de premiu Nobel și au participat la evenimente, urmează alţi doi să participe în a doua jumătate a anului. În zona de teatru sunt cele trei teatre mari, dar și teatrele independente care sunt foarte implicate în acest domeniu, cu producții extraordinare, fiecare dintre ele. Chiar în acest weekend s-a lansat festivalul-test, al Teatrului Maghiar. În luna iulie urmează să sosească la Timișoara John Malkovich cu un spectacol extraordinar. Din păcate, să spunem așa, sălile de spectacole au locuri finite şi, deși organizatorii s-au străduit să aducă două spectacole, pentru că se gândeau că va fi un mare interes, nici aceste două spectacole nu sunt suficiente pentru interesul mare. În circa 11 minute s-au finalizat toate biletele puse în vânzare de către organizatori. În zona de film, sunt festivalurile atât cele care se desfășoară tradițional în Timișoara, gen "Ceau, Cinema!" , dar și altele care au venit aici prin proiectele câștigate în competițiile, în apelurile de proiecte create din banii Ministerului Culturii și unde vor veni laureați de Palm d'Or, de Oscar la Timișoara și ne bucurăm de acest lucru. Chiar Cristi Mungiu vine cu o ediție specială a filmelor de Cannes la Timișoara în acest an al Capitalei Culturale, deci fiecare domeniu are câte un exponent, cel puțin de mare renume mondial în program și acest lucru este foarte benefic. Pe noi ne interesează, dincolo de aceste highlight-uri extraordinare care, vă spuneam, sunt punctate pe fiecare domeniu în parte, să creăm, să conectăm românii și Timișoara și artiștii de aici la rețelele internaționale și ei să facă parte din niște proiecte viitoare care să genereze aici, la Timișoara, sau să performeze pe scenele internaționale.
Daniela Petrican: Dar care este câștigul Timișoarei că este Capitală Culturală Europeană în 2023?
Ovidiu Megan: Sunt multiple aceste câștiguri, în primul rând pe zona de infrastructură. Chiar dacă nu sunt gata, sunt multe obiective de infrastructură care se vor finaliza până la finalul acestui an. Este vorba de mai multe..., o rețea întreagă de cinematografe care sunt reînnoite total, o parte au intrat deja în circuit, altă parte sunt în construcție acum și urmează în a doua parte a anului să fie inaugurate și puse în circuitul cultural. Este un spațiu care a făcut parte din dosarul de candidatură MultipleXity - este de fapt fostul Muzeu de tramvaie, care se va transforma într-un spațiu pentru experiențe prin artă și tehnologie, doi piloni care sunt specifici Timișoarei şi care va atrage cu siguranță mulți artiști, dar și mulți vizitatori pentru Timișoara. Sunt proiectele acestea care au fost pornite, proiectele culturale, înainte de Anul Capitalei Culturale, și care în acest an capătă o efervescență și atrag spotlight-urile pe ele. Cu siguranță, aceste proiecte vor deveni mult mai interesante, în contextul în care, nu știu, la un festival de literatură îți vine un laureat de Premiul Nobel pentru Literatură. În anii care urmează poţi să prezinți celorlalți artiști care vrei să-i aduci în acest eveniment, că pe acolo a trecut cineva de seamă și cu siguranță vor veni mult mai ușor la aceste evenimente. Deci câștigurile sunt deopotrivă pe zona de infrastructură, deopotrivă pe zona de proiecte culturale și, de ce nu, din punct de vedere al turismului, pentru că, într-adevăr, vorbeați de niște cifre. Eu vreau să vă spun că noi suntem foarte aproape de granița cu Serbia și că în fiecare weekend sunt aproximativ 15 autocare. Dar ei vin pentru... sunt considerați vizitatori, în sensul că vin dimineața și pleacă și seara. Deci nu înnoptează aici, nu sunt considerați turiști în adevăratul sens al cuvântului, dar sunt vizitatori numeroși care vin în fiecare zi la Timișoara și ne bucurăm de acest lucru.
Cătălin Cîrnu: Că tot aminteați de Serbia acum, pe final de interviu, e important ca Timișoara și din 2024 să rămână în prim-plan, pentru că întâmplările de la Novi Sad, de exemplu, nu sunt unele extraordinare trăite de sârbi. Aminteaţi de scriitorul turc Orhan Pamuk... Da, cu siguranță ar fi fost o minune să-l fi avut și noi, să ne fi nimerit cu studioul și cu transmisiile de aici atunci când scriitorul turc a fost prezent la Timișoara. Poate vom trage concluzii pe final de an, pentru că - aveți idee? - ultimul eveniment care va marca această noțiune de Timișoara Culturală Europeană când va fi?
Ovidiu Megan: Este la mijlocul lunii decembrie, este practic weekend-ul de closing pentru Capitala Europeană a Culturii. Ca și la deschidere, veți vedea o pleiadă de foarte multe evenimente în tot orașul. Se și suprapune oarecum cu Zilele Revoluției, care pentru noi, pentru Timișoara, dar și pentru români, sunt un simbol pe care îl respectăm cu sfințenie şi cred că va fi o perioadă, de asemenea, în care mulți turiști vor veni la la Timișoara.
Cătălin Cîrnu: Da, acum amintindu-ne de Sibiu, de Capitala Culturală Europeană, s-au ales cu un Târg de Crăciun extrem de vizitat și de bine primit, nu doar de publicul din România. Mă gândesc că aici, în Piața Unirii, ar putea avea loc ceva asemănător.
Ovidiu Megan: Cu siguranță că da.
Cătălin Cîrnu: Mulțumim și mult succes și de acum încolo.
Ovidiu Megan: Mulțumim.