Daniela Vișoianu, expert în educaţie: La examenul de titularizare, 1.200 de posturi sunt rezervate consilierii școlare

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (12 iulie, ora 08:30) – Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Aproape 32.000 de candidați s-au înscris la examenul de titularizare în învățământul preuniversitar pentru cele peste 6.800 de posturi scoase la concurs. Astăzi este programată proba scrisă, care se va susține în peste 100 de centre din țară, iar potrivit Ministerului Educației, primele rezultate vor fi afișate în 18 iulie la sediile inspectoratelor școlare.
Cătălin Cîrnu: Iar contestațiile vor putea fi depuse până a doua zi la ora 12:00, rezultatele finale urmând să fie publicate în 26 iulie. Pentru a fi angajați pe perioadă nedeterminată, candidații trebuie să obțină minimum nota șapte la proba scrisă, iar pentru a fi suplinitori, nota cinci. Cinciul magic, așa era în facultate. În ce condiții are loc acest examen, care va începe la ora 9:00 și va dura patru ore, discutăm acum cu invitatul Apelului Matinal, profesoara Daniela Vișoianu, expert în domeniul educației. Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Daniela Vișoianu: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Observăm o concurență incredibilă, aproape cinci candidați pe un loc. S-a schimbat ceva sau se poate schimba ceva în bine?
Daniela Vișoianu: Avem o noutate anul acesta în toată această dinamică de concurs. Sunt 1.200 de posturi obținute pentru sistemul educațional în zona consilierii școlare, a profesorilor de sprijin, a profesorilor psihopedagogi și practic distribuția este națională. Au fost împărțite pentru fiecare județ un număr de locuri. E ceva, ceea ce părinții cereau de foarte mulți ani. Mai mulți consilieri școlari, mai mulți profesori de sprijin pentru copiii cu cerințe educaționale speciale. Deci avem o dinamică de locuri de acolo care e deosebită. Nu putem să vorbim despre faptul că greva sau creșterile salariale în vigoare deja de la 1 iunie au creat o solicitare mai mare pentru că procesul acesta de a te titulariza, de a da acest examen începe cu foarte multe luni înainte. Au loc inspecții la clasă, deci nu avem acolo un impact. Avem un impact însă din zona învățământului privat, dacă ne uităm un pic pe lista de posturi sunt și acolo multe posturi scoase la concurs și o dinamică specială în ultimii ani, un deficit de profesori pentru anumite discipline și pentru cele două posturi de intrare în sistem, ca să zic, a copiilor, posturi de educator și postul de învățător. E îmbucurătoare concurența, dar acest examen și în general, modul în care sunt alocate posturile în sistemul de educație e chestionat destul de mult în ultimii ani din punct de vedere al transparenței lui, a modului în care sunt anunțate posturile libere, a modului în care sunt date orele. Am văzut știri zilele trecute, nu avem date oficiale că un număr destul de mare de profesori care au ieșit la pensie, adică au îndeplinit condiția de vârstă, au solicitat pentru anul școlar următor să rămână să predea la plata cu ora. Generația mai tânără reclamă că, deși ar fi posturi, ele nu sunt în mod transparent scoase la concurs și ei nu au şansa să ocupe un loc de muncă pentru care sunt calificați în condiții bune nici dacă iau la acest examen de titularizare note de peste nouă, note de 10. Ştim situații în care profesorii au dat examen de trei-patru ori, au luat aceste note mari și nu au reușit să ocupe un loc de muncă care să le dea stabilitate, dar nu atât. Sigur, e importantă stabilitatea lor, dar trebuie să ne gândim la relația cu copiii și acest schimb de profesori din fiecare an care se produce atunci când postul nu e scos bine la concurs, când stă la dispoziția unui director ca să le dea continuitate şi copiii își schimbă profesorul să învățătorul în fiecare an.
Cătălin Cârnu: Este cam ceea ce se întâmplă și prin spitale, făcând așa o comparație rapidă.
Daniela Vișoianu: Da, sunt cele două mari sisteme publice care parcă se întrec unul cu altul, care să își copieze greșelile și să ducă le perfecțiune. Nu reușim să livrăm un serviciu public nici de sănătate, nici de educație bun atâta vreme cât nu transparentizăm mai mult, când nu e totul mult mai clar și mai simplu pentru un tânăr de 20 de ani. Şi așa este o alegere grea de carieră către care nu este încurajat, familia, cei din jur îi spun: o nenorocire, Doamne ferește să nu te faci profesor. Și totuși, dacă are această pasiune, i se ridică în față ca în Făt-Frumos 7.000 de obstacole pe care nu le înțelege, birocratice, administrative, dificile. Și atunci apare un abandon fix de la copiii care poate au terminat o facultate bună, care au terminat profesori pentru învățământul primar și preșcolar și când se uită la tot acest labirint administrativ și relațional şi instituțional și îl compară cu mediul privat, unde totul e mai simplu, aleg inclusiv să-și schimbe cariera.
Daniela Petrican: Daniela Petrican: Apropo de obstacole, recent ministrul educației declara că inspecţiile la clasă nu or să fie luate în considerare la concursul de titularizare, motivul fiind numărul mare de inspecții care nu au putut fi efectuate în această perioadă afectată de protest. Ce anume va face însă diferența?
Daniela Vișoianu: Mulți dintre cei care se duc la concurs au o experiență de catedră. O parte dintre ei făcuseră inspecția, dar nu se puteau organiza condiții egale, pentru că în unele județe au fost situații absolut ciudate: școala era în grevă, profesorii erau în grevă, dar copiii au fost chemați la școală pentru inspecția anumitor profesori. Ce va face diferența? Diferența o va face așa: mediul școlar în care ajunge profesorul respectiv, cu sau fără foarte multă experiență, cât de atent este directorul la procesul de integrare, cât de prietenoasă este cancelaria și dacă tânărul profesor, să spunem, cel aflat la începutul carierei de profesor, nu e neapărat tânăr, pentru că apare și o schimbare de carieră interesantă, în ultimii ani, a profesioniștilor din alte domenii, care au, nu știu, 40-45 de ani și își reașează prioritățile în viață, poate nu mai au copii mici de care să aibă grijă și atunci pentru acești profesori care intră în sistem e nevoie de foarte mult mentorat. Au nevoie de un mentor, au nevoie de profesori cu experienţă care să-i ghideze în ceea ce se întâmplă la sala de clasă, au nevoie să nu fie lăsați singuri, li se dă catalogul și li se spune: ăsta e orarul tău, asta e clasa ta. Au nevoie să nu le fie date clasele cele mai dificile, e una dintre practici. Când vin profesori noi în sistem, care sunt clasele cele mai năbădăioase, de exemplu, sau care sunt clasele care ridică cele mai multe provocări, sau unde există un copil integrat cu cerinței educaționale speciale, nu fix profesorilor care sunt la început de drum şi în viața cărora o astfel de carieră se poate construi și plecând de la entuziasmul de a alege această carieră, deci nu aceste clase cu provocări nu trebuie date toate unui astfel de profesor. Repet, mediul educațional și mentorul pe care îl va primi cu atenție din partea directorului poate să facă diferența.
Cătălin Cîrnu - Mulţi se întreabă și ne întreabă, iar acum o rostolgolim spre dumneavoastră, de ce un profesor sau un educator, un învățător obține media doi-trei la titularizare?
Daniela Vișoianu: Lucrurile sunt un pic mai complicate, eu nu arunc niciun fel de etichetă. Doi, trei e o notă foarte mică, dar dacă mă duc un pic mai sus mi-aș pune întrebarea de ce să ducem în sistem un profesor care nu ia, nu știu, peste șapte, da?, postul de titular. De ce e construit acest barem de şapte? Pentru profesorii de anumite discipline, matematică-informatică, e un mare deficit de posturi. Dacă vă uitați pe lista de titularizare, sunt multe posturi vacante cu catedră completă scoase la titularizare. El poate să fie un foarte bun matematician, un foarte bun informatician, dar un profesor care nu este excepțional și atunci în timpul examenului e multă teorie legată de pedagogie, de metodică. Dacă nu a făcut-o bine atât din punct de vedere teoretic, cât și din punct de vedere practic în timpul facultății, în cadrul acelui modul de pregătire psihopedagogică, este evident că nu are cum să răspundă la acest examen de patru ore, unde sunt combinate subiectele și din disciplină, și din metodică-pedagogie, e dificil să răspundă. Pentru învățători, educatori care au terminat profesori pentru învățământul primar și preșcolar e inacceptabil să ia nota doi și nota trei. Dacă au terminat facultatea, au susținut liceața zilele trecute sau acum un an la vremea aceasta, notele ar trebui să fie mult mai mari. E şi o formă de a te dresa și pentru subiectul de titularizare, probabil că nu e accesibilă tuturor.
Cătălin Cîrnu - Ne-am uitat pe site-ul edupedu.ro, cele mai multe posturi, atenţie, contracte cu angajare pe perioadă nedeterminată vizează profesorii de limba română. Sunt aproape 2.000 educatori, profesori, învățători pentru învățământ primar în limba română. Există un deficit, cred că este evident pentru toată lumea, la acest nivel. Să le dorim multă baftă, nu?, ca și liceenilor când susțin Bacalaureatul, cred că le putem ura baftă.
Daniela Vișoianu: Da, și lor, și copiilor, viitorilor elevi, să aibă parte de cei mai buni dintre noi.
Daniela Vișoianu: Așa să se întâmple! Profesoara Daniela Vișoianu, expert în domeniul educației, a fost invitatul de astăzi al "Apelului matinal".