Creşterea corupţiei "ar putea influenţa participarea la vot"
Societatea Academică din România face o serie de recomandări în sprijinul redresării economiei cum ar fi reducerea contribuţiilor sociale şi eliminarea privilegiilor pentru companiile de stat şi private.
Articol de Iulian Olescu, 05 Aprilie 2012, 15:11
Raportul Societăţii Academice din România(SAR), vorbeşte din nou despre corupţia din România, dar şi despre percepţia asupra acestui fenomen.
Conform autorilor, românii consideră că, în ultimii ani, corupţia s-a intensificat şi că ea afectează pe fiecare dintre noi, într-un fel sau altul.
În plus, există şi o legătură directă între nivelul acestui fenomen şi prezenţa la vot a cetăţenilor.
"Poţi să prezici participarea la vot într-o ţară dacă ştii în ce măsură oamenii cred că ţara respectivă este foarte coruptă şi după cum puteţi să vedeţi, am ajuns, din ţările care sunt membre în Uniunea Europeană, să stăm cel mai prost în materie de participare la vot pentru că oamenii percep că dacă se duc la vot nu se schimbă absolut nimic", a declarat preşedintele Societăţii Academice din România, Alina Mungiu Pippidi.
Preşedintele SAR a ţinut să precizeze că asociaţia prognozează o participare la vot foarte scăzută în acest an, în cazul în care oamenii nu simt posibilitatea unei adevărate schimbări.
"Suntem printre cele trei - patru ţări care consideră că nivelul corupţiei a crescut mult în ultimii trei ani, însă sunt şi ţări în Europa care percep că a scăzut corupţia şi că guvernele lor fac eforturi pozitive", a completat Alina Mungiu Pippidi.
Experţii economici, Forumul Economic Mondial, plasează România împreună cu Slovacia pe cele mai rele locuri în topul favoritismului guvernamental, potrivit SAR.
Este puţin probabil, în aceste condiţii, să vină cineva să facă afaceri într-o ţară în care se aşteaptă ca guvernul să favorizeze pe unii sau pe alţii, a explicat preşedintele SAR.
În privinţa prognozelor economice, raportul SAR vorbeşte de o uşoară creştere pentru acest an, de păstrarea inflaţiei şi a deficitelor sub control, dar şi de riscuri legate de stabilitatea cursului de schimb şi de evoluţia şomajului.
În opinia autorilor documentului, cea mai necesară măsură pe care ar trebui să o ia guvernul este reducerea treptată a contribuţiilor sociale, în plus ar trebui evitate, atât investiţiile în exces şi creşterea cheltuielilor publice, cât şi ieşirea din acordurile cu finanţatorii internaţionali.
Adoptarea monedei euro ar putea aduce ţara noastră într-o situaţie similară cu cea a Greciei
Despre adoptarea monedei euro, raportul spune că s-ar putea realiza criteriile nominale până în 2015, însă aspectele legate de competitivitate şi sustenabilitate rămân probleme esenţiale care, dacă nu sunt rezolvate, ar putea aduce ţara noastră într-o situaţie similară cu cea a Greciei după aderarea la zona euro.
De aceea, se consideră că România ar trebui să adopte moneda euro numai în momentul în care economia va fi mai aproape de zona euro, din punct de vedere al criteriilor de convergenţă reală.
Iar acest lucru se va întâmpla, cel mai probabil, după 2020, consideră autorii studiului.
Raportul vorbeşte şi despre necesitatea accelerării absorbţiei fondurilor europene.
Totuşi, atrage atenţia că aceasta trebuie însoţită şi de instrumente de responsabilizare a instituţiilor publice, care au în derulare asemenea proiecte, dar şi de respectarea şi implementarea la nivel naţional a principiului subsidiarităţii în ceea ce priveşte managementul fondurilor comunitare.