Contractul cu Bechtel "trebuie cercetat de DNA"
Fostul ministru PDL al transporturilor, Anca Boagiu, le cere procurorilor DNA să se autosesizeze în privinţa modului în care a fost făcut contractul cu Bechtel.
30 Mai 2013, 20:30
Fostul ministru PDL al transporturilor, Anca Boagiu, le cere procurorilor DNA să se autosesizeze în privinţa modului în care a fost făcut contractul cu Bechtel.
"Firma de avocatură care a negociat din partea Bechtel în anul 2003 este firma Nestor Nestor - Diculescu şi Kingston Petersen. Din câte îmi amintesc eu, Diculescu este cumva rudă cu domnul Şova, nu? Mama. Din partea Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi, avocatul care a negociat se numeşte Simona Neagu, avocat extrem de controversat.
"Surprinzător, această doamnă figurează astăzi ca făcând parte din firma tot Diculescu. Cred că-i tot o întâmplare să ai oamenii tăi şi de o parte şi de alta, în momentul în care negociezi", afirmă Anca Boagiu.
Anca Boagiu sustine că în perioada mandatului său a adus economii de şase miliarde de euro, prin rezilierea contractelor pentru două tronsoane şi renegocierea preţului de construcţie.
Adrian Năstase, premier la data semnării contractului cu Bechtel, susţine că proiectul Autostrăzii Transilvania a fost sabotat politic. Triplarea preţului, explică Adrian Năstase, a fost cauzată de ritmul lent de lucru şi de desele întreruperi.
"În 2005, Traian Băsescu a vrut să vadă dacă nu cumva compania Bechtel a dat comisioane guvernului pe care l-am condus şi a întrerupt timp de aproape doi ani, un an şi jumătate, lucrările la autostradă. În acest timp s-au plătit sume importante, pentru că fuseseră aduse deja echipamentele de către Bechtel. Au crescut preţurile la beton, la ciment, la fierul beton. Preţurile au crescut pentru exproprieri şi aşa mai departe" a declarat fostul premier.
Contractul cu Bechtel a fost semnat în anul 2003
Compania americană a încasat până acum aproape un miliard şi jumătate de euro şi a finalizat doar 52 de kilometri din cei peste 400 proiectaţi.
Contractul cu Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania a fost reziliat, iar statul român urmează să plătească companiei americane despăgubiri de 37,2 milioane de euro, cu tot cu TVA, potrivit unui comunicat al guvernului.
La această sumă se adaugă datorii de 50 milioane de euro.
Odată cu rezilierea, autorităţile trebuie să ia de la capăt procesul de atribuire a celor cinci tronsoane neterminate.
Autostrada Transilvania a fost proiectată pentru patru benzi de circulaţie, pe o lungime totală de 415 kilometri, şi porneşte din apropiere de Braşov ajungând lângă Oradea, la graniţa cu Ungaria.
Viaductele sau podurile însumează peste 60 de kilometri. Sunt 58 de pasaje rutiere şi 94 de pasarele.
Prin proiect, autostrada a fost împărţită în trei secţiuni: Braşov - Târgu Mureş, cu trei tronsoane, în lungime de 161 de kilometri, Târgu Mureş - Cluj, de 90 de kilometri, cu două tronsoane, şi Cluj - Borş de 164 de kilometri, care are trei tronsoane.
Din contractul încheiat cu Bechtel, compania americană a finalizat doar porţiunea de autostradă cuprinsă între Câmpia Turzii şi Gilău, de 52 de kilometri, care face parte din a doua secţiune, şi a mai realizat circa 17 kilometri de şosea, neutilizabilă, din cei 65 de kilometri ai tronsonului Suplacu de Barcău - Borş, în care singura realizare notabilă este viaductul de doi kilometrui.
În rest, nimic. În schimb, au rămas în urmă zeci de drumuri judeţene deteriorate de camioanele companiei.