Consumul de droguri „cu siguranţă nu va încetini”

Mai multe concerte şi festivaluri fac atracţia verii în România. În weekendul trecut, zeci de mii de tineri s-au adunat la Costineşti pentru ceea ce organizatorii au numit cel mai mare festival urban din sud-estul Europei. Deşi aceştia şi autorităţile au lansat o campanie antidrog înainte de startul evenimentului şi au anunţat „toleranţă zero faţă de substanţele interzise", rapperul american Wiz Khalifa a fost reţinut de poliţişti după ce a fumat pe scenă o ţigară cu cannabis şi este cercetat pentru deţinere de droguri de risc.

Specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog au informat şi consiliat în jur de 10.000 de tineri despre efectele şi riscurile asociate consumului de substanţe interzise, iar acţiunile au continuat pe tot parcursul festivalului, dar consumul acestor substanţe rămâne o problemă pentru toate manifestările similare. Discutăm pe acest subiect cu invitatul "Apelului matinal", profesor doctor Cătălin Ţone, expert antidrog. Promisiunile organizatorilor privind toleranţa zero faţă de substanţele interzise la festival par să fi rămas vorbe goale. De ce?

Cătălin Ţone: Pentru că, în esenţă, eu cred că nu trebuie să ne îmbătăm cu vorbe, să folosim cuvinte pompoase, ci chiar trebuie să muncim. Acum, nu ştiu dacă cele 10.000 de persoane consiliate au fost cu adevărat consiliate. Acuma nu ştiu cât de mult a contat această consiliere, câte secunde, câte minute a durat această consiliere, în ce a constat şi discuţiile pot fi profunde. În orice caz, evenimentul produs de către cântăreţul american a fost un duş rece pentru toată lumea şi mi-aş dori să rămână un duş rece pentru toată lumea, o lecţie, dacă vreţi, o lecţie în primul rând pentru tineri, zic eu, pe care noi, autorităţile, pe care noi, specialiştii ar trebui şi mass-media să o determine să fie o lecţie pozitivă în sensul de "Aşa nu", cu toate că gestul lui clar are tendinţă de imitare. Trebuie să discutăm şi mă bucur mult că se discută în spaţiul public despre această... fotografia acestei situaţii.

În al doilea rând, ar trebui să fie o lecţie pentru organizatori pentru că avem organizatori de concerte care şi alţi organizatori de concerte care se ocupă de aceste evenimente cu un număr mare de participanţi, să fie atenţi şi să filtreze foarte bine, de fapt şi unul dintre coorganizatorii concertului din weekend a ieşit ieri într-o declaraţie publică şi a spus că vor avea un filtru mai puternic faţă de cei care urcă pe scenă - zic că e un lucru bun, părerea mea, şi învaţă şi ceilalţi.

Da, ne gândim dacă situaţia se poate repeta până la urmă.
Cătălin Ţone: Eu cred că avem şi această perspectivă pentru că, da, consumul de droguri cu siguranţă nu va încetini, fenomenul este într-o continuă expansiune şi vor mai fi tendinţe cu siguranţă, dar important cum le gestionăm noi, noi însemnând autorităţi, însemnând noi, ca societate, mass-media ş.a.m.d. Pentru că ceea ce a făcut americanul este o uzanţă a lui, el face în mod repetat lucrurile astea, el are o firmă de... are un brand de marijuana şi e clar, vrea să-şi facă reclamă şi în Europa şi practic asta nu scuză gestul lui, dar noi, ca societate, trebuie să ne pregătim, pentru că, vedeţi, greşelile care ţin de exemple negative pot fi preluate greşit de către copiii noştri şi pot debuta consumul de droguri.

În cazul Wiz Khalifa „intrăm într-o zonă penală”

Luni am vorbit şi noi despre cazul Wiz Khalifa, reperul care a fumat Marijuana pe scenă, cercetat în libertate. S-a mai schimbat ceva în ultimele zile în acest caz?
Cătălin Ţone: Nu s-a schimbat nimic deocamdată, aşteptăm să vedem comunicatele următoare din partea DIICOT-ului şi ale Poliţiei Naţionale. Cred eu că lucrurile nu se vor opri aici, pentru că obligatoriu va trebui să se stabilească de unde sunt drogurile, dacă a venit cu ele din Statele Unite sau, mă rog, de unde a zburat el, pentru că acolo este o cursă privată pe Kogălniceanu, când a venit şi când a plecat, bineînţeles, sau din România, şi zic eu că în acele circumstanţe ar trebui discutat şi cu organizatorii, pentru că eu am identificat în spaţiul public reacţii ale organizatorilor, mă rog, co-fondator cum se numeşte acel tânăr care este în spaţiul public şi discută despre festival, am identificat ceva elemente de toleranţă a acestei situaţii, adică, a ştiut şi n-a făcut nimic. E, dacă ne ducem către toleranţă, dacă mergem către zona de punere la dispoziţie cu ştiinţă pentru consumul de droguri, deja intrăm într-o zonă penală, iar eu pentru lămurirea situaţiei cred că este obligatorie cel puţin audierea lui în detaliu, pentru că lucrurile trebuie să fie lămurite, având în vedere picăturile nu ştiu de vinovăţie şi de suspiciune de fapt rezonabilă pe aceste linie.

Faţă de acum aproape un an, adică de la cazul 2 Mai, cu accidentul tragic provocat de tânărul drogat la volan, ce s-a mişcat în lupta asta antidrog cu adevărat?
Cătălin Ţone: S-au mişcat multe, s-au mişcat multe şi noi am discutat, Radio România Actualităţi a ajutat foarte mult în campanii antidrog desfăşurate în România şi o face în continuare, inclusiv prin alocarea unor minute de emisie speciale şi periodice pentru această situaţie. Au fost nu mai puţin de şapte proiecte de lege pe diferite domenii în lupta antidrog şi eu v-a exemplifica numai două: combatere, mărirea pedepselor, /legea/ traficanţilor de droguri, dar şi în zona de tratament, prin înfiinţare a celor opt centre de tratare a dependenţei de droguri, regionale. Se face, s-au mişcat, autorităţile au reacţionat. A fost şi an preelectoral, ce-i drept, 2023 şi an electoral 2024 şi policienii au fost sensibili şi mai ales la subiectele de masă. Se merge în continuare cu aceste proiecte, vor fi promulgate, că nu sunt toate promulgate, în continuare se discută. Aţi văzut, ordonanţa de urgenţă antidrog în legătură cu şoferii. De asemenea, reacţia publică, care a fost bună în opinia mea şi a avut efectul de a regândi acest act normativ. România a făcut paşi importanţi. Eu la un moment dat mă uitam şi să ştiţi că este cel mai bogat pachet legislativ existent în Europa şi, zic eu, o lecţie şi, dacă vreţi, repoziţionează autorităţile vizavi de acest fenomen, ceea ce nu au făcut unele ţări la vremea când aveau fenomenul la acest nivel, adică ţările vestice în special, ţările vest-europene. Trebuie să mergem pe această linie, trebuie să vorbim deschis despre droguri, trebuie să informăm, pentru că altă cale nu avem, în opinia mea.

Costul festivalurilor „nu trebuie să fie viaţa şi sănătatea copiilor noştri”

Şi a crescut în ultimul an şi numărul de sesizări privind consumul de droguri?

Cătălin Ţone: Fenomenul a crescut, pentru că sunt şi mai mulţi poliţişti antidrog, sunt şi mai mulţi poliţişti în zona rutieră, au venit şi aparatele DrugTest, care sunt nu mai puţin de 800 acum în dotarea Poliţiei Naţionale şi sunt performante şi, practic, n-au cum să scadă aceste sesizări, aceste constatări ale Poliţiei. Dar, de fapt, aceasta este realitatea, realitatea nu este cea pe care noi am gestionat-o undeva până în august 2023, până la evenimentul din 2 Mai, realitatea aceasta este pe care o percepem şi poate nici asta, că în condiţiile, în care se vor întări aceste structuri, în codiţiile în care va fi şi mai multă intransigenţă, categoric şansele de constatare vor creşte. Trebuie să luăm lucrurile aşa cum sunt şi cred că trebuie fiecare să îşi facă treaba pe cele trei domenii: prevenire, combatere şi tratament şi să ne întărim toate aceste structuri ca să fie reactive şi puternice, pas cu pas. Nu se pot face peste noapte, pentru că înseamnă bani, înseamnă organizare, dar paşii importanţi s-au făcut şi se văd aceşti paşi, se discută deschis despre lucrurile acestea şi e bine să o facem în continuare şi inclusiv noi, aici, la Radio România Actualităţi.

Festivaluri au fost şi vor mai fi. Consumul de droguri cred că toată lumea, inclusiv autorităţile, se aşteaptă să fie asociat cu astfel de evenimente. Unul dintre organizatorii de la „Beach, Please!" a spus iniţial că nu îşi asumă responsabilitatea pentru ce face un artist pe scenă sau ce mesaje transmite. Aşa să fie?
Cătălin Ţone: Vedeţi, eu am analizat foarte bine declaraţiile din spaţiul public. Toate declaraţiile, mă rog, organizatorilor, cofondatorilor sau cum se numesc ei, au mers către zona de scuze, de eschive, de... Bineînţeles, ei au zugrăvit o aşa-zisă campanie la începutul activităţii lor, la începutul festivalului, tocmai, dacă vreţi, în anticipaţie, pentru că ştiau, mă rog, îşi dădeau seama ceea ce se va întâmpla, că e firesc. Aceste festivaluri nu se organizează fără consum de droguri, adică, practic, se atrag, este o analogie greşită făcută de către consumatori şi traficanţi între un stil de muzică şi consumul ilicit de droguri. Trebuie să trebuie să luăm lucrurile, ştiţi cum, la jumătate, adică, haideţi să vedem toată partea paharului, şi cea plină şi cea goală. Aceste festivaluri au pus România pe harta pe harta turismului. Este clar! Am văzut datele statistice, mă rog, comunicatul oficial, au fost 120.000 de participanţi în cinci zile şi, de asemenea, undeva la 10.000 de cetăţeni străini, undeva 8-10% străini. Au adus sume importante de bani în ţară, asta este clar, dar costul nu trebuie să fie viaţa şi sănătatea copiilor noştri. Aici trebuie să umblăm noi, aici trebuie să învăţăm să ne spunem adevărul şi... Iar ce mi s-a părut în spaţiul public, mi s-au părut deplasate declaraţiile legate de faptul că nu au fost supradoze şi morţi, cum au fost în 2021.

La alte festivaluri.
Cătălin Ţone: La alte festivaluri. Aici fost un lucru oarecum exagerat în opinia mea, pentru că nu este normal şi să ne bucurăm că nu avem morţi de supradoză, în condiţiile în care au fost 1.130 de intervenţii medicale, marea majoritate cu cefalee, cu lipotimii, cu hipertensiune arterială, care sunt cauzate în opinia mea, şi nu numai în opinia mea, şi în opinia mea medicilor de consumul excesiv de droguri şi de alcool. Şi 19 dintre persoane, printre care şi minori, au fost transportate la o unitate de primiri urgenţe în Constanţa pentru că au avut nevoie de intervenţie suplimentară, adică, nu au fost stabilizate din punct de vedere hemodinamic şi au fost deplasate la o unitate de primiri urgenţe.

Adică, nu ar trebui să ne bucurăm că nu sunt morţi şi dacă noi ne facem un target de în a nu fi morţi de supradoză, cred că este un target într-adevăr extrem de important, dar nu este relevant. Noi trebuie să avem o siguranţă acolo, noi trebuie să avem acolo măsuri ferme şi trebuie să îi filtrăm pe cei care urcă pe scenă, pentru că nu este o activitate, să zicem, de cultură clasică. Este clar, e un festival hip-hop, festivalul de muzică tehno, dar totuşi cine urcă pe scenă trebuie să aibă un comportament relevant şi să se încadreze în anumite limite. Şi eu aştept în continuare autorităţile să aplice sancţiuni contravenţionale pentru cei care au proferat injurii şi cuvinte jignitoare în spaţiul public, adică, pe scenă, cu transmisie, bineînţeles, pe YouTube sau pe alte sisteme, aşa cum s-a întâmplat la festivalul din Ardeal, de anul trecut, aştept această reacţie şi eu am numărat nu mai puţin de 11 persoane, 11 artişti, pseudo-artişti care au proferat injurii şi cuvinte jignitoare.

Îndemnul la consumul de droguri de risc „ar trebui să fie sancţionat”

Da, apropo de asta, am văzut de asemenea pe reţelele sociale postarea unei persoane publice, influencer să-i spunem, de la festivalul "Beach, Please!" în care fumează, nu se ştie ce, pune şi un text în limba engleză, eu am să zic în limba română ce înseamnă: "Şi ce dacă fumăm iarbă?". Lumea îl taxează însă în comentarii, aducându-i aminte că are copii. De ce trebuie să facem noi astfel de lucruri?
Cătălin Ţone: Eu cred că această persoană vrea să epateze, să aibă simpatizanţi mai mulţi, să obţină beneficii din această notorietate. Cred eu că reacţia este una profund greşită. Acea persoană, cu ocazia unui alt festival, a făcut un live şi a spus, a recomandat aşa semivoalat unde să se ascundă drogurile ca să nu fie găsite. Este foarte bine că reacţionează opinia publică. Mi-este teamă că tot ceea ce a făcut bun, că s-ar părea că de-a lungul ultimilor a făcut şi lucruri bune, caritabile, mă rog, a fost implicat în mai multe lucruri, mie mi se pare că tot ceea ce face bun se va şterge cu buretele din cauza acestei reacţii, care nu face altceva decât dezechilibrează tânăra generaţie, pentru că ei sunt urmăriţi, ei sunt urmăriţi pentru că au vizibilitate foarte mare şi au făcut acest exerciţiu de vizibilitate şi adolescenţii noştri se uită la ei şi nu este deloc în regulă. Este un gest pe care eu îl taxez ca fiind imoral, care nu ajută tânăra generaţie, ba din contră, o împinge pe un drum greşit.

Bun, şi în această situaţie, ce pot face autorităţile în plus de controalele antidrog?
Cătălin Ţone: Eu cred că ar trebui să umblăm la legislaţie. În opinia mea ar trebui îndemnul la consumul de droguri de risc să fie sancţionat, pentru că acum este numai de mare risc, adică, numai heroină, cocaină, dar nu şi cannabis, este un aspect. Al doilea aspect, eu cred că ar trebui să îmbunăţim legislaţia privind organizare acestor evenimente din punct de vedere al statului, sancţiuni contravenţionale mai mari şi semnificative. De asemenea, să încadrăm şi ca fapte penale anumite activităţi care ţin de organizare. Eu cred că ar trebui în mod normal filtrele organizatorice să fie mult mai bune din punct de vedere al discuţiilor şi din punct de vedere al aşezării cu organizatorii, să îi responsabilizăm pentru acest lucru. Cred că putem să fim ceva mai atenţi, pentru că, aşa cum spuneam, costul este unul mare. Am înţeles, România câştigă bani, am înţeles, agenţii economici, autorităţile locale câştigă bani. Ok, circuitul financiar economic european trebuie să existe, dar nu cu preţul vieţilor şi sănătăţii copiilor noştri.