Conferinţă internaţională de criptologie la Bucureşti
La Bucureşti s-a desfăşurat luni Conferinţa internaţională de criptologie, organizată în comun de Serviciul de Informaţii Externe şi Academia Română.
Articol de Cătălin Purcaru, 17 Septembrie 2013, 13:06
Dezvăluirea măsuri în care serviciile secrete americane spionează comunicaţiile şi internetul au readus în atenţie un domeniu care a preocupat omenirea, de la inventarea secretelor: criptologia sau securizarea informaţiilor.
La Bucureşti s-a desfăşurat luni Conferinţa internaţională de criptologie, organizată în comun de Serviciul de Informaţii Externe şi Academia Română.
Criptografia reprezintă o ramură a matematicii care se ocupă cu securizarea informaţiei, autentificarea şi restricţionarea accesului într-un sistem informatic.
Atacurile cibernetice rămân una dintre preocupările majore de securitate pentru comunitatea internaţională.
Totodată este prima preocupare, tocmai pentru a preveni ca mesaje care afectează direct statul român să poată să fie interceptate, spune directorul Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Teodor Meleşcanu.
"Este prima preocupare, tocmai pentru a preveni ca mesaje care afectează direct statul român să poată să fie interceptate. Sigur că pe lângă această criptare, o a doua preocupare foarte mare este dotarea tuturor celor care folosesc mijloace de comunicare digitală, în primul rând cu programe anti-virus", spune directorul SIE.
Teodor Meleşcanu afirmă că un pericol real îl reprezintă atacul cibernetic susţinut de un stat.
"Nu doar câţiva tineri care doresc să pară mai teribili faţă de colegii lor sau se plictisesc, ci când sunt într-adevăr atacuri de acest tip coordonate. La cunoştinţa mea, împotriva României asemenea atacuri nu au avut loc"
Teodor Meleşcanu spune că ar fi binevenit un parteneriat public-privat legat de domeniul securităţii datelor.
"Una dintre cele mai importante protecţii împotriva atacurilor cibernetice le reprezintă sistemele de anti-virus, care ar trebui să existe pe toate calculatoarele. Cu cât sunt mai performante aceste sisteme, cu atât riscul pătrunderii într-un calculator este mai mic. Or, la ora actuală, ca să fim cinstiţi, singurii care au forţa ca să dezvolte asemenea programe sunt companiile private", a adăugat directorul SIE.
"Echilibru de aur" între a asigura respectarea vieţii private şi prevenirea acţiunilor teroriste
Există nemulţumiri din partea populaţiei în privinţa furnizării datelor deţinute de anumite companii către serviciul de securitate american, totul, binînţeles, în vederea combaterii fenomenului de terorism.
"În Statele Unite după atacul de la 11 septembrie a fost aodptată o lege, 'Patriot Act', care conferă într-adevăr responsabilităţi şi atribuţii foarte importante în materia luptei împotriva terorismului mai ales. La nivel european, lucrurile sunt puţin mai echilibrate. E greu de spus care este până la urmă echilibrul adevărat.
Din păcate, România nu este la adăpost de producerea unor atentate teroriste, spune directorul SIE.
"La nivelul României, la nivelul altor ţări unde nu au avut până acum loc asemenea acte, sigur că preocuparea pentru accesul la aceste date este mult mai redusă. Dar, din păcate, aşa cum s-a dovedit în cazul atentatului de la Burgas, nici România şi nici alte ţări nu sunt la adăpost de asemenea acte. Companiile, în general, au fiecare politica sa, mai ales cele de telefonie, sunt multinaţionale care au sediul central în alte state.
"Fiecare încearcă să găsească acest echilibru de aur între a asigura respectarea vieţii private a celor care le folosesc serviciile şi necesitatea, sigur, de a colabora pentru prevenirea unor atacuri teroriste sau de alt tip, atacuri cibernetice şi altele", a declarat Teodor Meleşcanu.
Specialiştii prezenţi la conferinţă sunt de acord că orice document criptat poate fi şi decriptat.
"Nu poţi să faci un cifru care să fie perfect, dar poţi să-l faci aşa de complicat încât cel care doreşte să decripteze să aibă nevoie fie de eforturi foarte mari, de sume foarte mari de bani şi de timp foarte îndelungat. Or, problema atunci se pune între timpul îndelungat în care poţi să ajungi la informaţia respectivă şi durata de viaţă a informaţiei", a afirmat vicepreşedintele al Academiei Române, cad. Ionel Valentin Vlad.