Cât costă încălzirea în provincie

La Vaslui, majoritatea plăţilor efectuate lunar de beneficiari sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei.

La Râmnicu-Vâlcea, facturile la energie variază între 150 de lei pentru o garsonieră şi 350 de lei în medie pentru un apartament cu trei camere.

Ele nu sunt diferite faţă de cele de anul trecut, în ciuda faptului că furnizorul de agent termic, Cet Govora, a mărit costul real al producerii gigacaloriei cu 20 de lei.

Populaţia plăteşte căldura la preţul subvenţionat de 138 de lei.

În Timişoara, gigacaloria facturată consumatorilor se menţine la nivelul anului trecut, fiind de 252,17 lei.

Primăria a hotărât să preia plata subvenţiei pentru căldura populaţiei pe care guvernul a hotarât să o retragă, astfel încât diferenţa până la 325,8, cât reprezintă preţul de producţie, este suportată de la bugetul local.

În aceste condiţii facturile la căldură nu au crescut semnificativ în această iarnă, însă nivelul facturilor variază foarte mult de la un apartament la altul.

Cei care şi-au izolat blocurile plătesc mai puţin, iar cei aflaţi în blocuri cu multe debranşări plătesc mai mult deoarece pierderile sunt mai mari.

Pentru un apartament de două camere facturile la căldura pot varia între 300 şi 700 lei dar pot fi chiar mai mari.

Speriaţi că vor plăti dublu factura la căldură, sute de tulceni au cerut în vară furnizorului de agent termic, Energoterm, debranşarea, fie totală, fie parţială.

Până la mijlocul lunii octombrie 2011 au fost înregistrate 657 de cereri de debranşare de la sistemul centralizat de încălzire, dintre care mai mult de jumătate au avut ataşate şi dovezi ale achiziţionării unei alte surse de încălzire.

Energoterm nu a solicitat însă majorarea preţului de producţie al gigacaloriei de doi ani de zile şi asta pentru că au fost făcute investiţii.

Preţul a rămas acelaşi pentru populaţie, 150 de lei pe gigacalorie.

Şi la Suceava preţul energiei termice este cel din iarnă trecută, populaţia plătind un tarif de referinţă de aproximativ 185 de lei pe gicalacalorie, adică la jumătatea costurilor Termica.

Diferenţa este acoperită prin fonduri de la bugetul local.

Primăria Suceava este forţată acum să plătească mai mulţi bani cu titlul de subvenţie către societatea comercială Termica, după ce, prin decizia Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Domeniul Energiei din 29 decembrie 2011, preţul de producere a energiei termice a fost majorat de la 139,16 lei pe gigacalorie la 143,33 de lei pe gigacalorie.

În anul 2012, municipalitatea ar trebui să achite către Termica subvenţii de 25 de milioane de lei, în condiţiile în care din impozitele şi taxele de la populaţie se adună maxim cinci milioane de lei anual, adică de cinci ori mai puţin.

În toate municipiile şi oraşele din judeţul Sibiu, unde au existat sisteme centralizate de încălzire, autorităţile locale au renunţat la ele de ani de zile.

Din fericire însă, toate aceste localităţi sunt alimentate cu gaz metan, de aceea majoritatea populaţiei care locuieşte la bloc şi-a montat centrale de apartament sau convectoare.

În municipiul Sibiu mai există totuşi în jur de 1.000 de apartamente, în special cele din blocurile ANL, care încă primesc căldură în sistem centralizat de la centrale de blocuri sau modernizate. Pentru aceste apartamente, primăria municipiului Sibiu a stabilit că tariful pentru gigacalorie, în iarna 2011-2012, este de 265,34 lei.

În funcţie de numărul de persoane şi suprafaţa apartamentului, facturile pentru încălzire variază între 200 şi 500 lei.

Aceste apartamente primesc căldură şi apă caldă de la două societăţi furnizoare aflate în subordinea Consiliului Municipal Sibiu, SC Energie Termică şi Energosib.

Pentru a scădea valoarea facturilor pentru încălzire, în ultimii ani foarte mulţi proprietari din blocurile din Sibiu şi-au reabilitat termic apartamentele.

Investiţiile au fost făcute însă exclusiv din banii oamenilor, deoarece niciun bloc din municipiul Sibiu nu a obţinut finanţare guvernamentală sau locală prin programul de reabilitare termică.

Ploieştiul este "fericit", are cea mai ieftină gigacalorie din ţară, de numai 160 lei, ceea ce înseamnă o creştere nesemnificativă faţă de anul trecut.

Locuitorii municipiului Caracal din judeţul Olt, care mai primesc căldură în sistem centralizat, au primit cu întârziere agent termic, deoarece societatea de furnizare a energiei termice, S.C. Igo S.A. nu a reuşit să achite nici măcar o tranşă către societatea furnizoare de gaz, Gaz de France, din datoria care se ridică la 40 de milioane lei.

Este vorba despre 4000 de locuinţe, unităţi sanitare şi şcoalare, instituţii publice, care au rămas racordate la sistemul centralizat al oraşului.

Datoriile beneficiarilor de energie termică din Caracal depăşesc 86 de milioane lei, iar cele pe care furnizorul local de energie termică, S.C. Igo S.A., le are către Gaz de France se ridică la 40 de milioane lei.

În Caracal, anul trecut, preţul gigacaloriei a fost stabilit la 178 lei, dar anul acesta printr-o hotărâre de consiliu local preţul gigacaloriei s-a dublat.

Aceeaşi situaţie este şi la Corabia, unde oamenii, care trăiesc în cele aproape 100 de locuinţe, racordate la reţeaua oraşului, primesc căldură cu porţia, tot din cauza datoriilor, restul populaţiei încălzindu-se fiecare cum poate.

Primarul oraşului Corabia, Theodor Barbu, a explicat că este foarte greu, chiar imposibil ca administraţia locală să suporte o parte din preţul gigacaloriei, deoarece şi bugetul local este sărăcit.

În municipiul Slatina, nu mai există sistem centralizat de încălzire de aproape 15 ani, oamenii montându-şi fiecare centrale termice de aprtament.

Aceeaşi situaţie este şi la Scorniceşti, Balş şi Drăgăneşti, locuitorii acestor oraşe încălzindu-se fiecare cu ce poate.

La Iaşi, persoanele care locuiesc într-un apartament cu o cameră au primit facturi de 147 de lei, cu 20 de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Încălzirea dintr-o locuinţă cu două camere va fi plătită cu 196 de lei, iar dintr-un apartament cu trei camere cu 245 de lei.

Proprietarii de apartamente cu patru camere au primit facturi de infarct, de aproape 330 de lei, faţă de un consum de 280 de lei, plătit în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cele 50.000 de familii din Iaşi, abonate la sistemul centralizat de încălzire vor face mari eforturi pentru a-şi plăti noile facturile la căldură, majorate cu 40%.

În judeţul Ialomiţa, din cauza numărului mare de debranşări de la reţeaua de termoficare centralizată a municipiului Slobozia, acest serviciu către populaţie şi-a încetat activitatea la sfârşitul anului 2003.

În prezent confortul termic în locuinţe este asigurat prin intermediul convertoarelor, centralelor de apartament, iar cetăţenii care au o situaţie materiala precară sunt în continuare sprijiniţi diferenţiat de administraţia locală.

Din cauza temperaturilor neobişnuit de ridicate din această perioadă facturile la gaze sunt ceva mai mici, iar cei care şi-au anvelopat apartamentele plătesc cu 20-30 % mai puţin încălzirea acestora.

În Hunedoara, doar trei dintre cele şase oraşe ale Văii Jiului beneficiază de un sistem centralizat de termoficare, dar societăţile care furnizează căldură, subordonate consiliilor locale, funcţionează la limita falimentului din cauza datoriilor populaţiei.

Debitele neîncasate de la abonaţii casnici au pus societăţile în imposibilitatea achitării agentului termic furnizat de SE Paroseni, care a ameninţat şi iarna trecută cu sistarea livrărilor.

Cei care nu beneficiază de sistemul centralizat se încălzesc fie cu centrale termice de apartament, fie cu calorifere electrice, ambele soluţii însemnând costuri ridicate.

La această dată aproximativ 80% din scările de bloc din municipiul Giurgiu primesc energie termică.

Restul de 20% nu au căldură din cauza datoriilor către CET.

Consilierii locali au aprobat o subvenţie de doar zece procente din valoarea de producţie a gigacaloriei de 349 de lei, ceea ce face ca, la facturare, preţul acesteia să fie de 314 lei.

Printr-un program de contorizare pe verticală, aproape jumătate din beneficiarii de agent termic şi-au montat contoare individuale.

Atât craiovenii cu centrale de apartament cât şi cei care au rămas la sistemul de termoficare au nemulţumiri în privinţa costurilor la încălzire din această iarnă.

Cei cu centrale proprii spun că, deşi s-au debranşat de la sistemul centralizat, asociaţiile le facturează cu aproape 50 de lei căldura emanată de ţevile comune, cea de casă scării şi subsol.

De cealaltă parte, cei care au rămas fideli sistemului public de termoficare însă care au repartitoare de căldură au primit facturi mai mari faţă de cei care nu şi-au montat astfel de dispozitive.

Un alt aspect adus în atenţie de craioveni este diferenţa de preţ la căldură între asociaţiile din oraş care ajunge şi la 100 de lei la acelaşi număr de camere.

Din cele 65 de localităţi ale judeţului Galaţi, numai în municipiul Galaţi funcţionează sistemul de încălzire în sistem centralizat, la acesta fiind racordate 80.000 de apartamente.

În municipiul Tecuci, societatea locală de furnizare a agentului termic s-a desfiinţat de peste opt ani, iar în oraşele Tg. Bujor şi Bereşti ele nu există, oamenii încălzindu-se fie cu centrale termice pe bază de gaze naturale sau lemne, fie cu sobe.

Pentru facturile aferente lunii noiembrie, majoritatea gălăţenilor racordaţi la sistemul centralizat se plâng de sumele prea mari.

Nici cei debransanţi şi care se încălzesc cu centrale de apartament nu sunt mulţumiţi.

Aceştia au de plată sume cuprinse între 30 şi 100 de lei pentru căldura degajată de ţevi şi cele de la subsol.

Pe fondul acestor nemulţumiri, la Galaţi chiar s-a înfiinţat Asociaţia Utilizatorilor de Centrale Termice şi Sisteme Individuale de încălzire.

Cât priveşte autorităţile locale, ele au decis că începând cu acest an, gălăţenii care şi-au reabilitat termic imobilele să beneficieze de scutirea impozitului pe clădire, timp de şapte ani.

Numai trei blocuri au intrat însă în programul de reabilitare termică al guvernului.

Începute în 2010, lucrările nu au fost finalizate la nici unul dintre ele.

La Cluj, Regia Autonomă de Termoficare furnizează în condiţii normale energie termică clujenilor racordaţi la sistemul centralizat.

Mai mult, populaţia plăteşte în această iarnă factura la încălzire nemajorată.

În bugetul Primăriei a fost prevăzută o sumă care va compensa diferenţa dintre preţul real al gigacaloriei şi cel facturat către populaţie, astfel că preţul a rămas cel stabilit în 2009, respectiv 165lei/gigacalorie faţă de 354 lei, cât este preţul real de producţie.

Acest lucru este posibil printre altele datorită faptului că în ultimii ani, la Cluj-Napoca s-au făcut investiţii în crearea unui sistem performant de cogenerare, care produce energie termică şi electrică şi care aduce 4,3 milioane de lei pe an, dar şi în programe de reabilitare termică, care au dus la scăderea consumului de energie.

În Bistriţa-Năsăud, oamenii se încălzesc cu gaz, lemne şi biomasă, în judeţ neexistând niciun sistem centralizat de termoficare.

Atât la oraşe cât şi la sate oamenii au centrale termice de apartament sau sobe cu lemne.

În zona de munte a judeţului, cum ar fi Şanţ, Ilva Mică sau Valea Mare, există centrale pe biomasă care folosesc amestec de lemne, rumeguş şi paie, extrem de eficiente şi de ieftine.

Astfel de centrale folosesc şi unele primării respectiv şcoli.

Cei mai săraci primesc ajutoare de la stat pentru încălzirea cu gaz şi lemne.

Peste 27.000 de oameni din Bistriţa-Năsăud n-au mai primit iarna aceasta ajutoare de încălzire fiindcă au pământ şi animale, acestea fiind considerate proprietăţi care îi exclud de la dreptul de a primi sprijinul de la stat.

Consilierul superior Maria Oltean de la Agenţia Judeţeană pentru Plăti şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud a declarat că în anii trecuţi 70% din populaţia judeţului beneficia de aceste drepturi, acum doar 14%.

Maria Olteanu a mai spus că au mai pierdut acest drept şi cei care nu au depus la dosarul de la primare actele doveditoare de venituri, dar şi cele legate de componenţa familiei.

"Foarte mulţi îşi treceau copiii în dosar şi acum trebuie să aibă act doveditor. Dacă copilul e plecat în Spania, nu mai poate fi trecut”, a declarat Maria Oltean.

Ea a spus că terenurile şi animalele din proprietate au fost cele care i-au exclus pe cei mai mulţi de la aceste ajutoare pentru încălzirea cu lemne.

"Cifra e realistă, dar eu care am lucrat în sistem 20 de ani, pot spune că e dură. Sunt oameni foarte săraci care au nevoie de sprijin. Legea e lege, suntem puşi să o aplicăm şi asta facem, dar sunt oameni care nu îşi pot lucra pamânturile şi au nevoie de ajutor”, a declarat Măria Oltean.

În judeţul Botoşani, societăţile care asigurau termoficarea în municipiul Dorohoi, dar şi în oraşele Saveni, Darabani, Flămânzi sau Bucecea au intrat în faliment, iar blocurile din localităţile respective sunt încălzite în funcţie de soluţiile găsite de proprietarii apartamentelor.

Doar două din cele cinci localităţi beneficiază de gaz metan (Dorohoi şi Bucecea), însă şi aici se încălzesc cu gaz doar cei care şi-au permis să îşi instaleze centrale de apartament.

Cei mai mulţi utilizează sobele pe lemne.

La Botoşani, sistemul de termoficare se află într-un proces de modernizare gestionat de ministerul administraţiei şi internelor în valoare de 45 de milioane de euro.

Ca urmare a investiţiilor făcute în sistem, societatea de termoficare din municipiul Botoşani menţine preţul actual al agentului termic.

Cu toate acestea beneficiarii plătesc de două ori mai mult decât cei care au centrale de apartament pe gaz metan.

La un apartament de două camere din Aleea Prieteniei, mai mic de 40 metri pătraţi, costul căldurii consumate în luna noiembrie, plus doi metri cubi de apa caldă, se ridica la 295 lei.

Asta în condiţia în care au existat şi perioade de întrerupere a furnizării energiei termice.

La două camere, multe facturi au sume cuprinse între 240 şi 290 de lei, iar la trei camere cheltuielile de încălzire mai cresc cu circa 50 de lei.

În timp ce căldura în sistem centralizat le cam arde buzunarele clienţilor societăţii Modern Calor, botoşănenii cu centrale termice de apartament sunt cât se poate de mulţumiţi de costul încălzirii locuinţelor lor.

Astfel, pentru un apartament cu două camere şi suprafaţa de 48 metri pătraţi s-au plătit 178 de lei.

În prezent, 4.400 de familii din Botoşani care au apartamentele racordate la sistemul centralizat de termoficare beneficiază de diminuarea facturilor la încălzire.

Sute de botoşăneni plătesc mai mult pentru energia termică decât consumă, deşi au repartitoare montate în apartamente, pe care au plătit sume importante.

Deoarece nu beneficiază de repartitoare martor la scările de bloc locuitorii sunt obligaţi să plătească la pauşal.

Şi asta pentru că ordinul ANRSC obligă ca defalcarea consumului să se realizeze doar acolo unde există repartitor martor, iar preşedinţii de asociaţii au refuzat să accepte instalarea acestuia.

Pentru o scară de bloc, prin împărţirea costurilor, repartitorul martor ajunge la 5 lei de locatar.

Asociaţiile de proprietari din Brăila care înregistrează datorii mari la CET au rămas fără căldură începând cu luna ianuarie 2012, aşa cum a promis edilul şef al municipiului Aurel Simionescu.

Acesta a spus că nu are cum să-i ţină în braţe pe unii care nu mai plătesc de doi ani şi nu au adus niciun ban, deşi au primit în noiembrie şi decembrie căldura.

În prezent din cele puţin peste 10 mii de apartamente racordate la CET Brăila, doar 3.000 mai primesc căldura şi apa caldă.

Iniţial CET a avut în sistem 53.000 de apartamente, acum au mai rămas puţin peste 10.000, dar agent termic primesc doar cele cu plata la zi.