Carburanții mai scumpi din România "se datorează taxelor și accizelor mai mari" impuse de Guvern

Vreau să știu dacă ai trecut pe la benzinărie cu mașina, să faci plinul.
Nu există week-end care să nu mă surprindă. Adică, după trecerea fiecărui sfârșit de săptămână, în drum spre Radio, trec pe lângă două stații de carburant, două mărci diferite, și, de fiecare dată, mai apar acolo câțiva bănuți pe prețul per litru.
Păi da, pentru că vorbim de noi creșteri de prețuri la carburanți, ieri, la pompe fiind înregistrată o majorare cu circa 4 bani pe litru față de finalul săptămânii trecute. Șoferii plătesc acum litrul de motorină la prețuri cuprinse între 7,79 lei și 7, 91 lei, iar motorina premium are un preț ce trece mult peste 8 lei. Analiștii consideră că pot exista motive obiective Țara noastră aduce din import aproximativ 70% din petrolul pe care îl consumă, inclusiv circa 30% din motorina necesară. La fel cum știm, importăm și energie electrică, dar și gaze naturale. Ce determină însă aceste majorări de prețuri la carburanți și materii energetice, dar și la ce evoluții ne putem aștepta în continuare pe piață, aflăm de la invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Radu Dudău, președintele Energy Policy Group, specializat în analiza strategică a politicilor și piețelor de energie. Bună dimineața!
Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație.

Noi mulțumim că ați acceptat-o, pentru că vrem să deslușim ce se întâmplă. Ca necunoscători, de ce tot cresc prețurile la carburanți?
Da, legat de observația dvs, cred că putem vorbi de o creștere pe fond mai substanțială, începând cu 1 ianuarie din acest an, când a intrat în vigoare o nouă acciză, o majorare de acciză cu 6,12%. Atunci s-a înregistrat un salt destul de vizibil al prețului la pompă și, în rest, deși situația pe piețele internaționale, pe piețele globale ale petrolului este destul de calmă, noi depindem de livrările din regiune. Ca să înțeleagă ascultătorii, există două componente mari în prețul carburanților: e prețul barilului de petrol, adică al țițeiului, care se reflectă și în cotațiile produselor petroliere, adică produselor din rafinării dintr-o anumită regiune și, pe de altă parte, cam jumătate din preț la noi este dat de taxe, accize, prin urmare, partea statului. Şi spuneam că a crescut atât partea statului, cu accizele, cât și o serie de fluctuații, de creșteri pe partea aceasta obiectivă, dacă vreți să-i spunem. Concret, vorbim în regiunea noastră de un incident la conducta care transportă țiței din Kazahstan până în portul rus Novorossiisk. Este un terminal și o conductă prin care noi importăm țiței în rafinăriile din România.

Bulgaria este țara cu cel mai mic preț al carburanților

Poate că s-a întâmplat, evident, dar luăm o țară apropiată, și anume Bulgaria. Nu știu de unde cumpără ei petrolul, dar prețurile, benzină și motorină, sunt mai mici cu 50 de cenți, de exemplu, la motorină. De ce?
Aşa este. De acord. Trebuie spus că Bulgaria e una dintre țările care tradițional au politică de menținere a prețului cât mai jos al carburanților. Bulgaria este țara cu cel mai mic preț al carburanților, deci şi la benzină și la motorină. Și aici vorbim doar de politica fiscală pe care ei o aplică, deci preferă o fiscalizare mai reținută, astfel încât prețul la pompă să fie mai mic. Desigur, și încasările statului sunt sunt mai mici, dar trebuie spus că chiar și așa, cu scumpirile de care vorbim, România se menține în partea de jos a clasamentul european al prețurilor carburanţilor. Sunt câteva ţări, într-adevăr, unde prețurile sunt mai mici, dar în continuare suntem mult mai convenabil, din acest punct, față de țările vest-europene /.../.
E adevărat, dvs priviți partea plină a paharului, dar salariul mediu în Germania este semnificativ mai mare decât cel din România. Dar lăsăm Germania și mai facem o comparație cu Republica Moldova. De ce la ei prețurile sunt mai mici decât la noi?
Din acelaşi motiv. Este o fiscalizare care permite ca prețul să fie cât mai accesibil pentru consumatori.
Adică taxele sunt mici, puse de stat.
Exact. Taxele şi accizele sunt mai mici. Spre deosebire de România, Moldova e o țară care depinde integral de importuri, de produse petroliere. Chiar și noi exportăm acolo.
Dar e ciudat, noi exportăm și la ei e mai ieftin.
Pentru că este o diferență între /.../ en-gros și ceea ce plătim la pompă, ca urmare a taxelor și accizelor.

România este în mod tradițional un producător de petrol, dar producția internă scade

Dar care sunt evoluțiile privind resursele de petrol ale României și având în vedere că aducem din import aproximativ 70% din petrolul consumat? Cum se va reflecta acest lucru asupra prețurilor carburanți pe termen mai lung?
România este în mod tradițional un producător de petrol, dar producția internă scade, trebuie spus, adică în ultimii 10 ani procentul importurilor a crescut destul de vertiginos de la, știu eu, puțin peste 50% acum suntem la 70% importuri. Asta nu are neapărat un impact diferențiat în prețul final, pentru că și petrolul produs în România este legat tot de cotațiile internaționale ale petrolului, dar, sigur, beneficiem mai mult prin activitatea legată de prelucrarea acestui țiței extras în România. Întrebarea dumneavoastră ne trimite din nou la a încerca să apreciem cam care vor fi evoluțiile pe piețele internaționale, pentru că factorul care contează cel mai mult, deci elementul decisiv, este cât costă cotațiile internaționale, cât sunt cotațiile internaționale ale petrolului. Şi asta depinde de cât de disponibili, deci cât de bine sunt alimentate piețele internaționale, dacă sunt lichide. Și, în momentul de față, nu se întrevăd mari falii.

Zona Orientului Mijlociu, din punctul de vedere al producției de petrol, este relativ calmă. Producătorii americani, la fel, nu au niciun fel de motive să... Precizez că Statele Unite sunt cel mai mare producător de țiței al lumii - nu știu cât este cunoscut acest fapt, dar producția din Statele Unite reprezintă un element covârșitor. Rusia, sigur, este în continuare sub sancțiuni, dar deja piața este cumva echilibrată de ceva timp din acest punct de vedere. Deci, în afară de o serie de incidente regionale și temporare, cum ar fi acesta menționat, legat de conducta din Kazahstan până în Rusia, care ar urma, în fine, să fie remediată în următoarea lună de zile, totul depinde, în fond, de politica fiscală, deci de taxe, accize și așa mai departe. Însă, există mereu un element de imprevizibil.

Pe partea de gaze naturale, România are un grad mult mai ridicat de autosuficiență

Așadar, suntem dependenți de importuri, dar România are nevoie de o strategie adaptată pe acest domeniu?
Pe partea de carburanți, benzină, motorină, este un tip de dependență care nu ne creează vulnerabilitate, pentru că vorbim de piețe globale lichide, foarte diversificate. Poți să cumperi dintr-o parte sau din altă parte, între anumităe limite, desigur. Mai delicat este, de exemplu, comerțul cu gaze naturale, unde, prin conducte, ești legat de anumiți furnizori sau depinzi de terminale de gaz natural lichefiat, de capacitate şi aşa mai departe. Din fericire, pe partea de gaze naturale, România are un grad mult mai ridicat de autosuficiență. Sigur, o spuneți că și acolo s-au observat recent niște creșteri de preț, este adevărat, dar cred că avem motive să vedem că vom trece iarna aceasta cu bine, inclusiv perioada asta foarte rece, care probabil se va încheia în zilele următoare, chiar dacă gazele naturale stocate în depozitele subterane sunt la niveluri mult mai mici față de anul trecut, dar se pare că o să avem suficient. Deci, din punctul acesta de vedere, da, România are strategii, are contracte semnate. Trebuie însă să ne mișcăm mai repede pe partea de implementare, de a realiza o serie de investiții semnate și să vedem că sunt și terminate și puse în producție.

Guvernul consideră că în perioada aceasta de turbulență politică piața de energie electrică trebuie să fie cât mai previzibilă

Aţi amintim de gaze. Noi vorbim și despre energie electrică și știm amănuntul că actul normativ privind schema de plafonare-compensare a intrat în procesul de transparență decizională. Ce influență credeţi că va avea în continuare plafonarea asupra pieței de energie?
Decizia a fost luată din considerentul de a prelungi o stare cumva de certitudine și de protecție a consumatorului final. Sigur, în piață, analiști au opinii cumva diferite, consideră că poate o liberalizare mai timpurie a pieții ar fi fost mai bine venită. Însă una peste alta, se pare că Guvernul consideră că în perioada aceasta de turbulență politică, și realitatea este că suntem într-o perioadă destul de imprevizibilă politic, piața de energie electrică și piața de gaze naturale trebuie să fie cât mai previzibile. Există un cost, un decont pentru aceasta, sigur, pentru vorbim de niște prețuri finale plafonate la consumatori, prin urmare consumatorul final nu are, nu este impactat de aceste variații pe piețele en gros de care am vorbit, dar prin schema de compensare a furnizorilor, statul trebuie să deconteze dacă diferențele sunt mari și acolo se pune problema dacă aveam...
A decontat.
A decontat, dar sunt în continuare sume mari restante, care încă nu sunt achitate și poate trebuie să ne grăbim cu elementul decisiv, și anume ca această susținere pentru consumatorul final să fie diferențiată, adică să fie susţinuţi cu adevărat cei care sunt vulnerabili şi...
... au nevoie, da. Am tot auzit pe această idee poate că nu este una nouă, dar din câte sesizez eu, din taxele și accizele pe carburanți am putea compensa plafonarea energiei electrice, ca stat. Ar putea fi o soluţie.
Nu acesta este /.../ . Adică putem fi siguri că statul nu e în criză de idei despre cum se cheltuie banii ăia colectați. Suntem, știm bine cât de precară este situația financiară în acest moment, cu deficit și așa mai departe. Dar într-adevăr, acele compensări trebuie asigurate.