Cantitatea de masă lemnoasă tăiată ilegal, "în scădere"
Ministrul mediului şi pădurilor, Laszlo Borbely, a anunţat că volumul de masă lemnoasă tăiat ilegal în România s-a redus cu 15% în 2010 şi 2011, comparativ cu anii 2008 şi 2009.
Articol de Ionuţ Dragu, 15 Noiembrie 2011, 13:13
Cantitatea de masă lemnoasă tăiată ilegal în România s-a redus cu 15% în 2010 şi 2011, comparativ cu anii 2008 şi 2009, a declarat marţi în localitatea Şinca ministrul mediului şi pădurilor, Laszlo Borbely, citat de Agerpres.
"Acum sunt mai multe descinderi împreună cu Poliţia, care şi-au demonstrat eficacitatea. Avem până acum, în acest an, 25.000 de dosare penale întocmite, care îşi urmează calea.
"Dar avem nevoie de sprijinul tuturor pentru că se fac dosarele, intră în analiza justiţiei şi acolo se spune de multe ori că nu este un pericol social. Din anul 1990 până acum doar 0,5% din aceste dosare s-au finalizat, a precizat ministrul mediului.
Laszlo Borbely a adăugat că există în parlament un proiect de lege care prevede că ceea ce este peste un metru cub de lemn tăiat ilegal să reprezinte infrancţionalitate, iar ce este sub să fie contravenţie.
"În prezent, până la cinci metri cubi era numai contravenţie şi atunci 80% din aceste constatări au fost 4,5 sau 4,8 metri cubi şi erau amendaţi", a spus ministrul mediului.
Laszlo Borbely a arătat că 300.000 de hectare de pădure sunt nepăzite pentru că sunt proprietari mici cu mai puţin de 30 de ha care nu pot fi sprijiniţi.
"Avem aceste probleme şi vom avea toleranţă zero cu privire la tăierile ilegale. Va trebui să ne organizăm mai bine împreună cu autorităţile locale pentru că eu sprijin în continuare împăduririle de la Fondul de Mediu", a adăugat ministrul mediului şi pădurilor.
"Pentru prima dată, în anul 2011 a crescut fondul forestier al României cu 0,3%, după ce timp de 10 ani a tot scăzut din cauza tăierilor ilegale.
"Începând din anul 2010, ministerul mediului şi pădurilor a alocat de şase ori fonduri pentru împăduriri", a mai arătat Laszlo Borbely.
Ministrul mediului şi pădurilor a mai anunţat semnarea în scurt timp a unui protocol cu organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF) pentru protejarea pădurilor virgine din România, care se întind pe o suprafaţă de 250 de mii de ha.
"Până la sfârşitul anului vom putea spune care sunt primii paşi pe care îi vom face şi poziţia clară a ministerului mediului şi pădurilor pentru salvarea acestor păduri.
"Am venit personal aici pentru a vizita pădurea virgină din această localitate şi pentru a da un semnal tuturor, că pădurea trebuie apărată şi salvată mai ales acum când vorbim despre schimbările climatice şi emisiile de carbon", a adăugat Laszlo Borbely.
Ce sunt pădurile virgine?
Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii.
Potrivit organizaţiei World Wide Fund România (WWF), România are pe teritoriul său 65% din pădurile virgine rămase în Europa (exceptând Rusia).
Valoarea acestor păduri sub aspect ştiinţific, peisager, educativ şi al biodiversităţii este agreată de toţii practicienii, specialiştii şi cercetătorii din domeniu.
Din cauza gospodăririi iraţionale din ultimele decenii, pădurile virgine au dispărut în ţările dezvoltate, iar în ecoregiunea Dunăre-Carpaţi ele constituie mai puţin de 0,3 % din suprafaţa totală.
Cu toate că ne mândrim cu cea mai întinsă suprafaţă de păduri virgine din regiune, doar 18% au un oarecare statut de protecţie, prin faptul că sunt incluse în arii protejate, şi un procent şi mai mic se bucură de protecţie integrală, potrivit specialiştilor.
Campania "Salvaţi pădurile virgine!"
Scopul campaniei "Salvaţi pădurile virgine!", lansată alături de ambasadorii şi susţinătorii organizaţiei WWF România este de a pune sub protecţie pădurile virgine din ţara noastră, printre ultimele din Europa.
WWF a înaintat o petiţie către ministerul mediului şi pădurilor prin care solicită să ia măsurile necesare pentru protejarea acestor păduri în cel mai scurt timp.
Conform datelor oficiale, la finele lunii aprilie 2011, România, o ţară relativ săracă în păduri, avea un procentaj de împădurire de aproximativ 27%, după ce în urmă cu două secole deţinea în jur de 60%.
În acelaşi timp, comparativ, procentul de împădurire din Slovenia este de 63%, în Austria - 47%, Bosnia - 43%, Slovacia - 41%, în timp ce media Uniunii Europene este de 42%.