Căldura în România, "mai scumpă decât în Franţa"

În Franţa, pe timp de iarnă, factura la încălzire pentru un apartament de două camere de 50 metri pătraţi este de aproximativ 250 de euro pe lună, raportat la un salariu mediu de 2.500 de euro.

Locuinţele care îşi asigură încălzirea prin intermediul centralelor termice individuale sunt, în principal, pe bază de gaz şi în proporţie mult mai mică pe bază de curent electric, potrivit corespondentului Radio România, Roxana Vasile.

Acest lucru se datorează diferenţelor mari de pret, în jur de două ori mai scăzut în cazul gazelor naturale.

La vecinii bulgari, la Sofia şi în general în oraşele mari, există centrale de termoficare care funcţionează cu gaze şi foarte rar carbune.

Potrivit corespondentului Radio România Petio Petkov, din cauza pierderilor în reţeaua de conducte prin care circulă aburul supraîncălzit, a furturilor de energie termică, a corupţiei şi a managementului defectuos, costul încălzirii este relativ mare, factura lunară ajungând la 200-300 de leva (100-150 de euro) în cazul unui apartament cu 3 camere.

Pentru cei cu salarii mici şi pensionarii cu pensie medie de 130 de euro, termoficarea a devenit un lux.

Ei procedează la deconectarea tuturor caloriferelor sau lasă doar unu maxim două.

"Divorţul" cu termoficarile este însă posibil numai dacă este deconectată întreaga clădire.

În caz contrar şi cei care au dat jos caloriferele şi au renunţat la apa caldă din reţea plătesc aşa numita "taxă de instalaţie" care poate depăşi jumătate din consumul normal.

În capitala Bulgariei numărul datorinicilor depăşeşte 100.000.

Cea mai ieftină, echivalentul a 40-50 de euro pe lună, este încălzirea cu lemne şi cărbune. Aceasta predomină în localităţile mici.

Pe scară largă se folosește energia electrică. 1 kwh /de zi/ costă aproximativ 8 eurocenţi.

În acest caz, factura lunară în cazul unui apartament cu 3 camere variază în funcţie de aparatele de climatizare, radiatoarele sau sobele pe care le au fiecare.

Preţuri crescute la căldură în România

Costurile pentru încălzire în timpul sezonului rece în România dar şi în Europa au stârnit discuţii aprinse în fiecare an.

Creşterea aproape constantă a costurilor materiei prime pentru obţinerea căldurii dar şi costurile pentru menţinerea instalaţiilor în funcţiune au crescut întotdeauna costul gigacaloriei în sistemul centralizat.

Astfel, preţul pentru căldură s-a resimţit aproape de fiecare dată fie în buzunarul utilizatorilor conectaţi fie la sistemul centralizat de încălzire, fie la sisteme proprii precum centrale de apartament sau de bloc.

Un alt factor important care stabileşte preţul gigacaloriei pe care utilizatorii casnici din România îl plătesc în lunile de iarnă este dat, din 2011, de posibilităţile financiare ale autorităţilor locale.

În România, preţul gigacaloriei variază de la fiecare comunitate în parte şi datorită numărului de locuinţe racordate la sistemul centralizat de încălzire.

Cu toate aceastea, fie că sunt racordaţi la sistemul centralizat de încălzire fie că şi-au montat centrale termice proprii, o parte din preţul gigacaloriei este subvenţionat de către autorităţile locale.

Preţul gigacaloriei variază între 160 de lei, în Ploieşti, şi aproximativ 260 de lei, în Timiş sau Sibiu, în condiţiile în care potrivit Institutului Naţional de Statistică, în septembrie câştigul salarial mediu net a fost de 1464 lei.

Condiţii mai stricte, mai puţine persoane care beneficiază de ajutorul de încălzire

Potrivit corespondenţilor Radio România, în România numărul persoanelor care beneficiază de ajutorul pentru încălzire a scăzut considerabil în ultimul an, dat fiind regulile mai stricte de acordare a ajutorului.

Cristina Moise transmite că în judeţul Buzău, Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului a primit până acum 3.280 de dosare pentru ajutorul de încălzire.

Potrivit directorului Alexandrinei Docuz, zece la sută dintre dosare au fost respinse pentru că proprietarii nu şi-au declarat întreaga avere.

Din totalul dosarelor primite, 3000 de dosare sunt pentru ajutor pentru încălzire pe gaze naturale şi 280 sunt pentru încălzirea pe lemne.

Numărul dosarelor de încălzire este însă mai mare, la aceste dosare adăugându-se şi cele pentru energia termică.

Termenul final pentru depunerea dosarelor este sfârşitul luni noiembrie 2011.

La Vaslui, potrivit corespondentului Radio România, Alina Darie, aproximativ 38.000 de vasluieni vor primi ajutor de încălzire pentru iarnă 2011 - 2012.

Din evidenţele Agentiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale rezultă că 22.000 de persoane se încălzesc cu lemne iar 8.200 cu gaze naturale.

Potrivit lui Haralambie Voicu, directorul AJPS Vaslui, în localitate "s-a redus cam cu 30 de procente cifra beneficiarilor de ajutor de încălzire, deoarece s-au impus condiţii mai stricte de acordare a acestor bani".

La nivelul judeţului Vaslui, dependenţi de sistemul centralizat au rămas în jur de 15% din totalul populaţiei, care în anii anteriori era racordată la sistemul centralizat de încălzire.

Autorităţile din Vaslui spun că marea majoritate a populaţiei şi-a achiziţionat centrale proprii de apartament, iar alţii au sobe cu lemne sau diverse alte surse de încălzire.

Preţul gigacaloriei a rămas la nivelul de anul trecut în mai multe localităţi

Potrivit corespondentului Radio România din Judeţul Vâlcea, Ana Maria Cârstea, la nivelul Râmnicului, preţul pe gigacalorie a rămas la nivelul celui de anul trecut, în ciuda faptului ca principalul furnizor de agent termic din municipiu a anunţat o creştere a preţului, municipalitatea suportând diferenţa de preţ.

Astfel, râmnicenii plătesc pentru caldura din calorifere 138,73 lei pe gigacalorie.

Ion Coclet, inginer şef la Serviciul Termoficare din cadrul CET Govora, a precizat că "preţul de producere-transport-distribuiţie a energiei termice produsă în sistem centralizat destinată populaţiei care conform deciziei ANR şi a avizului a fost stabilit în cuantum de 219, 35 lei/gigacalorie cu TVA inclus".

În schimb, cei din Călimăneşti-Căciulata beneficiază de încălzire geotermală.

Astfel, pentru agentul termic care vine direct din pământ, localnicii plătesc 180 de lei pe gigacalorie, însumând anumite costuri care ţin de filtrarea şi eventual reîncălzirea acesteia dacă prin conductele de transport se constată o răcire.

În zonă există trei sonde de foraj, dintre care una este privată. Multe dintre hotelurile din oraş se încălzesc cu apa geotermală, după cum ne-a precizat viceprimarul Vasile Scârlea.

De asemenea, la Timişoara preţul gigacaloriei facturat pentru populaţie ramâne la acelaşi nivel ca şi până acum, adică de 262 lei.

Potrivit corespondentului Radio România din judeţul Timiş, Alina Bujancă, diferenţa până la preţul de producţie, care este de 325 lei, este acoperită de la bugetul local.

Efortul financiar al primăriei este estimat la 20 milioane de lei.

Pentru că gigacaloria este, la Timişoara, una dintre cele mai scumpe din ţară, peste 7.000 de familii au întocmit anul acesta cereri de debranşăre de la sistemul centralizat de termoficare pentru a-şi instala centrale termice proprii.

Vestea bună este că cei aproape 80.000 de abonaţi ai COLTERM, societatea care furnizează căldura şi apa caldă în sistem centralizat, nu vor ramâne în frig iarna aceasta pentru că nu există probleme cu aprovizionarea cu combustibil şi nici datorii la gaz metan- spun autorităţile locale.

De asemenea, la Cluj Napoca, Regia Autonomă de Termoficare furnizează în condiţii normale energie termică locuitorilor racordaţi la sistemul centralizat.

Mai mult, potrivit corespondentului Radio România, Ciprian Iancu, clujenii plătesc în această iarnă factura la încalzire nemajorată.

Asta pentru că în bugetul Primăriei a fost prevăzută o sumă care va compensa diferenţa dintre preţul real al gigacaloriei şi cel facturat către populaţie, astfel că preţul va ramâne cel stabilit în 2009, respectiv 165lei pe gigacalorie faţă de 354 lei, cât este preţul real de producţie.

Un factor important pentru ca a făcut acest lucru posibil este că în ultimii ani, la Cluj-Napoca s-au făcut investiţii în crearea unui sistem performant care produce energie termică şi electrică şi care aduce 4,3 milioane de lei pe an, dar şi în programe de reabilitare termică, care au dus la scăderea consumului de energie.

Costurile ridicate la încălzire i-au determinat pe mulţi să se debranşeze

Potrivit corespondentului Radio România din judeţul Sălaj, Adrian Lungu, peste 90 la sută din locuitorii municipiului Zalău au renunţat la sistemul centralizat de încălzire şi şi-au montat în locuinţe centrale proprii.

Reţelele de încălzire centralizată au fost dezafectate cu câteva excepţii, în condiţiile în care au mai rămas racordate la reţeua de încălzire a oraşului aproximativ o mie de locuinţe.

Rămânând fără abonaţi, CET Zalău a ajuns în pragul falimentului, producătorul local de agent termic fiind scos de Primăria Zalău la vânzare.

Şi la Sibiu aproape toate blocurile sunt de ani de zile încălzite cu centrale termice de apartament, după ce municipalitatea a încurajat debranşările masive.

Potrivit corespondentului Radio România în judeţul Sibiu, Carmen Vulcan, toate centrale termice vechi de cartier au fost desfiinţate.

Excepţie fac câteva sute de apartamente din blocurile ANL şi din cartierul Hidoprom care încă mai sunt racordate la sistemul centralizat, dar la centrale termice noi sau modernizate.

Pentru aceste câteva sute de familii din Sibiu pretul gigacaloriei pentru aceasta iarnă a fost stabilit, de Consiliul Local, la 265,34 lei.

În Baia Mare, sistemul de încălzire este închis încă din 2001, astfel că aproape toate apartamentele sunt încălzite cu microcentrale proprii.

Potrivit corespondentului Radio România din Judeţul Maramureş, Adrian Marchiş, în Baia Mare sunt racordate la centrale de bloc locuinţele sociale, două blocuri ANL şi o sută de apartamente proprietate personală.

La ora actuală preţul la gigacalorie în municipiul Baia Mare este de 238 de lei, iar la Sighetu Marmaţiei, cea mai mare parte a locuitorilor se încălzeşte cu lemne.

Potrivit corespondentului Radio România din judeţul Ialomiţa, Gheorghe Zavelea, din cauza numărului mare de debranşări de la reţeaua de termoficare centralizată a municipiului Slobozia acest serviciu şi-a încetat activitatea la sfârşitul anului 2003.

În prezent, confortul termic în locuinţe este asigurat prin intermediul convertoarelor, centralelor de apartament, iar cetăţenii cu o situaţie materială modestă sunt sprijiniţi financiar diferenţiat de administraţia locală.

O situaţie similară se regăseşte şi în judeţul Botoşani, unde potrivit corespondentului Radio România, Gina Poenaru, doar municipiul reşedinţă de judeţ beneficiază de încălzire în sistem centralizat.

În celelalte patru oraşe, centralele au fost dezafectate în urmă cu foarte mult timp, iar oamenii folosesc surse alternative de încălzire.

La Bistriţa, potrivit corespondentului Radio România Cristiana Sabău, nu există sistem centralizat de încălzire.

Preţul gigacaloriei, influenţat de subvenţii

La Ploieşti populaţia plăteşte cel mai mic preţ pentru gigacalorie, de numai 160 lei.

Potrivit corespodentului Radio România din judeţul Prahova, Simona Uţă, pretul de producţie în Ploieşti este de 244 lei pe gigacalorie, dar Consiliul Local a decis subvenţionarea pentru populaţie până la suma de 160 lei pe gigacalorie.

În Ploieşti sunt racordate la sistemul centralizat 57.847 de apartamamente din cele 64.883 existente.

Preţul gigacaloriei ar putea să crească de la 194 RON la 280 RON în Craiova dacă proiectul de hotarâre care prevede acest lucru va fi votat de consilierii locali.

Potrivit corespondentului Radio România din judeţul Dolj, Florin Firu, bugetul primăriei Craiova a permis subvenţionarea preţului gigacaloriei doar pentru luna octombrie.

În Craiova, doar 15.000 de persoane cu venituri modeste vor beneficia de ajutor la încalzire oferit de municipalitate.

În Braşov, din cele peste 14.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de furnizare a apei calde şi căldurii în municipiul Braşov, doar 113 nu primesc agentul termic.

Potrivit corespondentului Radio România, Mariana Sebeni, la Braşov, furnizarea agentului termic este asigurată de două firme private, care au preluat atribuţiile CET-ului, după închiderea acestuia.

Cele două societăţi, una producătoare de agent termic, cealaltă însărcinată cu asigurarea distribuţiei au încheiat contracte individuale cu fiecare abonat în parte, astfel încât se poate acţiona direct împotriva rau-platnicului, fără a-i afecta şi pe cei buni-platnici.

Aici, doar 113 abonaţi individuali nu şi au achitat facturile la timp şi au rămas fără căldură şi apă caldă, dintre cei peste 14.000 care au preferat să nu îşi monteze centrale proprii.

Potrivit purtătorului de cuvânt al societăţii Tektron, Sorin Mateciuc spune că gradul de încasare este mai mare de 95%.

Căldură chiar şi cu datorii

Întreg oraşul Drobeta-Turnu-Severin este în acest moment alimentat cu caldură.

Potrivit corespondentului Radio România, Mihai Bădescu, în urma unei şedinţe la care au participat preşedinţii asociaţiilor de locatari, reprezentanţii regiei de termoficare şi autorităţile locale, s-a stabilit să fie reluată alimentarea cu energie termică în tot oraşul, deşi sunt mai multe asociaţii cu datorii foarte mari.

Acest lucru a fost posibil pentru că administratorii de asociaţii s-au angajat să stabilească cu conducerea regiei de termoficare un plan de eşalonare a datoriilor care până acum au atins suma de 15 milioane de lei.

În Brăila, potrivit corespondentului Radio România Gina Bahor, toate asociaţiile de proprietari, chiar şi cele care au datorii foarte mari primesc agent termic.

Preţul gigacaloriei pentru populaţie este de 190 de lei pe gigacalorie.

Asta pentru că Primaria Brăila acordă subvenţii pentru acele persoane ale căror venituri nu depăşesc 1.000 de lei pe membru de familie şi 1.300 de lei pentru persoanele singure.

După ultimele date, în Brăila mai sunt 12.000 de mii de apartamente racordate la energia termică de la CET.

În schimb, în diferite zone ale oraşului sunt probleme în sensul că temeperatura în apartamente lasă de dorit.

Reprezentanţii CET susţin că sunt probleme tehnice care speră se fie rezolvate în timp relativ scurt.

Din anul 2012 CET-urile trebuie să fie conform normelor europene, iar cum CET Brăila nu se încadrează, ar putea fi închis.

Atenţionarea a fost facută de un consilier local, Petrica Popa care a mai spus că în ţară sunt aproximativ două CET-uri în concordanţă cu normele UE, prin concesionarea de prestări a serviciilor.

CET Brăila funcţionează pe abur industrial şi ar mai trebui o sursă altenativă de energie termică, precum cea pe carbune.

Racordaţi la sistemul centralizat, dar fără căldură în case

Locuitorii municipiului Caracal, care mai primesc căldura în sistem centralizat, tremură de frig în case, deoarece societatea de furnizare a energiei termice, S.C. Igo S.A. nu a reuşit să achite nici măcar o tranşă către societatea furnizoare de gaz, Gaz de France, din datoria care se ridică la 40 de milioane lei.

Primarul Caracalului, Gheorghe Anghel, speră ca la ultima rectificare bugetară o parte din banii primiţi să ajungă în conturile Gaz de France pentru ca societatea furnizoare de energie termică să poată să le dea căldură locuitorilor din Caracal.

Potrivit corespondentului Radio România, Laura Stoican, este vorba despre 4.000 de locuinţe, unităţi sanitare şi şcoalare, instituţii publice, unde caloriferele sunt acum reci.

Oamenii aşteaptă acum să vadă dacă autorităţile se ţin de promisiuni şi în această săptămână vor primi căldură în apartamente.

În Caracal, anul trecut, preţul gigacaloriei a fost stabilit la 178 lei.

Aceeaşi situaţie este şi la Corabia, unde oamenii tremură de frig în casă deoarece societatea de distribuţie a agentului termic nu a început sa dea caldură celor aproape 100 de locuinţe care au rămas racordate la sistenul centralizat al oraşului

În municipiul Slatina, nu mai există sistem centralizat de încălzire de aproape 15 ani, oamenii montându-şi fiecare centrale termice de aprtament.

Aceeaşi situaţie este şi la Balş şi Drăgăneşti.