Boala Alzheimer loveşte mai devreme
În România sunt diagnosticaţi cu Alzheimer aproximativ 300 de mii de pacienţi. Potrivit unui studiu, numărul acestora ar putea creşte cu 15 procente în următorii cinci ani, iar vârsta pacienţilor scade "spre 45 de ani".
Articol de Adriana Turea, 21 Octombrie 2010, 17:56
În România sunt diagnosticaţi cu Alzheimer aproximativ 300 de mii de pacienţi
Conform unui studiu recent, acest număr ar putea creşte cu 15% până în 2015.
În 2025 se prognozează că populaţia în vârstă va reprezenta 40% din totalul populaţiei României, iar impactul bolilor de memorie asupra individului şi asupra societăţii va creşte exponenţial.
Considerată drept o formă de demenţă legată de procesul de îmbătrânire, boala Alzheimer se manifestă în primul rând prin tulburări de memorie şi de vorbire care se agravează în timp.
Este afectată memoria recentă, scăde capacitatea de a învăţa lucruri noi, capacitatea de atenţie, de concentrare şi sărăceşte limbajul.
De asemenea, o persoană diagnosticată cu Alzheimer are dificultăţi în a denumi obiecte, cuvintele nu vin când are nevoie de ele, chiar pentru cele mai banale denumiri, iar firul ideii se pierde.
Stresul cotidian dublat de o serie de alte cauze au făcut ca impactul bolii să se manifeste la o vârstă tot mai scăzută.
Vârsta pacienţilor scade
În prezent se vorbeşte deja de simptome ale Alzheimerului la persoane de 45-50 de ani.
Alţi factori care pot conduce la îmbătrânirea cerebrală sunt dezechilibrele hormonale, accidentele, tulburările afective, alimentaţia nesănătoasă, automedicaţia, lipsa de comunicare şi nesiguranţa zilei de mâine.
Pentru prevenirea îmbolnăvirii cu această boală, preşedintele Fundaţiei Ana Aslan International, conferenţiar doctor Luiza Spiru spune că "este esenţială respectarea unui program de masă, care înseamnă trei mese principale şi două gustări".
Specialistul ne sfătuieşte să avem mai multă grijă de noi şi să fim mai atenţi la manifestările noastre.
Medicul Luiza Spiru menționează că exerciţiul cerebral şi cel intelectual contribuie la menţinerea tinereţii cerebrale, dar şi eliminarea sentimentelor negative, precum ura sau egoismul, care afectează negativ partea corticală emoţională.