"Bine ar fi să păstrăm cuplul cu Bulgaria, dar vom vedea dacă este posibil"

Daniela Petrican: Oficialii de la București încearcă să găsească noi modalități de ieșire din criza provocată de blocarea accesului României la zona Schengen. Președintele comisiei de polică externă a Senatului, Titus Corlățean, va discuta la nivel parlamentar, pe parcursul unei vizite la Viena, despre cauzele deciziei care a condus la veto-ul austriac în problema Schengen, în situația în care, spunea senatorul român într-un interviu pentru presa austriacă, există două condiții importante într-o relație bilaterală: predictibilitatea și onestitatea.

Cătălin Cîrnu: Da, pe această temă discutăm cu Titus Corlăţean, fost ministru de externe și președinte al comisiei pentru politică externă din Senatul României și invitatul de astăzi al "Apelului matinal" Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineaţa!

Titus Corlăţean: Bună dimineața și mulțumesc pentru invitație.

Cătălin Cîrnu: Mulțumim că ați acceptat-o. Am tot încercat să deslușim și noi ce s-a întâmplat în ultima vreme. În acest moment putem spune că au rămas îndeplinite criteriile necesare, din punct de vedere tehnic, pentru a intra în Schengen? Ca să încheiem cu această primă parte.

Titus Corlăţean: Categoric, da. De altfel, spuneam în interviul pentru Der Standard, coridianul austriac prestigios pe care îl cunoaștem și noi în România, spuneam că România s-a găsit într-o situație paradoxală atunci, la 8 decembrie, la Consiliul JAI, Justiție, Afaceri Interne, pentru că, pe de o parte, ne-a fost refuzat accesul prin veto-ul austriac, pe de altă parte, în zile, săptămânile, lunile următoare, practic, România nu are nimic de făcut pe fond, pentru că noi am rezolvat, și asta nu de azi, de ieri, de 11 ani și jumătate suntem cu acquis-ul Schengen îndeplinit, lucru constatat de instituția abilitată a Uniunii Europene, adică nu de organe politice, de Comisia Europeană, în baza unor inspecții în teren foarte minuțioase. Noi nu avem de făcut pe fond nimic, cererile austriece întotdeauna s-au referit, după 8 decembrie, la ce ar trebui să facă Comisia Europeană, respectiv Bulgaria. Şi am mai spus, da, putem să acceptăm să inventăm tot felul de proiecte pilot, așa cum au fost înscrise, la cererea Austriei, în concluziile Consiliul European care a dezbătut problema migrației ilegale, putem să facem și proiecte pilot, n-avem nimic împotrivă, în România putem să facem orice pozitiv pe fond, dar noi nu adăugăm sau scădem nimic la ceea ce România deja face foarte bine. Și de aici cercul ăsta vicios, din care trebuie să ieșim.

Cătălin Cîrnu: Da, diplomația rămâne principala armă, fără îndoială. Ce se poate face pentru a schimba poziția oficialilor de la Viena?

Titus Corlăţean: În primul rând, Guvernul trebuie să facă și să vină cu o strategie foarte clară, coerentă, inclusiv în fața Parlamentului. Eu nu /.../ să spun acest lucru, că, dincolo de culpa austriecilor, avem noi de făcut ceva mai coerent și mai bine și în baza legii, pentru că avem o lege de colaborare pentru pe tema afacerilor europene între Parlament și executiv și, în mod normal, înaintea măcar unor consilii justiție, afaceri interne, consilii ministeriale, în general, foarte importante, nu înaintea tuturor, că nu, nu suntem absurzi, ştim ce înseamnă agenda unor miniștri, dar înaintea unor consilii ar trebui să se prezinte la comisiile parlamentare competente cu elementele de mandat. Eu cred că elementele de mandat construite pentru 8 decembrie pe partea română, cu acea forțare a votului final, asta a fost o greșeală. Dar asta este o istorie de a noastră, românească. Mai departe, ce avem de făcut, pe lângă consolidare a susținerii pe care o avem, dar ea e deja câștigată, avem de deschis ușile, ne place sau nu ne place, porțile austriece. Or, aici, ce am constatat în aceste săptămâni dinspre noi, dinspre Parlament, am constatat monologuri paralel, ca să le denumesc așa. Fiecare și-a ținut versiunea, cancelarul austriac /.../, ministrul de de interne spunând cum vin fluxurile năvală de migrație ilegală prin România și noi pe partea noastră, afirmând corect, pe bază de date atestate, ceea ce spune și Comisia Europeană, ceea ce spune Agenția europeană FRONTEX, că nu aici este problema, pe la noi, prin România. Şi atunci e nevoie să ieșim din aceste monologuri paralele. Cum? Prin contacte politice, prin dialog politic, printr-o serie de argumente pe care nu neapărat public trebuie să le prezentăm, dar angajând partea austriacă în discuții, pentru că dacă timpul trece, austriecii, prin guvernul care conduce în clipa de față Austria suferind un eșec, un prim eșec politic electoral, deci nefructificând această utilizare imorală, am numit-o, și îmi mențin expresia, utilizare imorală a României pentru scopuri politice interne, iară, fără succes, avem de spart această această separare a celor două linii și dacă nu sunt deschiși ei la discuții, suntem noi angajați, pe canal parlamentar cel puțin, să mergem la Viena împreună cu colegii din toate grupurile politice, subliniez. Abordarea bipartizană trebuie să transmită un mesaj foarte clar și către grupul politic PPE, și către grupul Social-Democrat, și Verzi și așa mai departe. Sunt argumente și astea în general le punem pe masă când ne vom întâlni cu cei care sunt reprezentanți ai mediului politic de la Viena. Şi trebuie să avansăm, pentru că, ideea care este? Într-o relație care este importantă în Europa Centrală, cu conținut politic și mai ales economic, cine se joacă cu această relație și cine iese din paradigma corectă a relațiilor internaționale, adică predictibilitate și onorabilitate a relației, așa le-am denumit în interviul din Der Standard, atunci riscă să piardă pe termen mediu și și lung. Or, Austria are mai degrabă de pierdut decât România din toată istoria asta.

Daniela Petrican: Dar există, credeți, încă premisele de stabilire a unei cooperări, a unui parteneriat între București și Viena pentru intrarea României anul acesta în zona Schengen?

Titus Corlăţean: Categoric există premisă, deși lucrurile sunt mai complicate decât înainte de 8 decembrie. Ceea ce este important este să ajungem la ceea ce numim noi în imbajul diplomatic de tip anglo-saxon, un "road map", o foaie de parcurs cu repere foarte, foarte clare, în care măcar primul pas să-l facem în cursul acestui an, pe baza unor argumente care există. Există foarte mulți centri politici, eu mă voi întâlni cu unii dintre ei la Viena, care în mod categoric dezavuează acțiunea partidului de dreapta de guvernământ de la Viena, dar trebuie să avem un contact direct cu cei de dreapta și asta vreau să angajez, împreună cu colegii din comisia de politică externă.

Cătălin Cîrnu: Da, ați amintit de noțiunea "road map", foaie de parcurs. Putem reconfigura traseul, să spun așa, gândindu-ne și la Bulgaria sau tot împreună vom încerca să intrăm în spațiul Schengen?

Titus Corlăţean: Eu am mai spus-o public, nefiind eu Guvernul României, pentru că Guvernul gestionează direct aceste aspecte, prin Ministerul de Interne și Ministerul de de Externe, ideal ar fi să păstrăm cuplul, pentru că intrarea într-o astfel de formulă integrată, fără control de pașapoarte la frontieră, ar fi bine să nu se facă pe bucăți, pe segmente teritoriale și ar fi bine să evităm transferul presiunii de control la frontieră pe frontiera românească dintre România și Bulgaria. Bulgaria și-a făcut temele așa cum a putut să și le facă, a fost atestată de Comisia Europeană, deci noi n-avem nimic de de comentat. Bine ar fi să păstrăm cuplul, dar vom vedea dacă este posibil. România, în orice caz... Şi vă aduc aminte că, în general, evaluările în Uniunea Europeană pleac de la principiul meritelor personale, până la urmă. Dacă noi ne-am îndeplinit de o manieră foarte clară și atestată, noi avem argumente în ceea ce ne privește, am menționat însă și preferința, bine ar fi să fie împreună cu Bulgaria.

Cătălin Cîrnu: Da, dar în acest timp, Bulgaria, de exemplu, trebuie să dezvolte relații mai profundate și cu Țările de Jos, nu, cu Olanda? Dacă ar fi să mergem împreună.

Titus Corlăţean: Categoric. Noi am știut să rezolvăm problema cu Olanda, pe mult mai multe canale decât ați putea bănui. Cele care au fost menționate în general au fost cele de natură guvernamentală, dar pot să vă spun că și pe canalul parlamentar s-a lucrat foarte serios, și eu știu despre ce vorbesc. Problema Bulgariei în clipa de față e mai degrabă politică, datorită instabilității politice și faptul că au tot repetat alegerile, că n-au un guvern stabil care să conducă aceste discuții politice de la Sofia. Aici este, aș vedea eu dificultatea mai importantă. Ideea este să păstrăm formula de aproape consens pentru România și să facem un pas decisiv pe o foaie de parcurs cu Austria, în ceea ce ne privește.

Cătălin Cîrnu: Am priceput. Mult succes acolo, la Viena și la întâlnirile bilaterale.

Titus Corlăţean: Mulțumesc foarte mult.

Cătălin Cîrnu: Mulțumim și noi pentru prezența la "Apel matinal", în direct cu Titus Corlățean, președintele comisiei pentru politică externă din Senatul României, fost ministru de externe. Şi rămânem optimiști că România va reuși să intre în spațiul Schengen alături de Bulgaria.