AUDIO: Probleme la zi: România la Expoziţia Internaţională de la Astana

13.20 PROBLEME LA ZI. Ediţie specială: România la Expoziţia Internaţională "Energia viitorului" de la Astana, Kazahstan. Invitaţi: Alexandru Mironov – scriitor şi jurnalist în studio şi, prin telefon, Anda Marin – jurnalist Radio România Actualităţi în direct de la expoziţie, acad. Nicolae Zamfir – fizician, directorul proiectului ELI România Măgurele, Mihai Dediu – comisar secţiunea România la Expoziţia de la Astana * Interviuri cu Cezar Armeanu – ambasadorul României la Astana şi Cristian Cutaş – responsabil de pavilionul României la Astana.

Producător Magdalena Zăvoianu.

Realizator Pavel Ionescu

AUDIO: Emisiunea Probleme la zi

Realizator: Bună ziua, bun regăsit pentru o ediţie specială. Oamenii au înţeles demult dar de abia la jumătatea secolului XIX cu mai mare acuitate că marile idei din tehnologie, ştiinţă sau inovare trebuie aduse cât mai aproape de oameni, să fie văzute şi pipăite de cât mai mulţi. Aşa se năştea în anul 1851 marea Expoziţie Industrie pentru Toate Naţiunile de la Londra într-o vreme cât Marea Britanie era motorul revoluţiei tehnologice. 25 de ţări expuneau atunci noutăţile, vreme de şase luni, iar vizitatorii atingeau cifra record de 6 milioane de oameni. Au urmat patru ani mai târziu Franţa şi de atunci fenomenul şi-a păstrat ciclicitatea, fiind un magnet pentru zeci de milioane de vizitatori pentru mediul de business şi un succes gigantic de prezentare şi de imagine. S-a păstrat bineînţeles formatul în sensul că tema expoziţiei trebuia să fie una globală şi de maximă actualitate. Cea din urmă, în 2015, în Italia, sub sloganul Hrănim planeta!, energie pentru viaţă. Cu excepţia Chinei şi Japoniei însă, Asia nu a fost reprezentată. Asia Centrală cu atât mai puţin, iar spaţiul geopolitic al fostei Uniouni Sovietice era renumit pentru cu totul altceva precum arhipelagul Gulag. Poate părea surprinzătoare, aşadar, decizia din 2012 a Biroului Internaţional de Expoziţii ca anul acesta Kazahstanul şi capitala sa, Astana, să găzduiască Expoziţia Mondială. Expo 2017 de la Astana este dedicată tipurilor de bază ale energiei, a spaţiului, soarelui, biomasei, vântului şi a energiei cinetice. Tema este Energia viitorului, iar subtema Soluţii pentru a aborda principala provocare a umanităţii. Miza pe care şi-a asumat-o este crearea unei dezbateri globale între ţări, organizaţii neguvernamentale, companii şi public într-o chestiune crucială. Cum putem asigura un acces sigur şi sustenabil la energie pentru toţi, dar în acelaşi timp, reducând emisiile de CO2. Ne aflăm aşadar pe Drumul Mătăsii legând China de Marea Caspică pe un teritoriu de 10 ori cât România locuit de un amestec de triburi turcice şi mongole care vorbesc preponderent kazahă, dat unde rusa este înţeleasă de mai mulţi şi a fost desemnată limba comunicării interetnice. Peste 100 de ţări şi alte numeroase organizaţii internaţionale îşi expun acolo noutăţile în domeniul energiei. Dezbaterea de prânz, Probleme la zi, de astăzi este dedicată acestui eveniment şi avem mai mulţi invitaţi. Am să încep cu cei aflaţi la distanţă, chiar la Astana, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Fizice a Academiei Române, academicianul Nicolae Victor Zamfir, comisarul pentru secţiunea României la Expo Astana 2017, Mihai Dediu, şi împreună cu mine în studio, jurnalistul şi scriitorul Alexandru Mironov. Bună ziua, dle Mironov.
Alexandru Mironov: Bună ziua.
Realizator: Vă propun înainte de orice privirea de reporter şi trimis special la faţa locului, colega mea Andreea Marin este la sediul Expoziţiei. Bună ziua, Andreea.
Reporter: Bun găsit, Pavel, bun găsit, dragi ascultători.
Realizator: Am văzut 1000 de ...am văzut imagini de acolo, designul pavilioanelor îţi taie răsuflarea, nu îţi cer 1000 de cuvinte, dar cum arată pentru ochiul reporterului Expo 2017?
Reporter: Să ştii că şi dacă aş fi foarte locvace nu aş reuşi /.../
Realizator: Andreea, îmi este teamă că legătura telefonică cu tine va trebui să o refacem pentru că nu este cea mai bună. Vom reveni la Andreea Marin şi la punctul de vedere al reporterului şi ochiul şi privirea pe care un jurnalist o acordă unui asemenea eveniment. Înainte de orice atunci, vă propuun să îl ascultăm pe ambasadorul României în Kazahstan, domnul Cezar Armeanu, intervievat de Andreea Marin, despre importanţa acestei expoziţii şi despre ce înseamnă ea pentru România.
Cezar Armeanu: Consider că prezenţa României la acest pavilion este de foarte bun augur. Faptul că zilnic ne vizitează standul, conform datelor statistice pe care le avem, între 1200 şi 1500 de oameni reprezintă un semnal care reflectă într-adevăr segmentul de nişă pe care îl reprezintă proiectul laserului de la Măgurele, în condiţiile în care în discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii autorităţilor kazahe, dar şi cu specialişti prezenţi la târg şi de ce nu cu ceilalţi colegi din cadrul celorlalte ambasade mi-au spus că reprezintă un interes major pentru că venim cu ceva foarte, foarte specific, într-adevăr, de domeniul viitorului care a avut un foarte mare impact nu atât pentru publicul larg, dar mai ales pentru specialişti. Specialiştii sunt foarte interesaţi de acest domeniu şi chiar mai devreme discutam cu dl comisar Mihai Dediu care îmi spunea că a fost sunat şi chiar organizatorii au selectat câteva pavilioane care li s-au părut reprezentative având în vedere tematica târgului şi vor să organizeze ceva probabil chiar în acest moment, o vizită a pavilioanelor sau să promoveze într-un anumit fel şi România se află în rândul acelor pavilioane selectate de către specialişti. Kazahii sunt deschişi vizavi de parteneriatele cu România şi ne privesc cu mult respect, au încredere în calitatea produselor româneşti./apuscasu/ O prezenţă mai mare, scurtând distanţa aceasta geografică, distanţa relaţională nu există de fapt, ar putea să ne aducă nouă un profit deosebit de important.
Realizator: Încercăm să refacem legătura cu colega mea la Expoziţia de Astana, Andreea Marin. Bună ziua, din nou.
Reporter: Bun găsit, din nou. Sper ca de această dată este totul în regulă.
Realizator: Acum mult mai bine. Aşadar, imaginea ta asupra expoziţiei.
Reporter: Spuneam că sentimentul care mi-a fost inspirat de ceea ce se întâmplă aici, la Expoziţia de la Astana, este de fast, pentru că totul a fost construit de la zero. Bineînţeles, ei vor să folosească întreaga infrastructură şi întregul complex mai târziu pentru a adăposti un centru naţional destinat finanţelor ţării şi economiei. În momentul de faţă, pot să vă spun că există în mijlocul centrului expoziţional o bilă, o sferă îi spun ei, construită pe nouă etaje. Este pavilionul Kazahstanului, de altfel, care este dedicat în întregime surselor de energie regenerabilă. În jurul său se află celelalte pavilioane, printre care şi pavilionul românesc, unde v-aş invita cu tot dragul dacă distanţa nu ar fi foarte mare şi escala pe Aeroportul din Istanbul foarte lungă, v-aş invita cu tot dragul pentru că proiectul cercetătorilor de la Măgurele merită văzut de fiecare român şi nu este laudă, este doar mândria că sunt român şi că am făcut matematică-fizică şi înţeleg ce se întâmplă acolo. Cercetarea românească, în sfârşit, îşi dobândeşte locul pe care îl merită, iar cercetătorii români sunt din ce în ce mai bine văzuţi, dovadă şi numărul de vizitatori care sunt din ce în ce mai mulţi la pavilionul românesc. Foarte mulţi sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă acolo.
Realizator: Andreea, spune-mi ce înseamnă tot mai mulţi. Poate ne faci o imagine despre traficul de oameni, de vizitatori din expoziţie, de la pavilionul românesc.
Reporter: Ce am înţeles de la bun început, de la începutul expoziţiei este că numărul de vizitatori era între 1.200 -1.500.
Realizator: Vorbeşti de pavilionul nostru.
Reporter: Da. Iată că acum au ajuns până la 1.800. Ieri am stat aproape toată ziua în pavilionul nostru, cu puţine escapade la celelalte pavilioane şi de-a lungul expoziţiei ca să pot să-mi fac o imagine asupra a ceea ce se întâmplă aici. Am văzut inclusiv copii veniţi cu şcoala, în excursii. Toţi erau interesaţi despre cum funcţionează laserul. În primul rând, erau fascinaţi de ideea de lumină şi pentru a înţelege cât de multă fascinaţie poate crea acest proiect, am să vă spun şi că în prezentarea de astăzi academicianul Nicoale Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", a început aşa: "ştiţi ce este acela un laser? Este lumina aceea folosită în discotecă". Deci, iată cum cercetătorii de la Institutul de la Măgurele coboară printre oamenii care nu înţeleg foarte multe despre acest proiect şi care nu înţeleg limbajul omului de specialitate şi încearcă să le explice cât mai pe înţeles, într-un limbaj comun.
Realizator: Andreea, îţi propun să rămânem în legătură directă pe tot parcursul emisiunii. Domnul academician Nicolae Zamfir este împreună cu noi, prin telefon, în acest moment. Bună ziua, domnule academician.
Nicolae Zamfir: Bună ziua.
Realizator: Era aproape de la sine înţeles că laserul de la Măgurele trebuia să fie vedeta României la orice eveniment dedicat energiei. Înţeleg că veţi susţine o prezentare dedicată stadiului şi perspectivelor în care se află ELI-NP. Care va fi esenţa mesajului dvs?
Nicolae Zamfir: Tocmai am ţinut.
Realizator: Tocmai aţi ţinut-o, cea despre care vorbea Andreea. Care a fost esenţa mesajului dvs?
Nicolae Zamfir: Ideea pentru care România a venit la această expoziţie este: ofertă tuturor celorlalte ţări de colaborare ştiinţifică. Deci de colaborare într-un domeniu care este esenţial pentru societatea noastră de astăzi şi România are şansa să construiască unul dintre cele mai interesante centre de cercetare ştiinţifică în domeniul acestor lasere de mare putere şi se prezintă proiectul. Sigur, avem o machetă foarte sugestivă în care sistemul de laser..., faptul că se rezumă o expresie a laserului de la Măgurele este puţin improprie, pentru că de fapt este un sistem laserul, deci un sistem format din linii de componente care sunt asamblate pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi care generează această putere uriaşă./cpodea/ Se prezintă cu o machetă foarte sugestivă acest proiect. Am avut şansa să îl prezint şi prin viu grai, mai ales pentru publicul larg, la, de a prezenta aplicaţiile pe care le întrevedem, cercetările ştiinţifice şi /.../, dar mai ales cele aplicative. Avem o şansă să prezentăm lumii întregi. România vine cu o ofertă de colaborare într-un domeniu care este foarte, este actual pentru societate.
Realizator: Şi de cel mai înalt vârf. În acelaşi timp însă eu sunt convins.
Reporter: : Domnule academician.
Realizator: Andreea, te rog.
Reporter: Poate că ar trebui sa le spunem ascultătorilor noştri şi că macheta însăşi este un gadget. Dacă se accesează una dintre cele 5 tablete sau mai exact fiecare tabletă la rând trebuie accesată, se poate reconstitui sistemul fizic real, după care va funcţiona laserul de la Măgurele, deci este cât se poate de interactiv. Jucaţi-vă!
Nicolae Zamfir: Aşa, vă rog. Da. Da, cei care au realizat macheta, artişti fiind, şi au, au vrut să pună într-un limbaj comun, modul în care se amplifică lumina în acest sistem şi atunci prin intermediul a 5 dispozitive, care interacţionează cu nişte tablete, că aşa sunt moderne astăzi, să ai tablete, să interacţionezi cu sistemul, sugerează creşterea puterii prin intervenţia componentelor care se numesc lasări de pompaj, iar tineretul este foarte interesat să vadă cum creşte această putere.
Realizator: E şi ceva foarte intuitiv, probabil.
Nicolae Zamfir: E foarte intuitiv şi mersul luminii, cu nişte leduri care pleacă de la puncte de formare a luminii până la punctul de intensitate maximă, dar şi faptul că pe parcurs se pot adăuga din ce în ce mai multe lasere de pompaj.
Alexandru Mironov: Mie mi se pare, domnule...
-: Se poate da mai multă intensitate lasrului.
Alexandru Mironov: Mie mi se pare că putem numi asta ca un moment extraordinar de marketing, într-un fel de olimpiadă de ştiinţă şi tehnică, căci asta înseamnă o mare expoziţie, aşa că bănuiesc că sunteţi pe primul pas spre ceea ce aţi afirmat cu câtăva vreme în urmă, că din 2019 încolo o să ne aşteptăm ca aici la noi, la Măgurele, să apară şi un premi Nobel, un premiant Nobel. Eu vă felicit. Ca întotdeauna, faceţi o treabă grozavă. Eu cred că este şi un pas grozav pe care îl face România, la urma urmei, l-aş compara, îndrăznesc să-l compar, îi spun lui Pavel, cu momentul Nadia Comăneci de acum 30 de ani. Ei bine şi oamenii de ştiinţă.
-: Nota 10.
Alexandru Mironov: Şi oamenii de ştiinţă români pot să aibă nota 10, cu multă vreme în urmă, nu, domnul Rolf Heuer v-a lăudat şi a lăudat Măgurele pentru tot ceea ce faceţi în fizică. Acum e momentul ca inginerul fizician să se ducă şi să arate lumii 'iată cam ce se face la noi'. Ştiu de la colegul Dragoş Şeuleanu, radiofonist, că macheta e deosebit de frumoasă şi cred că intuitiv aţi şi simţit cât e de bine să încercaţi să democratizaţi. Uite ce avem la noi aici, uite cât suntem de deştepţi, arătăm lumii./mnecula/gpodea
Şi, în partea asta de Asia Centrală, care eu cred că va creşte în putere tot timpul, e numai bine să arunci o asemenea nadă: veniţi cu noi, veniţi la noi, iată ce lucruri importante se fac!
Nicole Zamfir: Deci prin reprezentanţii pavilionului României am avut în audienţă... s-a făcut propagandă şi am avut în audienţă, eu am văzut cel puţin 10 reprezentanţi sau 15 alte ţări care au venit să vadă cu ce vine România ca ofertă la acest târg mondial. Sigur, ne măguleşte comparaţia dvs şi sperăm măcar să ajungem la un nivel în care să fim aproape de zece, aşa cum a zis Nadia Comăneci.
Realizator: 2019 este imediat, domnul academician.
Nicolae Zamfir: Da, e cam aproape, da.
Realizator: Spuneaţi recent că expertiza românească în decomisionarea reactoarelor nucleare, cu alte cuvinte în curăţarea şi închiderea lor pe baza experienţei, închiderii celui de la Măgurele, va fi prezentată acolo. Aţi avut răspunsuri din partea celor care v-au ascultat oferta?
Nicolae Zamfir: Da, s-a făcut o prezentare separată acum câteva săptămâni cu oferta noastră de expertiză în decomisionarea reactoarelor nucleare. Se va mai face o prezentare în acest domeniu luna viitoare. Şi astăzi am avut întrebări legate de reactoarele Kazahstan - o ţară care e şi implicată în procesul de producere a combustibilului nuclear, are şi zăcăminte de uraniu deosebit de bogate, deci interesul este destul de mare în acest domeniu, mai ales aplicaţia şi a laserelor în producerea sau în cercetările pentru combustibilului nuclear.
Realizator: Putem spune că proiectul de la Măgurele, în ansamblu, este un vector de diplomaţie culturală şi ştiinţifică în acest moment, domnule academician?
Nicolae Zamfir: Aşa am vrea să fie. De fapt asta a fost şi intenţia celor care au decis ca România să vină cu acest proiect pe viu, să fie un vector al integrării României în circuitul mondial de valori.
Alexandru Mironov: Eu cred că sunteţi prea modest, sunteţi mult prea modest pentru că oferta pe care o faceţi, asta cu decontaminarea înseamnă o mână de ajutor întinsă către înaltele tehnologii ale lumii. Este peste tot nevoie de a lua în seamă reactoarele astea care funcţionează deja fe aproape 3-4 decenii şi ce se face după aceea cu el. Ori, eu cred că IFIN vine cu o propunere grozavă de ofertă de tehnologii şi, am să spun din nou - dacă mă lasă Pavel Ionescu - e important momentul când paşoptiştii se întorc acasă. Pentru mine Nicu Zamfir e un om care putea să lucreze în SUA oriunde, la orice /.../ sau orice mare centru şi s-a întors acasă şi uite la Măgurele ce iese! Ce poate face mintea românului dus la şcoală! E extraordinar şi chiar meritaţi toate felicitările.
Nicolae Zamfir: Da, încă o dată vă mulţumesc mult. Voiam să spun că în această expertiză în decomisionare, în urmă cu două săptămâni, am fost recunoscuţi ca experţi în decomisionare la nivel european. Colegul meu, directorul de securitate nucleară Mitică Drăguşin a fost primit în corpul de experţi ai Joint Research Center al Comisiei Europene, unde sunt marile puteri.
Alexandru Mironov: Asta înseamnă elita elitelor elitelor.
Nicolae Zamfir: Clar.
Reporter: Şi poate ar trebui să spuneţi şi despre competiţia europeană.
Realizator: Andreea vă întreba despre competiţia europeană, domnule academician.
Nicolae Zamfir: Da, este alt subiect, care, sigur, e şi acela foarte interesant. Ştiţi bine că am mai vorbit şi la radio şi cu dvs, domnule Mironov, de ideea de a încerca să aducem industrie de înaltă tehnologie în jurul centrului ELI şi s-a constituit acel Măgurele Hith Tech Cluster în ideea de a face un proiect de dezvoltare a zonei şi de a transfera interesele tehnologiei care se dezvoltă la centrele de cercetare, să le transferăm firmelor. Proiectul de transfer tehnologic a câştigat locul I la nivel pe ţară şi acum acest proiect, condus de domnul Şeuleanu, competiţionează la nivel european. Sperăm să luăm şi un loc pe podium./amirea/sdm2
Alexandru Mironov: Asta e splendid. Şi ne putem gândi, domnule academician, că şi prietenul nostru Gérard Mourou - cel care a venit cu ideea tehnologiei laser, care e acum la Măgurele - poate va face un pas spre un Premiu Nobel, pe care cred că îl merită.
Nicolae Zamfir: Da. Sigur că îi mai lipseşte valorificarea /.../. De fapt el e cel care a descoperit metoda, să creeze acest laser de mare putere în urmă cu 20 de ani, în urma cu 10 ani, de fapt 30 ani, în '85; el a venit acum 10 ani sau 11 ani, cu ideea ca Europa să se înscrie ca... pe primul loc, în dezvoltarea laserului de mare putere din lume, şi-a luat un avânt considerabil /.../ faţă de celelalte zone Statele Unite sau /.../ China, Japonia, Coreea de Sud. Îi mai lipseşte, cred, pentru a i se acorda Premiul Nobel, exact rezultatele care spuneaţi dumneavoastră. Deci, peste doi ani, în momentul când se vor crea, când vor apărea rezultate, atât pe plan /.../ şi /.../ cât şi pe cele aplicative, în momentul acela cred că va exista un argument foarte puternic pentru /.../ să primească Premiul Nobel.
Realizator: Vorbiţi de Premiul Nobel şi ne aflăm într-un spaţiu, acum, la Astana, de fapt, unde se discută despre energie şi despre modul cât mai ingenios de a o folosi. Domnule academician, este momentul unei schimbări? Totuşi, m-am uitat pe o statistică a Băncii Mondiale care spune că, în ultimii 35 de ani, consumul de carburanţi fosili a rămas, practic, constant. Este un moment de schimbare, în utilizarea energiei, la nivel mondial?
Nicolae Zamfir: Sigur, preocupările în domeniul energiei cred că sunt, după Al Doilea Război Mondial, cred că în mod constant a fost pe prima poziţie, atât pe plan politic, cât şi pe plan tehnico-ştiinţific. Sigur, sunt mai multe direcţii în care se încearcă o revoluţionare a domeniului acesta energetic, mai ales pe energii curate sau energii nepoluante. Se merge pe partea de fuziune, se merge pe partea de fuziune la /.../ însă se merge şi pe crearea de plasme, cu ajutorul laserelor de mare putere. S-ar putea ca rezultatele noastre de la Măgurele să contribuie la /.../.
Alexandru Mironov: Ceea ce spuneţi dumneavoastră este pur şi simplu un moment în care s-ar putea schimba cu adevărat tehnologiile lumii, pentru că dacă vă ies experienţele la care vă gândiţi, la superlaserul de la Măgurele, chiar că lumea trebuie să înceapă, lumea fizicii trebuie să înceapă să gândească complet altfel.
Reporter:: Aş avea o rugăminte la tine, pentru că atât domnul Mironov, cât şi domnul academician sunt oameni de ştiinţă înclinaţi spre acest domeniu şi pot intui doar văzând o formulă de calcul, pot intui ce va face acel sistem, peste un timp, dar noi doi suntem între ghilimele "mai mireni" - întreabă-l pe domnul academician în ce domenii se va putea folosi laserul? Care vor fi aplicaţiile lui directe? În ce fel omul de rând se va putea bucura, până la urmă, de /.../ tehnologie? E foarte important.
Alexandru Mironov: Nenumărate, bănuiesc.
Realizator: Şi mai mult decât atât, iertaţi-mă, domnul academician, în ce domenii concrete aţi fost întrebat, la Astana, că poate ajuta laserul de la Măgurele?
Nicolae Zamfir: Deci, întrebările dumneavoastră coincid cu întrebările care au fost în public, astăzi. Sigur, şi publicul, şi dumneavoastră, din mediul... din presă vă aşteptaţi la rezultate imediate. Sperăm să existe şi rezultate ale cercetării aplicative, să fie imediate, în sensul de câţiva ani - într-un an, doi să se pună la punct unele metode. Mă refer la studiile materialelor, la simularea radiaţilor /.../ de înaltă intensitate, de producere a unui câmp /.../ radiaţie gama care să poată să fie... a cărei energie să fie controlată./lalexandrescu/sdm2
Realizator: Sunt oarecum din... din spaţiul abstractului, mai degrabă al oamenilor de ştiinţă, lucrurile palpabile, bănuiesc că de ele aţi fost întrebat.
Nicolae Zamfir: Bun. Sunt lucruri... palpabile, e vorba de studiul material /.../ cu proprietăţi deosebite, deci materialul /.../ în ziua de astăzi, astfel începând de la industria auto până la industria telefoanelor mobile, /.../ un lucru extrem de important pentru societatea de astăzi, influenţează în toate domeniile, gândiţi-vă numai la faptul dacă s-ar crea nişte automobile din plastic care să fie... să aibă rezistenţă...
Realizator: La impact.
Nicolae Zamfir: ... mecanică la fel ca metaelele, ar revoluţiona... totul. Mai există aplicaţii în domeniul radioizotopilor, radiofarmaceuticelor. Sunt idei...
Reporter: Adică în medicină.
Nicolae Zamfir: /.../ obţină... pentru medicină, sigur, pentru tratare şi pentru diagnosticări în medicină; sisteme analoge tomografelor,dar în /.../ cancerului nu-i mai era, specifică a cancerului. Există...
Reporter: Reciclarea mediurilor radioactive.
Nicolae Zamfir: Pe urmă putem trece la chestii mai specializate: controlul materialelor nucleare, la managementul deşeurilor radioactive, dar cred că cea mai mare revoluţie care s-ar produce în tehnologia existentă /.../ în ultimii 70-80 de ani de când s-au făcut acceleratoare de particule este să se accelereze particule cu ajutorul laserului...
Realizator: Pentru...
Nicolae Zamfir: ... până acum s-au... mă scuzaţi numai puţin... energia particulelor s-a... s-au... s-a transferat energia particulelor prin câmpurile create de magneţi sau câmpuri create de... de câmpuri electrice care au constat foarte mult, atât ca dimensiuni cât şi ca fabricaţie, vorbesc, de exemplu, accelerartorul de la Geneva da 27 de kilometri lungime ca să ajungem la un /.../ de... de era electrovolt care înseamnă milioane de milioane, de electrovolţi. Asta s-ar putea face cu laserul sau sperăm să se poată face cu laserul pe lungimi de 27 de milimetri de exemplu, în loc de 27 km.
Alexandru Mironov: Domnule academician, dacă îmi permite...
Nicolae Zamfir: /.../
Alexandru Mironov: ... colegul Ionescu să vă întreb... faptul că şi ministrul de externe al României va fi la Ziua României, care e mâine, este şi o dovadă de... de...
Nicolae Zamfir: /.../
Alexandru Mironov: ... că dumneavoastră faceţi, cum să spun, diplomaţie ştiinţifică, ăsta e un termen nou. Aveţi de oferit ceva, aveţi de propus ceva, această extraordinară... incintă care e acolo şi care imită ce... ce se întâmplă... macheta care imită ce se întâmplă la Măgurele, dar faptul că Teo Meleşcanu, pe care eu îl socot primul dintre oamenii... dintre demnitarii care a făcut pasul spre NATO şi spre Uniunea Europeană e alături de fizica românească... asta-i... e important şi vă felicit încă o dată!
Nicolae Zamfir: Da, vă mulţumesc mult!
Reporter: Domnule...
Realizator: Pentru că.... Andreea, te rog... pentru că... pentru că suntem în legătură...
Reporter: ... nu numai cercetătorii români...
Realizator: ... Andreea, doar o clipă...!
Reporter: ... ci şi creierul românilor a fost întotdeuna o monedă bună.
Realizator: Întradevăr, dar pentru că suntem în legătură telefonică directă acum şi comisarul pentru secţiunea României la Expo Astana, domnul Mihai Dediu, pe care îl salut. Bună ziua!
Mihai Dediu: Bună ziua!
Realizator: Îmi permit să fac transferul mai mult către evenimentul de mâine, de la amiază, când se va celebra Ziua Naţională a României la Expo Astana 2017. Spuneaţi într-un interviu, tot la postul nostru de Radio România, se prezintă ca o ţară a invenţiilor, a inovaţiilor, un contributor important la soluţiile de folosire ingenioasă şi eficientă a energiei. Ce fel de celebrare va fi mâine, domnule... domnule Dediu?
Mihai Dediu: Aşa cum poate se ştie, în cadrul expoziţiei Astana 2017, se dedică fiecărei ţări participante câte o zi, astfel încât să fie aşa numită Zi Naţională a participanţilor, astfel că şi România are... pentru ziua de 28 iulie alocată această zi, pentru o sărbătorire a pavilionului, prin care, bine-înţeles că domnul ministru Meleşcanu va avea o locuţiune la scena festivă din cadrul expoziţie alături de omologul dumnealui din partea kazahă şi unde vor fi, bine-înţeles, prezentate momente culturale aşa cum fiecare ţară doreşte să îşi promoveze cât mai mult cultura sau turismul./ilixandru/sdm2
Realizator: Este un moment de diplomaţie, de fapt, ceea ce se întâmplă acolo. Mai mult, poate, decât ar părea imediat vizibil lasărul de la Măgurele.
Nicolae Zamfir: Bineînţeles. /.../ este în primul un moment de diplomaţie, aşa cum bine aţi spus.
Realizator: Din perspectivă de business, din perspectivă economică, câte firme, câţi oameni de afaceri români şi-au anunţat prezenţa, cum vedeţi circulaţia lor către Astana, în aceste zile, în aceste săptămâni, luni, până când se va încheia, pe 10 septembrie, expoziţia mondială?
Nicoale Zamfir: Deşi nu este un târg comercial, ci doar o expoziţie, o expoziţie care are în principal rol de promovare al ţării, bineînţeles noi am organziat, totuşi, în fiecare săptămână, Săptămâna Turismului, Săptămâna Petroliştilor, Săptămâna domeniului IT, şi tot aşa, în fiecare săptămână, de la început, din iunie, şi până în septembrie, avem dedicate în fiecare săptămână unui domeniu de activitate.
Realizator: Înţeleg că firme româneşti vin să-şi promoveze produsele.
Nicolae Zamfir: Da, da, exact. Sunt clustere, firme, asociaţii din România, care sunt grupate pe domeniu de activiate, vin să-şi promoveze producţia, să ia legătura în primul rând cu partenerii locali, sau străini de la celelalte ţări participante. Am avut în fiecare săptămână, cu succes, astfel de evenimente economice.
Realizator: Avem şi un stop-cadru de la un astfel de eveniment, Andreea Marin a fost acolo, la una din activităţile pavilionului românesc, pe înregistrare îl veţi putea asculta pe responsabilul pentru partea economică de la Pavilionul României, domnul Cristian Cutaş.
Cristian Cutaş: Bună ziua, dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră! Bine aţi venit la Pavilionul României la Expo Astana 2017.
Reporter, Andreea Marin: Bine v-am găsit, stăm ceva timp pe aici.
Cristian Cutaş: Ne bucurăm că sunteţi lângă noi şi putem mediatiza aşa cum trebuie acest eveniment important de diplomaţie publică. În cadrul acestui eveniment, noi ne-am gândit să valorificăm şi componenta economică, alături de colegii din cele 115 pavilioane naţionale. După cum aţi văzut, doar ce ne-am despărţit de colegii din Iordania, care au venit însoţiţi de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Amman, şi secretarul general al aceleiaşi entităţi, fiind foarte interesaţi de dezvoltarea relaţiilor economice în continuare cu România, şi-a manifestat interesul de a organiza în toamna acestui an o misiune economică, rămâne ca dânşii să-şi coordoneze practic eforturile alături de parteneri în România.
Realizator: A fost domnul Cristian Cutaş, înregistrat de Andreea Marin, la Astana. Aş vrea să vă întreb pe toţi participanţii la emisiune, pe domnul academician, pe domnul Dediu, pe dumneavoastră, domnule Minorov, România a semnat Acordul de la Paris privind protecţia mediului, în septembrie 2016 şi şi-a însumat reducerea cu 43% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Ţările europene - Germania, Franţa în special - au anunţat că îşi menţin angajamentele. Statele Unite, prin preşedintele Donald Trump, s-au retras din Acordul Climatic de la Paris. Diminuează acest lucru eforturile pe care comunitatea internaţională, cumva, promovate de acestă expoziţie de la Astana le face în acest moment?
Alexandru Mironov: Personal cred că o să se dea pe brazdă Donald Trump şi că oamenii de ştiinţă din jurul lui, că demnitarii, că Pentagonul, că toţi vor face intervenţiile care trebuie, ca omul să înţeleagă albia pe care curge şi ticăie maşinăria lumii. Nu se poate altfel.
Realizator: Domnule academician, ce opinie aveţi?
Nicolae Zamfir: Cred că sunt o opinie similară şi cred că presiunea va veni din partea opiniei publice, chiar dacă administraţia americană, în momentul de faţă, vizează schimbarea termenului din acel acord, astfel încât în Statele Unite să fie supusă unor criterii dure, sau să fie criteriile mai puţin dure pentru Statele Unite. Cred că sub presiunea opiniei publice din Statele Unite atitudinea se va schimba, pentru că opinia publică influeţează şi partea comercială. Deci, automobilele poluante, la un moment dat, nu vor mai avea succes pe piaţă. Tehnologiile poluante nu vor mai fi promovate, pentru că vor avea o mare presiune din partea ecologiştilor. Pe termen mediu, cred că se va rezolva problema.
Realizator: Domnule Mihai Dediu, revenind la Pavilionul României şi la evenimentele care sunt în derulare, cum vedeţi tempoul acestor evenimente, pe ultimele, pe a doua parte, să zicem, a expoziţiei, pe ce mai rămâne până în septembrie? Cum se vor derula ele?
Mihai Dediu: Nu pot să spun că nu se poate spune că va fi ceva în scădere, un tempo în scădere, pentru că expoziţia, totuşi, chiar dacă este întinsă pe trei luni, nu este atât de lungă pe cât pare, astfel că în fiecare săptămână, aşa cum am mai spus, avem diverse evenimente economice, nu se repetă acestea, astfel că public interesat avem întotdeauna, nu numai din partea localnicilor, ci şi din partea celorlalte ţări participante.
Realizator: Vă mulţumesc.
Mihai Dediu: Sunt convins că vom avea aceeaşi prezenţă masivă în continuare, până la sfârşit, în septembrie.
Realizator: Vă mulţumesc, domnule comisar al României pentru Expo 2017, Mihai Dediu, cum îi mulţumesc şi domnului academician Nicolae Zamfir, domnului Alexandru Mironov şi colegei mele Andreea Marin, eu sunt Pavel Ionescu, vă mulţumesc că ne-aţi ascultat.

Transcrierea emisiunii Probleme la zi a fost asigurată ce colegii nostri de la Agentia de presa Rador.