Apel matinal: Preşedintele Academiei Române, pr. univ. dr. Ioan Aurel Pop
"Apel matinal" - Invitat: preşedintele Academiei Române, pr. univ. dr. Ioan Aurel Pop, rector al Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. (TEXT + AUDIO)
Articol de Radio România Actualităţi, 26 Aprilie 2018, 08:30
AUDIO: "Apel matinal" - Invitat: preşedintele Academiei Române, pr. univ. dr. Ioan Aurel Pop, rector al Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Conducerea Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a intrat în grevă japoneză, alături de studenţi pentru a protesta împotriva modului în care au fost repartizate locurile bugetate de Ministerul Educaţiei.
Controversa rectoratelor cu conducerea ministerului continuă în condiţiile în care ministrul educaţiei, Valentin Popa, a afirmat că universităţile nu folosesc nici măcar actualele locuri bugetate.
Un motiv în plus, cred, ca invitatul "Apelului matinal" de astăzi să fie preşedintele Academiei Române, profesor universitar doctor Ioan-Aurel Pop, rector al Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Bună dimineaţa!
Ioan-Aurel Pop: Bună dimineaţa!
Realizator: Domnule profesor, de ce v-aţi alăturat şi dumneavoastră, implicit conducerea universităţii, protestului studenţesc la Babeș-Bolyai?
Ioan-Aurel Pop: Pentru că decizia ministerului reprezintă o abatere de la etică şi de la criteriile de calitate. În România, ca să ajungem la nivel mondial, cum dorim cu toţii, şi prin câteva universităţi am ajuns, cred că trebuie să încurajăm performanţa, să ne bazăm pe universităţile care au o tradiţie şi care pot asigura calitatea şi să impunem finanţarea învăţământului superior, în primul rând după rezultate. Toată lumea ştie că există câteva universităţi în România dintre cele 55, dacă nu vă înşel, universităţi de stat - să le luăm în calcul numai pe acestea, că acestea primesc locuri bugetate de la minister - există câteva care asigură calitatea învăţământului superior românesc la cel mai înalt nivel. Eu nu mă refer aici numai la clasamentele internaţionale unde Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea de Vest şi Universitatea Tehnică Politehnica din Bucureşti sunt în topurile mondiale şi ele fac parte din cele 3 - 4% universităţi mondiale de prestigiu. Cu greu am pătruns până aici. Şi în aceste condiţii, este absolut necesar ca aceste universităţi să nu fie sabotate, ci să fie stimulate. Dacă noi avem 55 de universităţi de stat şi toate acordă şi licenţă şi masterat şi doctorat, am impreaai că doctorat nu acordă trei dintre ele, înseamnă că ne afundăm într-un egalitarism primejdios care nu ne conduce spre nimic. E clar că cei mai buni studenţi vin la aceste universităţi, e clar că aceste universităţi trebuie să aibă cele mai multe locuri bugetate, e clar că micşorarea locurilor bugetate loveşte în buna funcţionare a acestor universităţi. Vreau să vă spun ceea ce ştiu de la universitatea noastră - noi, în toţi aceşti ani pe care îi cunosc, din 2012 până acum, ne-am ocuipat toate locurile bugetate. Şi am reuşit să atragem studenţi cu taxă mai mult decât aproape toate celelalte universităţi. Nu e de înţeles să iei de la cei care au performanţă şi să dai, după principiul egalitar, celor care nu pot face performanţă. Că şi universităţile sunt ca şi gazonul englezesc, ele trebuie cultivate, trebuie să aibă cadre didactice bune, trebuie să aibă departamente bune, trebuie să organizeze conferinţe şi congrese bune, trebuie să aibă publicaţii bune - toate recunoscute în plan internaţional. Aceasta este problema noastră.
Realizator: Reacţiile au venit şi de la Universitatea Bucureşti, pe lângă celelalte. Mircea Dumitru, rectorul acesteia, spunea că "ideea că am returnat 900 de locuri pentru că nu am fost capabili să le redistribuim este o invitaţie din partea ministrului educaţiei să încălcăm legea". Ei bine, ce spun colegii dumneavoastră, din celelalte centre universitare, despre acest proiect al Ministerului Educaţiei?
Ioan-Aurel Pop: Proiectul acesta este greşit, din nou, şi vă spun din nou de ce. Locurile repartizate la aceste mari universităţi sunt locuri care aduc acestei ţări o bună pregătire a absolvenţilor şi prestigiu internaţional. Am înţeles că, în acest an, ministerul, datorită nevoii de a stimula domenii absolut necesare economiei naţionale, ministerul a primit 1.600 de locuri. Dacă aceste locuri le-ar fi repartizat proporţional, să zicem că nu ar fi fost nicio problemă. Dacă le-ar fi repartizat doar unor domenii prioritare, iarăşi, nu ar fi fost foarte mari probleme, deşi era una. Dar să iei de la universităţile care au reuşit să-şi ocupe locurile şi care, repet, aduc prestigiu, motivând că nu e probabilitatea 100%, la nicio universitate importantă din lumea asta, promovabilitatea nu poate să fie; ea oscilează între 60-65% şi acesta este, cum să vă spun, procentajul corect. Pentru că studenţii trebuie să ştie că, dacă nu învaţă, nupot trece. Acolo unde este exigenţă, e şi calitate. Deci, niciuna din explicaţii nu rezistă. Din acest motiv, eu sunt convins că marile universităţi vor recurge la toate mijloacele legale pentru a obţine ceea ce este firesc, ceea ce este al lor şi fără de care ele nu pot face performanţă./asalar/ Şi vreau să vă spun că - repet - în condiţiile de austeritate în care ne mişcăm, aceste universităţi se aflăî n toate clasamentele internaţionale care reprezintă România în condiţii bune, în condiţii optime, în măsura în care ele există în România, astăzi.
Realizator: Îmi permit să cred că aduce, totuşi, cu o măsură discreţionară, e clar, cine are de pierdut, cine are de câştigat. Să fi fost doar o decizie, să spun, de neînţeles, pe care Ministerul Educaţiei a luat-o, aşa, fără să vrea sau e şi o bătaie?
Ioan-Aurel Pop: Nu, nu e de neînţeles, e o competiţie în România şi când competiţia nu poate fi loială, se apelează la mijoace neloiale, după principiul: să luăm de la bogaţi, să dă la săraci, ca în Evul Mediu, cu haiducia. Nu se poate aşa ceva. Universităţile mari au dovedit că îşi respectă statutul lor de exigenţă şi de excelenţă. Au cele mai bune institute de cercetare, au cele mai bune rezultate. Nu-i poţi ridica pe cei mici sau pe cei neperformanţi lovind în cei care sunt performanţi. Trebuie să-i atragem pe cei care nu reuşesc performanţă spre cei performanţi, iar calitatea trebuie răsplătită, pentru că ea nu este eternă, ca timpul. Calitatea trebuie să fie stimulată. Cadrele didactice şi studenţii buni trebuie stimulaţi, acolo unde se obţin rezultate. Noi suntem într-o societate competitivă şi ne bazăm pe concurenţă şi, din acest punct de vedere, cred că ministerul, în acest moment, - eu, din câte ştiu, e prima măsură de acest fel - greşeşte, pentru că aplică mecanic nişte principii de exigenţă ale necesităţilor ţării, ale economiei, dar universităţile nu sunt şcoli profesionale, să desfiinţeze domenii foarte importante ale cercetării, ale ştiinţei pe motiv că economia românească n-are nevoie de specialişti în latină şi greacă, n-are nevoie de etnografi, n-are nevoie de istorici şi de filozofi. Dar în câteva mari universităţi ale ţării româneşti trebuie să-i producem şi pe ei, pentru că ei fac parte din esenţa vieţii. Şi nu putem avea 40 de locuri la studii clasice, trebuie să avem 10 locuri de studenţi foarte buni pe care îi poate absorbi societatea românească. Asta e problema, înţelegerea mecanică şi aplicarea unor reguli otova pentru toate specialităţile şi disciplinele nu face decât să creeze marasm, incertitudine, nesiguranţă şi să-i determine pe tineri să aleagă meridiane şi alte universităţi.
Realizator: Fără să jignesc pe nimeni, până la urmă, problemele din mediul universitar poate se raportează şi la toate întâmplările din ce înseamnă România în acest moment...
Ioan-Aurel Pop: E posibil, pentru că e greu să meargă un sector foarte bine, dacă în ară există această instabilitate, criză permanentă. Dar e vremea să ne revenim.
Realizator: Da, este momentul. Soluţia problemei e clară, ar fi renunţarea la acest proiect, nu vă mai întreb, pentru că e logic...
Ioan-Aurel Pop: Da, e un proiect greşit, păgubos şi care nu ne conduce spre nimic bun.
Realizator: Vă mulţumesc pentru prezenţa în Apel matinal de astăzi.