Apel matinal - Invitat: Victor Alistar, membru CSM

Realizator: Cătălin Cârnu - Liderii europeni au transmis un mesaj către autorităţile de la Bucureşti. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preciza ieri, alături de şeful statului român, Klaus Iohannis, că dacă legile justiţiei din România rămân aşa cum au fost votate de Parlament, discuţiile despe MCV şi aderarea la Schengen se vor pune în alţi termeni.

Preşedintele Klaus Iohannis afirma, la rândul său, că independenţa justiţiei e intangibilă, dar problemele trebuie rezolvate acasă. 'Soluţia e la noi', mai spune şeful statului şi de aceea am insistat "să avem soluţii legislative, care satisfac şi nevoile sistemului de acasă şi criteriile general valabile, valorile europene" - afirmaţii susţinute ulterior şi de liderii coaliţiei de la guvernare.

AUDIO:

Care pot fi aceste soluţii aflăm în continuare de la invitatul "Apelului matinal" de astăzi: Victor Alistar, membru în Consiliul Superior al Magistraturii din partea societăţii civile şi director executiv al Transparency International România. Bună dimineaţa!

Victor Alistar: Bună dimineaţa!

Realizator: S-a tot vorbit de soluţii legislative care satisfac şi nevoile sistemului de acasă şi criteriile general valabile, valorile europene. Cum se pot pune în acord legile justiţiei cu cerinţele Bruxelles-ului?

Victor Alistar: În primul rând, trebuie să înţelegem care sunt cerinţele Bruxelles-ului şi aici, în afară de faptul că s-au arătat anumite îngrijorări, nu s-au solicitat anumite lucruri concrete însemnând în raport cu care dintre standardele europene trebuie îmbunătăţite textele adoptate, pentru că, dacă facem o analiză, vom observa că la nivelul Uniunii Europene nu există un acquis comunitar, adică o regulă obligatorie pentru toate statele membre, ci există o serie întreagă de principii, iar acestea trebuie analizate ca atare. În al doilea rând, cred că după ce se face controlul de constituţionalitate, punerea în acord a textelor cu deciziile Curţii Constituţionale vor garanta aceste standarde. De ce? După aderarea României la Uniunea Europeană, tratatul de aderare este prevăzut în Constituţie ca fiind unul dintre documentele internaţionale pe care legislaţia naţională trebuie să le respecte. Deci filtrul cred că se va asigura prin deciziile Curţii Constituţionale şi corecţiile necesare care se vor face la nivelul Parlamentului.

Realizator: S-a tot vorbit de legile justiţiei, şi asta de mai bine de un an. La Bucureşti, cel puţin toată lumea este convinsă că soluţiile trebuie găsite doar în România - o spun şi preşedintele Klaus Iohannis şi o confirmă şi liderul PSD, Liviu Dragnea. Până la urmă, credeţi că se poate ajunge la un consens şi poate ... chiar cum?

Victor Alistar: Absolut. În primul rând că poziţia este foarte corectă, aceasta că legile justiţiei trebuiesc să li se găsească o soluţie în România, pentru că este un domeniu de subsidiaritate care e la nivelul statelor membre. Cum s-ar putea găsi acest consens? În primul rând, prin respectarea principiilor constituţionale şi, în al doilea rând, printr-o corectă explicare şi informare. Cred că nu neapărat textele sunt problema, cât discuţiile în jurul lor, care nu întotdeauna se poartă foarte obiectiv. Am văzut proteste din partea magistraţilor şi acestea erau legate în special de zona de independenţă, dar în realitate era o supărare foarte mare legată de răspunderea magistratului pentru erorile pe care le poate realiza în procese, în procesele obişnuite ale cetăţenilor de rând, nu doar în procesele de la nivel înalt. Şi, în al doilea rând, pe lângă o discuţie onestă, cinstită, nepolitizată, cred că s-ar găsi un consens dacă justiţia ar rămâne în matca ei, fără să încerce să-şi depăşească ariile şi obiectivele pentru care ea funcţionează. Dacă vom vedea o ingerinţă redusă a justiţiei în aspectele de dezbatere politică, cu siguranţă în mod corespunzător şi subiectele politice nu vor mai viza justiţia ca armă de atac între formaţiunile parlamentare.

Realizator: Apropo de ce se întâmplă la Bruxelles, preşedintele Comisiei Europene, l-am citat ceva mai devreme, Jean-Claude Juncker, spunea că este foarte bine informat de situaţia din România. Nu ştiu, trebuie să privim sau cât de serios trebuie privit avertismentul lansat de Juncker: "Dacă legile justiţiei din România rămân aşa cum au fost votate de Parlament, discuţiile despre MCV şi aderarea la Schengen se vor pune în alţi termeni".

Victor Alistar: Da, este un avertisment care vine de la Bruxelles, care eu cred că trebuie luat în serios, el nu trebuie desconsiderat şi cea mai bună opțiune la acest avertisment este să dublăm această informare pe care o are președintele Comisiei Europene, cu toate elementele necesare unei analize corecte, referitor la standardele europene și la legislația din România. Cea mai bună variantă și cea mai bună soluționare este adevărul. Domnia sa spune că este informat. Rămâne de văzut în condițiile acestea care sunt aspectele care ridică probleme. Pentru că ele trebuiesc punctual... Dacă observați, discuția la nivel general dăunează și sistemului judiciar, dăunează și decidenților de la Bruxelles și de la București, iar în ceea ce privește discuția legată de Schengen, trebuie spus că România este membru al Uniunii Europene, România este parte a Uniunii Europene, nu este un subiect lateral al Uniunii, iar la nivelul Uniunii Europene, la nivelul Consiliului, nu s-au respectat tratatele atunci când, fără o justificare bazată pe tratatul Schengen, se refuză acceptul de ani de zile, în condițiile în care Comisia a dat în scris informare și comunicare pentru toate criteriile. Această lipsă de voință politică la nivelul Consiliului este în afara tratatului care spune foarte clar: 'Dacă un stat membru îndeplinește condițiile care sunt verificate și certificate de către Comisia Europeană, aderarea este automată'. Deci, ar fi fost o formalitate. De ani de zile nu se respectă acest element. În ceea ce privește MCV-ul, știm că ăsta este obiectul MCV-ului, nu avem a spune... Dar e foarte important să nu se mai cupleze din nou chiar o culpă a Bruxelles-ului, în ceea ce privește respectarea tratatului Schengen.

Realizator: Da, foarte interesant. Oricum, politica rămâne, să spun, ciudată sau bizară și asta amintindu-mi că liderii au afirmat, nu acceptă ca România să facă pași înapoi în privința statului de drept. Iarăși, pentru necunoscători ce ar însemna acest lucru?

Victor Alistar: Ceea ce este corect. Nu acceptă nu față de România, ar fi trebuit să scrie: nu acceptă față de niciun stat membru să facă pași înapoi, pentru că acestea sunt elementele fundamentale ale constituirii Uniunii. Democrația, libertățile, domnia legii - sunt elemente care sunt la baza principiilor de fondare ale Uniunii Europene. Deci nu /.../ doar în raport cu România. Însă, să ne amintim, de asemenea, că a fost sub președinția suedeză, a fost propus de către ministrul justiției din Suedia Planul Stockholm. Acest Plan Stockholm presupunea evaluarea nivelului de democrație, de respectare a criteriilor de la Copenhaga, a drepturilor omului și a eficacității justiției în toate cele 28 de state membre, ca o bază de verificare a principiilor care sunt înscrise în tratat și care nu sunt reglementări concrete. Sunt niște principii. Și atunci s-a propus acest program Stockholm. Foarte multe state europene s-au opus în Consiliu ca acest program să se pună în aplicare. Comisia a venit acum doi ani de zile, din nou cu o propunere în materia justiției, să se facă evaluări pentru că au fost situații, spre exemplu, în Belgia, în care ministrul de interne a refuzat respectarea unui ordin judecătoresc, în privința unui emigrant; în Germania, când ministrul justiției federal l-a demis prin ordin pe procurorul general și cancelarul i-a ținut partea. Sunt anumite aspecte care se întâmplă în mai multe țări. În Italia ne amintim cât de lungi au fost procesele pe care le-a avut Berlusconi și care a fost rezultatul lor final. Deci, în principiu, este absolut corect ceea ce spune președintele Comisiei Europene, însă nu doar legat de România, ci legat de toate statele membre ale Uniunii Europene.

Realizator: Da, au fost precizări binevenite. România este membru de drept al Uniunii Europene. Asta trebuie să o știm.

Victor Alistar: Va avea președinția, suntem în an de Centenar. Cred că trebuie să fim onești cu noi înșine și să cerem, de asemenea, onestitate în relațiile intracomunitare, între statele membre, între București și Bruxelles.

Realizator: Da. Și la București să fie un consens general. A fost prezent în "Apel matinal", mulțumindu-i lui Victor Alistar, membru în Consiliul /Superior/ al Magistraturii din partea Societății Civile.