Directorul general al Nuclearelectrica: ”Cele două reactoare de la Cernavodă alimentează unu din cinci becuri în România”
"Apel matinal" - Cosmin Ghiţă, director general al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica.
Articol de Radio România Actualităţi, 27 Noiembrie 2024, 09:15
"Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican
România va dezvolta, până în 2031, alături de importanţi parteneri internaţionali, cel mai amplu proiect pentru sectorul energetic naţional din ultimele decenii. Ţara noastră îşi va putea asigura peste 30% din necesarul de energie doar din producţia nucleară, după semnarea contractului pentru dezvoltarea unităţilor trei şi patru ale centralei nucleare de la Cernavodă, cu o asociere de companii americane, canadiene şi italiene. Discutăm pe marginea acestui subiect cu invitatul "Apelului matinal", Cosmin Ghiţă, director general al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica. Bună dimineaţa.
Bună dimineaţa, dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră.
Cele două noi reactoare vor fi diferite de cele în funcţiune?
Cele două noi reactoare folosesc exact aceeaşi tehnologie ca şi tehnologia primelor două reactoare. Bineînţeles, acestea vor veni cu o serie de îmbunătăţiri şi avansuri tehnologice, inclusiv conformarea cu noile standarde europene. Dar în bază şi în principiu reactoarele vor arăta la fel, chiar structurile fiind deja construite încă din anii '90. Este un proiect brownfield şi vom reuşi să dublăm capacitatea de energie produsă la Cernavodă, utilizând aceleaşi standarde de excelenţă pe care le-am avut şi până acum şi rezultate benefice pe care le-am avut şi până acum, utilizând această tehnologie.
Apropo de această tehnologie, cât de sigură este aceasta?
Tehnologia CANDU s-a dovedit pentru noi în ultimii 26 de ani de funcţionare ca fiind o tehnologie foarte sigură în multe ţări unde ea este exploatată şi este exploatată foarte sigur, nu au fost incidente şi care are un factor de producţie, o capacitate de producţie foarte ridicată, asta înseamnă că putem livra foarte multă energie în bandă.
Dar poate avea şi alte aplicaţii această nouă tehnologie, odată adusă în România?
Tehnologia a fost adusă în România încă de prin anii '70, ca să spunem aşa, şi a fost chiar şi un parteneriat, pe care România a luat o direcţie foarte conştientă la momentul respectiv, de a se asocia cu Canada, Statele Unite şi Italia, orientare pe care o avem şi acuma. Tehnologia CANDU se pretează foarte bine şi pentru producţia de izotopi medical. Chiar recent am semnat un acord de colaborare cu o firmă din Franţa, care ne va da acest know-how pentru producţia de izotopi medicali, utili în tratamentul diferitelor tipuri de cancer, Luteţiu 77, şi mai poate produce inclusiv tritiu, care este combustibilul reactoarelor de viitor, cele pe bază de fuziune.
Cum se va derula practic proiectul în continuare şi mai ales când vor începe lucrările?
Proiectul practic, noi am început faza întâi încă din 2020. În momentul în care ne-am uitat la..., am făcut evaluările de securitate, conformitate, am studiat dacă avem suficientă apă de răcire, am trecut prin toate aceste probleme tehnice, am reuşit să luăm şi un aviz pozitiv de la Comisia Europeană în baza Articolului 41 conform Tratatului Euratom pentru acest proiect şi am aliniat strategia de finanţare. Acum, acest contract pe care l-am semnat el are două faze, are o fază preliminară, faza doi îi spunem noi, unde se fac mai multe lucrări de inginerie, procurare, se defineşte tot lanţul de achiziţionare, se fac reperele, se întocmesc comenzi pentru elementele cu ciclul lung de fabricare, iar la finele acestei perioade, care este cuprinsă între 24 şi 30 de luni, noi vom începem mobilizarea de şantier. Bineînţeles că la finele acestei perioade avem o nouă evaluare a costurilor, care va fi finală, pe baza tuturor comenzilor şi în tot ceea ce s-a dat acolo, iar la final vom reuşi să dăm, să facem mobilizare de şantier în baza acestor inputuri pe care le vom primi.
Ce va însemna în cifre producţia de energie electrică a celor două noi reactoare?
Haideţi să vă spun foarte simplu: în momentul de faţă cele două reactoare de la Cernavodă alimentează unu din cinci becuri în România. Reactoarele, dacă dublăm capacitatea vom avea două din cinci becuri alimentate cu energie electrică produsă de către tehnologia CANDU la Cernavodă.
Înţeleg că unităţile trei şi patru vor acoperi echivalentul consumului de astăzi pentru peste 7 milioane de gospodării?
Da, putem să spunem şi aşa.
Avem o întrebare de la o ascultătoare: de ce sunt trei investitori străini când infrastructura era deja existentă? Acest parteneriat nu va mări preţul consumatorilor casnici şi nu numai?
Structura şi betoanele existente reprezintă o parte a totalului costurilor unei centrale. Şi furnitura este importantă şi ingineria şi executarea efectivă a lucrărilor. Noi am început acest parteneriat, acest proiect, am reînceput noua configuraţie a acestui proiect în 2020, în baza unui acord interguvernamental cu SUA. De aceea avem o linie de finanţare de la băncile de export. În momentul de faţă, compania de proiect EnergoNuclear este deţinută 100% de către SNN şi urmează să primească şi o infuzie din partea statului român. Numai că ne utilizăm de faptul că noi apelăm la aceleaşi lanţuri de aprovizionare la care s-a apelat tot timpul în fabricarea acestor centrale. Şi la unitatea unu şi la unitatea doi au fost parteneriate cu SUA, Canada, Italia şi în baza lor obţinem o serie de credite de la băncile lor de export care ne facilitează foarte mult construcţia aceasta. Vreau să vă menţionez că în momentul de faţă băncile de export sunt cele mai avantajoase surse de finanţare pe care le-am văzut, ele permiţând o perioadă de graţie pe perioada construcţiei, aşadar ne ajută să rentabilizăm foarte bine şi să ne dea spaţiul necesar de manevră pentru a putea construi mai departe aceste centrale. După cum ştiţi, centrala de la Cernavodă are una dintre cele mai reduse costuri în sistemul de energie electrică naţional. S-a mai văzut acest lucru în trecut şi putem să sprijinim pe cât posibil. Deci, vrem să sprijinim pe cât posibil creşterea acestei producţii de energie. Acum trebuie să ne uităm că este şi o sursă de producţie de energie pe care se poate depinde 24/ 7 şi indiferent de orice condiţii. Ţineţi minte, chiar şi în pandemie, în momentul acela când au fost momente grele am reuşit, în izolarea echipei de la Cernavodă timp de două luni, să menţinem sistemul energetic şi să nu închidem niciun fel de unitate de producţie.
Dar apa grea, de unde va fi luată?
Avem suficiente rezerve şi, conform acordului de sprijin care a fost întocmit între SNN şi statul român şi trecut în baza legii - am uitat numărul, mă scuzaţi - şi ratificată în Parlament, statul român va contribui de la rezervele de stat prima încărcătură de apă grea necesară punerii în funcţiune a acestor două reactoare.
Şi o ultimă întrebare: cum se derulează în acest moment celălalt proiect important în domeniul nuclear, cel de la Doiceşti?
Proiectul merge..., e ok, avem tot ce ne trebuie, am început această fază doi a proiectului care practic ne duce la un studiu de fezabilitate, o evaluare care să ne ducă într-o decizie finală de investiţie şi să vedem dacă o luăm. S-a obţinut finanţare pentru aceasta, inclusiv din partea US EXIM, şi încercăm pe cât posibil să înaintăm cu proiectul. Lucrările pentru FEED 2 sunt în curs de evaluare şi analizăm toate datele, configurăm proiectul - ăsta este un proiect mult mai incipient faţă de proiectul de la Cernavodă, care e mai matur, însă se poate recupera pe parcurs timpul de construcţie datorită elementelor de... cum îi spune, datorită tehnicilor de construcţie avansată care sunt tributare... tipurile de tehnologie care va fi utilizată acolo, care e altă tehnologie faţă de cea pe care o utilizăm la Cernavodă.
Mulţumim pentru toate aceste precizări./editor Florin Lepadatu/