Am încercat ca populația „să nu aibă de suferit de pe urma noilor măsuri fiscale”

Guvernul și-a asumat aseară răspunderea pentru noile măsuri fiscale. Pachetul de măsuri fiscal-bugetare are ca obiectiv să reducă risipa bugetară și să pună punct modului în care cei puternici și cu foarte mulți bani se credeau de neatins, a declarat șeful executivului. În plus, premierul a precizat că pachetul de măsuri a fost dezbătut îndelung și reprezintă începutul unei reforme mai ample, iar în următoarele săptămâni va fi demarat un proces de simplificare legislativă. Partidele din opoziție critică însă măsurile fiscal-bugetare și au spus că aplicarea noilor măsuri trebuie oprite prin orice mijloace constituționale. Cum le pot influența în continuare aceste măsuri fiscale prevăzute de executiv pe noi toți aflăm imediat de la invitatul ”Apelului matinal”, ministrul finanțelor, Marcel Boloș. Bună dimineața.
Marcel Boloș: Bună dimineața, mulțumesc pentru invitație.

Realizator: Mulțumim că ați acceptat-o, pentru că vrem să deslușim și noi, așa ca orice cetățean de rând, ce înseamnă acest pachet de măsuri fiscale pentru noi toți. Se vor resimți practic în buzunarul nostru, al cetăţenilor obişnuiţi?
Marcel Boloș: Păi sunt câteva lucruri bune pentru oameni, pentru că, întâi de toate, pachetul de măsuri a încercat să protejeze oamenii și, sigur, să rezolve anumite probleme din sistemul fiscal, cele referitoare la optimizarea fiscală sau dezechilibrele din marile servicii publice și din acest punct de vedere spre exemplu pentru o populație alimentele au rămas în continuare cu 9% TVA, medicamentele sunt în continuare cu 9% TVA, de asemenea, lemnele de foc sau încălzirea, energia termică pentru iarnă sau gazele naturale sunt cu 5% TVA, deci practic s-a încercat ca populația să nu aibă de suferit de pe urma acestor măsuri, în contextul în care problema de deficit bugetar și problema de sustenabilitate financiară au fost sesizate în nenumărate rânduri de către Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional și, desigur, pentru a nu risca suspendarea fondurilor, a celor 75 de miliarde de euro de care depinde viața de zi cu zi a oamenilor, de la infrastructura de apă, canalizare până la partea de drumuri, autostrăzi, modernizarea liniei de cale ferată și tot ce înseamnă spitale și școli, toate acestea sunt dependente de investițiile care fac viața noastră de zi cu zi mai bună.

Realizator: Dar care sunt schimbările pentru firmele mici și mijlocii și, evident, și pentru marile companii?
Marcel Boloș: Aici discutăm de câteva schimbări care privesc marile companii, de corporațiile transnaționale. Aici avem acea limită a impozitului minim pe profit care nu poate fi mai mic de 1% din cifra de afaceri. De asemenea, tot aici discutăm de bănci care vor plăti în perioada 2024-2025 2% din cifra de afaceri, pentru ca mai apoi, începând cu 1 ianuarie 2026 să revină la cota de 1% din cifra de afaceri, adițional impozitului pe profit. De asemenea, microîntreprinderile care au peste 300.000 lei cifra de afaceri până în 2,5 milioane, se revine practic la cota de impozit pe venit de 3% și sigur, avem componenta de facilități fiscale și spuneam mai înainte, de acele dezechilibre pe care le avem în marile servicii publice, cum, bunăoară, în ceea ce privește contribuția la fondul unic de sănătate, 1.200.000 de angajați nu plăteau. Practic, prin această restructurare a facilităților fiscale, contribuția la sănătate devine obligatorie și pentru cei care desfășurau activități în zona construcțiilor, agriculturii sau industriei alimentare și plafonul de venit pentru industria IT. Acestea sunt, să zicem, principalele măsuri și modificări în ceea ce privește sistemul fiscal.

Realizator: Şi de când vor intra în aplicare?
Marcel Boloș: Măsurile intră în aplicare cu 1 ianuarie 2024, cu excepția facilităților fiscale care, așa cum arată textul de lege în momentul de față cu data de 1 a lunii următoare intrării în vigoare a legii. Legea urmează procedurile parlamentare și cele constituționale. Și, sigur, e un moment de referință pentru țara noastră, pachetul de măsuri vital pentru ceea ce înseamnă rezolvarea problemelor financiare ale României, dar conține și reduceri de cheltuială sau măsuri de combatere a evaziunii fiscale.

Realizator: Vorbeaţi de un procent de 2% din cifra de afaceri în cazul băncilor, dar acesta nu se va răsfrânge asupra populației, adică nu tot populația va plăti într-un fel sau altul?
Realizator: Că băncile nu prea pierd de regulă.
Marcel Boloş: Cifra de afaceri bancară, cea care s-a discutat foarte mult în spațiul public, are un impact, acel 2% din cifra de afaceri, are un impact de 600 de milioane de lei. În România avem 41 de bănci şi media pe o bancă vine aproximativ 35 de milioane de lei la nivelul unui an, deci motive serioase pentru ca să se întâmple acest lucru nu există. Sigur, eu am încredere în seriozitatea băncilor şi în faptul că sunt alături de ţara noastră într-un moment destul de greu pentru ceea ce înseamnă sustenabilitatea financiară a României şi sunt convins că acest lucru nu se va întâmpla sau cel puţin nu există motive temeinice să se întâmple, fiindcă nu există o povară fiscală suplimentară. Dacă mergeam pe cifra de afaceri cea care este, să zicem, este definită în mod firesc la celelalte companii, atunci poate aveam un motiv, dar acum aşa stau datele financiare şi nu sunt motive serioase pentru ca să se întâmple acest lucru.

Realizator: Odată cu aplicarea acestui pachet de măsuri fiscale, se va echilibra şi bugetul?
Marcel Boloş: Aici este foarte greu de spus, pentru că trebuie să urmărim impactul bugetar, pe care acest pachet de măsuri îl va avea pentru ceea ce înseamnă impactul bugetar macro-economic. Deocamdată ar trebui să lăsăm ca aceste măsuri să intre în vigoare şi sigur aici avem acest obstacol pe viitor în ceea ce priveşte nevoia de a avea măsuri fiscale suplimentare, pe de o parte, pe de altă parte avem, să nu uităm, un jalon în PNRR, care prevede o componentă de reformă fiscală cu măsuri mult mai dure decât sunt cele pe care noi am încercat să le luăm şi să fie protejată populaţia şi mediul de afaceri. Rămâne de văzut ce impact bugetar real vom avea, noi am estimat impactul bugetar, dar în practică deseori sunt situaţii, pe care nu le putem anticipa şi din acest motiv cred că prudent ar fi acum să avem puţină răbdare pentru a vedea.

Realizator: Dar ce înseamnă procesul de simplificare legislativă, despre care vorbea Marcel Ciolacu?

Marcel Boloş: Este un pachet mai complet de măsuri care privește investitorii și susținerea mediului de afaceri. O componentă este într-adevăr cea pe care a menționat-o domnul prim-ministru cu privire la simplificarea procedurilor, dar așa cum domnul prim-ministru și domnul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, au mai anunțat, urmează un pachet de măsuri pentru dezvoltarea economică a României, pentru ceea ce înseamnă sprijinirea mediului de afaceri și mai ales gândirea unui pachet de facilități pentru investiții noi. Deci, aici discutăm de crearea de locuri de muncă, atragerea de investitori la proiectele de investiții strategice pentru România și urmează să fie anunțat cât de curând de coaliția de guvernare, pentru că așa este firesc, într-o perioadă în care se dezvoltă infrastructura publică a României, se implementează proiectele de infrastructură din fonduri europene, să avem și acest program de dezvoltare economică, foarte necesar pentru oameni și pentru mediul de afaceri care sunt interesați de implementarea de investiții și creerea de locuri de muncă.

Realizator: Domnule ministru, o ultimă întrebare, oricum, am fost asaltați, să știți în cele câteva minute de când stăm de vorbă de întrebări venite de la ascultători, de la menținerea scutirii impozitării autovehiculelor istorice până la mesajul primit...
Marcel Boloş: Sunt în continuare scutite, ca să le dați vestea cea bună, mașinile.

Realizator: Bun, mașinile istorice și s-a tot vorbit de eliminarea cumului pensiei cu salariul de la stat, la fel și cu pensiile speciale. Rugați-l pe domnul ministru să ne spună ce se mai întâmplă.
Marcel Boloş: Pensiile speciale, proiectul de lege este acum în ultimele discuții cu Comisia Europeană și urmează să avem forma finală, așa cum a anunțată domnul prim-ministru. Este o prioritate pentru Guvernul României și pentru coaliția de guvernare. Este în același timp un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și cu toții suntem interesați ca problema pensiilor speciale să o rezolvăm. Este o reformă destul de complexă și implică această reașezare a pensiilor, pentru că față de omul de rând este total nedrept ca să avem un sistem de pensii speciale în total dezechilibru și inechitate față de oamenii care primesc pensie în sistemul de pensii în general și au acele pensii amărâte din care de-abia pot trăi în viața de zi cu zi. Deci, pensiile speciale eu sunt convins că, cât de curând vom avea proiectul de lege în forma finală. A fost discutat și știm bine decizia Curții Constituționale pe care am avut-o și din acest punct de vedere, în acord cu angajamentele pe care le avem față de Comisie, trebuia să găsim o formă finală a proiectului de lege care să respecte cerințele Comisiei Europene.

Realizator: Şi de eliminarea cumului pensiei cu salariul de la stat?
Marcel Boloş: Aici proiectul, știți, este în momentul de față în Parlament și de asemenea își urmează procedura parlamentară. Sincer, pentru bugetul de stat este un câștig fenomenal. Dacă am reuși ca această lege să treacă de parament și să nu aibă probleme de constituționalitate, să vedem ce se va decide. Știm bine că și aici trebuie să punem această lege în acord cu cerințele Curții Constituţionale.