Alina Gorghiu: Anul trecut, am adus peste 800 de fugari în țară

Presa a relatat pe larg de-a lungul timpului despre persoanele care se sustrag de la urmărirea penală și părăsesc țara, multe dintre ele de notorietate publică, de la politicieni până la oameni de afaceri. La începutul acestei veri a fost promulgată și legea care prevede că fugarii sunt obligați să-și suporte cheltuielile de aducere în țară.
Despre diminuarea fenomenului fugarilor vorbim în această dimineață cu invitata "Apelului matinal", Alina Gorghiu, ministrul justiției. Bună dimineața!

Mulțumesc, bună dimineața tuturor!

Mulțumim că ați acceptat, mai ales că noi am aflat, înainte de a vorbi despre fugari, că sunteți la Târgu Ocna astăzi, la Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare, și... vrem să ştim: e singura școală de acest fel din România?

Singura din România, și astăzi sunt 263 de absolvenți care depun jurământul, și băieți, şi fete - ce-i drept, mai puține fete. Mai avem și opt tineri din Republica Moldova. Au fost școlarizați aici majoritatea - peste 200 la Târgu Ocna și a mai fost un grup de 58 la Arad. Am venit să-i felicit la absolvire, să le urez succes, pentru că întinerim sistemul acesta de polițiști de penitenciare de astăzi. Un an durează cursurile. Dacă vă ascultă tineri care vor să urmeze cursuri de un an la polițiștii de penitenciare, vă spun că începe o nouă promoție. Trebuie să aibă minim 18 ani, să fie absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat, act medical, psihologic, și mai sunt câteva condiții, dar dacă sunt de interes, ne pot solicita, căuta, pot urmări pe site-ul ANP și-i așteptăm la noi la școală.

Foarte interesant amănuntul, pentru că, de regulă, vorbim despre Școala de Poliție de la Câmpină sau despre cei de la Ministerul Apărării Naționale.

Tot timpul avem deficit, atâta trebuie să vă spun: că, din păcate, și pe polițiști de penitenciare, și poliția normală, deficitul există. De aceea îi invit pe toți să îndrăznească să urmeze aceste cursuri. Statul român îi așteaptă.

E vreo diferență, ca bani, ca salarizare? Acum, dacă tot ne-am pornit și trebuie să afle cei tineri...

Salarizarea în sistemul penitenciar, a polițiștilor de penitenciar, este una bună. Am reușit să le creștem anul acesta salariile. Cred că este o carieră interesantă; nu ușoară, dar provocatoare. Există și alte facilități pe care le au. Nu-i o muncă ușoară! Noi nu-i invităm să stea să se uite la... mă rog, să aibă o meserie care presupune lejeritate, ci este o meserie provocatoare să lucrezi cu peste 24.000 de custodiaţi, adică persoane deținute - că atâția deținuți avem în România. Nu-i un lucru ușor, însă cineva cu vocație poate să facă acest lucru fără probleme.

Le dorim și noi mult succes! Şi revenind la fenomenul celor care fug din țară atunci când sunt urmăriți penal sau chiar condamnați: fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, nu va fi extradat din Grecia din cauza condițiilor de detenție din închisorile din România; Paul de România nu va fi extrădat în România din Malta - de asemenea, Curtea de Apel a considerat că în penitenciarele din țară sunt condiții inadecvate. Ați vorbit cumva despre o reacție la nivel politic? Nu știm care este situația în acest moment.
Diplomatic...

O să vă rog să-mi permiteți să vă dau câteva detalii, pentru că situația prințului Paul, pe care l-ați invocat, este una de excepție. În general, statul ăsta român a făcut, cel puțin în această guvernare, o prioritate zero din aducerea fugarilor în țară şi, sigur, e un principiu sănătos - cum ar spune orice român echilibrat - ca persoanele care au comis infracțiuni în România și sunt condamnate de justiția din România trebuie să execute aici. Recent, la jumătatea lunii august, în unitățile de penitenciar din România se aflau încarcerate - deci, la momentul la care eu vorbesc cu dumneavoastră - aproape 2.000 de persoane private de libertate care au fost preluate de la punctele de trecere a frontierei. Mai exact, 1966 de persoane.
Asta înseamnă cam 8% din totalul de persoane private de libertate. Înseamnă destul de mult. Noi vorbim de cazuri de excepție, când unul sau altul, grație unui PR deosebit, unor strategii ale avocaților străini, informații incorecte pe care le dau firmele lor de avocatură în instanțele în străine, primesc soluții favorabile și ni se respinge mandatul european de arestare. Însă la nivelul anului trecut am avut peste 800 de fugari pe care i-am adus în România, iar anul acesta, până în momentul acesta, avem peste 500. Din Marea Britanie și Germania, mai mult de 100, și în topul obișnuit, pe care l-am prezentat de foarte multe ori public, urmează fugari aduși din Italia, din Spania, Franța, Belgia, Olanda ș.a.m.d.
De ce spun aceste lucruri? Pentru că e important să spunem că pe marea majoritate a fugarilor, majoritatea lor covârșitoare, statul român, îi aduce înapoi în țară. Sigur că mai sunt și excepții, și am să vă spun de Malta, precis, și de prințul Paul, de ce am fost atât de revoltată și de iritată că a beneficiat de înțelegere din partea unor instanțe străine. În Malta, instanța de fond decisese, după cum știți, în favoarea statului român, și anume să îl predea pe fugarul Paul. Ulterior, în apel, a fost înțelegătoare cu acest fugar și a respins predarea către România, sub motivul condițiilor din penitenciare, despre care știm că nu se susține. Chiar instanța din Malta - și vă dau o informație în premieră: au dat aceste instanțe din Malta hotărâri în trecutul apropiat, chiar cu câteva luni înainte de hotărârea în cazul prinţului Paul, în favoarea predării unor cetățeni români. Iar acest lucru arată că argumentele și garanțiile statului român cu privire la condițiile din penitenciare sunt corecte. Când a fost vorba de acest caz, brusc s-a schimbat decizia instanței, și de aceea am spus că vorbim de o decizie care e revoltătoare, mai ales că noi am avut o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu o săptămână înainte dată, dată expres în cazul fugarului Paul Filip al României, care a stabilit că autoritatea de executare a mandatului nu poate să ne aplice un standard de protecție în privința drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel care rezultă din dreptul Uniunii şi din Cartă.
Ca atare, soluția firească ar fi fost de predare. Rămâne de văzut ce putem să facem. Discutăm încă la nivelul ministerului cu instanțele ce putem să mai facem în acest caz. Însă vă mai amintesc un lucru, că tot sunt cu colegii mei din Administrația Națională a Penitenciarelor: depuseserăm toate garanțiile solicitate la ANP, așa cum statul român a oferit pentru încă 850 de cazuri, numai în ultimul an, garanţii că în închisorile din România sunt respectate pentru fugari standardele; fugarii aceia au fost întorși. Iertați-mă că vorbesc prea mult, dar simt nevoia să vă dau toate informațiile legate de acest subiect.

Exact. Pentru că percepția tuturor, în general, este legată până la urmă de numele persoanelor și de bogăția afișată. Cine are bani să-și plătească avocații... Eu cred că e o certitudine - aminteam de Sorin Oprescu, Dragoş Săvulescu, avem fugari prin Italia care sunt bine mersi. E adevărat, primarul de la Baia Mare a fost returnat în țară. Dar, în fine, treaba avocaților, poate că unii sunt mai isteţi şi se descurcă...

Domnul Vâlcov, fostul ministru al finanțelor, a fost adus, de asemenea, în țară. Mai sunt nume de notorietate, publice, care au fost aduse în țară, chiar dacă au avut o echipă extraordinară de avocaţi și acolo. Însă, să știți că ne preocupă recuperarea banilor pe care îi cheltuiește statul român. Și vă amintesc, în iunie anul acesta a intrat în vigoare o lege la care am lucrat la minister - o numesc eu simplu "Fugarul /.../" -, și anume încercăm să recuperăm costurile mari pe care statul le suportă să-și aducă fugarii în țară. Numai anul trecut am plătit vreo 10 milioane de lei, 10,5 milioane de lei, ca să aducem acei 800 de fugari în țară. Și acum suntem în măsură, că cine a fugit, indiferent, la capătul lumii sau mai aproape, a avut resurse să fugă din țară, să nu execute în România pedeapsa, să putem să-i luăm banii pentru aducerea lui înapoi în țară.

Da. Ştim că este deocamdată un dosar în desfășurare, cel al fraților Tate. Agenția Națională de Administrare /Fiscală/ - asta e curiozitatea noastră - a pus sechestru pe 16 mașini de lux ale acestora. Ce se va întâmpla cu bunurile? Ori trebuie să se încheie până la urmă cu o decizie definitivă?

Da, da. Vreau să vă spun că subiectul ăsta este foarte-foarte important. Că a face justiție până la capăt, așa cum spuneți dumneavoastră, înseamnă și recuperarea prejudiciului infracțiunilor. Și ANABI e instituția care asigură și recuperarea activelor provenite din infracțiuni, și gestionarea efectivă a bunurilor disponibilizate, dar mai face ceva ce trebuie să știm toți: reutilizăm social bunurile și valorile confiscate. Și pentru prima dată, anul acesta am reușit să depășim valoarea de un miliard de lei în bunuri și bani care se află în administrarea și evidența ANABI, și am crescut și numărul de hotărâri privitoare la valorificările obținute în instanță; deci mergem în direcția corectă. Bunurile mobile sechestrate sunt autoturisme, cum spuneați dumneavoastră, dar poți să le iei doar dacă au valoare mare, ceasuri avem acum la ANABI de peste un milion de euro, avem motociclete, avem de toate. Se pot utiliza dacă avem o hotărâre a instanței, pot fi valorificate, iar lucrul acesta vă asigur că se va întâmpla. Se păstrează la momentul acesta și mașinile în administrarea ANABI, până vom avea o decizie a instanței, dacă va exista acordul proprietarilor sau sunt îndeplinite în anumite cazuri condiții speciale prevăzute de lege, analiza se va face de la caz la caz, avem și posibilitatea ca ANABI să le valorifice anticipat prin licitație. Dar, în final, instanțele de judecată confiscă, acesta este atributul lor, și o parte din banii vor ajunge la victimele infracțiunilor. Pentru că eu fac ce fac și să știți că mă gândesc întotdeauna și la victimele infracțiunilor. Sunt bani care ajung să le ajutăm, inclusiv sub forma unor vouchere pentru victime. 50% - ăsta este procentul din ce se confiscă și se poate reutiliza public și social. Şi sunt două exemple pe care vreau să vi le dau, foarte importante și foarte pe scurt. O dată, în Bacău - că tot mă aflu aici; a fost primul caz de reutilizare socială a unui bun confiscat - vorbesc de un imobil foarte important, într-un dosar DIICOT; era ceva cu o infracțiune de evaziune fiscală și spălare de bani. Am luat bunul prin hotărâre judecătorească și acuma este folosit ca azil de bătrâni. Şi tot anul acesta, acum o lună, s-a reușit eliberarea primului voucher, de 18.000 de lei, la Iași, pentru o victimă a unei infracțiuni de viol și trafic de persoane, iar victima va beneficia de acești bani pentru cheltuielile urgente de care are nevoie. Asta facem cu banii pe care îi luăm din confiscarea bunurilor, încercăm să-i valorificăm și să ajutăm în același timp și victimele.

Dar apropo de victime, din datele pe care le aveți acum, a crescut numărul persoanelor care reclamă folosirea abuzivă a funcției în scop sexual? - referindu-ne la cazul Alfred Bulai.

În acest moment, avem, cred, peste 15.000 de dosare care se referă la toate tipurile de infracțiuni sexuale, că vorbim de hărțuiri sexuale, că vorbim de violuri, agresiuni sexuale ș.a.m.d. Acest fenomen e în creștere, așa cum spuneați dumneavoastră, ca raportare, lucru foarte bun, pentru că încurajăm absolut orice persoană adresată să facă reclamație, să facă plângere. Sunt infracțiuni absolut odioase. În primul semestru, așa cum vă spuneam, aveau în lucru cei din parchete peste 15.000 de dosare pe aceste infracțiuni sexuale. E un curaj relevant, fantastic să scoți la iveală adevărul, pentru că există încă tot felul de mentalități cu care ne batem. Pot să vă spun că în Ministerul Justiției, la acest moment - încă n-am apucat să comunic îndrumarea -, pregătim o îndrumare din partea ministerului către Parchetul General în legătură tocmai cu aceste infracțiuni contra libertății și integrității sexuale, îndrumare pentru a se trata cu prioritate genul acesta de infracțiune, și sigur că percep o îngrijorare în creștere la nivelul societății. Există o așteptare cu privire la reacția instituțională împotriva faptelor de violență sexuală. Așteptăm să vedem cât mai multă lume care se raliază acestui efort al mai multor instituții și ne dorim să beneficieze victimele de o protecție sporită, iar agresorii să fie pedepsiți. Avem în minister un ghid - spun asta pentru fetele care vă urmăresc; pot fi și băieți agresați, mă adresez și lor -, probabil că într-o săptămână o să-l și fac public, un ghid privind sesizarea faptelor de violență și de hărțuire sexuală. Este primul de acest fel pe care ministerul îl pregătește. Îl vom lansa public în scurt timp. E important, pentru că începe anul școlar, începe anul universitar, şi cred că va fi un instrument de mare ajutor pentru tineri, elevi, eleve, studente, ca să știe cum să procedeze de la A la Z, din primul momentul în care ar putea fi victime: cui să se adreseze, unde merg, ce elemente trebuie să indice și apoi mai departe. Şi în afară de acești pași, nu uităm de legislație. Folosirea abuzivă a funcției în scop sexual este o infracțiune gravă. Suntem foarte atenți la ea. Am mărit pedeapsa la începutul anului. E o pedeapsă mărită pentru cadre didactice, pentru cei care folosesc funcția, însă avem în analiză în permanență modificarea legislației, în cazul în care este indicat acest lucru și va fi necesar.

Mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența la "Apel matinal" Radio România Actualități.

Vă mulțumesc mult!

Să îi felicitați pe cei 263 de absolvenți.

Vă promit că le transmit. Mulțumesc tuturor!
Zi frumoasă!