Alexandru Rafila: „Dorim să evităm un lockdown”

Autorităţile au anunțat un plan de măsuri pentru gestionarea valului cinci al pandemiei, în cadrul unei conferințe de presă susţinută de ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila şi şefa Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile, Adriana Pistol.

Radio România Actualităţi transmite în directă conferința.

Între timp, numărul cazurilor noi de COVID a crescut brusc în România. Ieri au fost raportate 1144 - mai mult decât dublu faţă de ziua precedentă. Este cel mai mare număr de cazuri noi în 24 de ore din ultimele 20 de zile.

A crescut însă şi interesul pentru vaccinare. Aproape 6.000 de persoane au făcut prima doză, iar alte peste 13.000 doza booster. 7.800.000 de români au în prezent schema completă de vaccinare.

Declarații de presă din cadrul conferinței:

Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii: Bună ziua! Mulțumesc pentru participarea la conferința de presă organizată de către Ministerul Sănătății. Această conferință de presă are două obiective. În primul rând, o estimare a modului în care va evolua în următoarele săptămâni pandemia COVID-19 în țara noastră - și mă bucur să am alături colegii de la Institutul Național de Sănătate Publică, doamna director Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile și doamna conferențiar Florentina Furtunescu, expert în sănătate publică și management sanitar de la același Institut Național de Sănătate Publică și Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București.

Cel de-al doilea obiectiv al acestei conferințe de presă este să vă prezentăm pachetul de măsuri pe care ministerul l-a luat și îl organizează în continuare, în perioada imediat următoare, pentru a putea să răspundem din punct de vedere medical unei creșteri a numărului de cazuri de pacienți infectați cu noul coronavirus și să încercăm să reducem, dacă vreți, impactul acestei boli asupra populației din România.

Ştiți bine că noi ne-am aflat, în cursul celui de-al patrulea val pandemic, într-o situație, practic, în care sistemul de sănătate din România a fost depășit ca și resurse, mai ales la nivelul secțiilor de terapie intensivă. Am avut cea mai mare mortalitate înregistrată în Uniunea Europeană, o fatalitate de 3%. Deci, practic, 3% dintre pacienții infectați în România au decedat, ceea ce reprezintă un procent extrem de mare și au fost afectate în bună măsură și persoanele cu alte patologii, care au avut acces limitat sau nu au avut acces la servicii medicale. Ne dorim ca acest lucru să nu se mai întâmple și facem tot ce este posibil din punct de vedere organizatoric încât să fim pregătiţi.

Sigur, nu putem să facem mai mult decât atât în acest moment, nu avem la îndemână decât măsurile așa-numite de sănătate publică, care se referă, bineînțeles, la distanțare, utilizarea măștii, pe care le recomandăm populației. Insistăm foarte, foarte mult în ceea ce privește vaccinarea. Trebuie să găsim o soluție să revitalizăm această campanie de vaccinare, inclusiv prin implicarea directă a profesioniștilor din sănătate în furnizarea de informații către populația generală, informații care să fie credibile și accesibile, ăsta e un lucru extrem de important. Încercăm și am făcut deja, am adoptat actul normativ care permite extinderea rapidă a testării în perioada următoare la nivelul cabinetelor de medicină de familie. Este o promisiune care exista în programul de guvernare și sperăm să avem succes încât să putem depista cât mai repede persoanele bolnave și ele să beneficieze de evaluare și de tratament, inclusiv în ambulatoriu.

Din păcate, o măsură care să încetinească transmiterea respectivă, utilizarea acelui certificat COVID noi l-am elaborat, dar, cum bine ştiţi, el nu a fost adoptat, este o măsură pe care am fi vrut să o luăm, chiar dacă temporar, în România, încât să putem să gestionăm mai bine acest val cinci. Rămâne de văzut dacă în perioada următoare va exista o decizie politică care să poată să ducă la adoptarea unui astfel de document, încât să evităm trei lucruri majore în țara noastră - sunt lucrurile pe care eu personal, dar și colegii mei, ca și oameni de sănătate publică, doresc să le evite.

În primul rând, dorim să evităm un lockdown, care ar afecta foarte serios viața economică a țării. Dorim să evităm închiderea școlilor. Întotdeauna am militat pentru menținerea școlilor deschise, sigur, în condiții de siguranță pentru elevi și pentru personalul didactic și bineînțeles, ceea ce ne preocupă cel mai mult, este vorba despre un număr cât mai mic de decese, reducerea numărului de decese este esențială și trebuie să avem la dispoziție toate instrumentele pentru ca acest lucru să poată să fie realizat și în țara noastră.

O să o rog pe doamna conferențiar Adriana Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, să vă prezinte posibilele evoluții ale pandemiei în perioada imediat următoare, din punct de vedere al Institutului Național de Sănătate și bineînțeles, al specialiștilor din interiorul său, după care o să vă prezint și eu pachetul de măsuri care a fost adoptat sau este în curs de adoptare la nivelul Ministerului Sănătății și structurilor subordonate Ministerului Sănătății. Vă mulțumesc. Doamna doctor, vă rog!

Adriana Pistol: Da, bună ziua tuturor. Mulțumesc, domnule ministru, în numele colectivului de la Institutul Național de Sănătate Publică, în special centrul pe care îl reprezint aici. Aș vrea să vă prezint o evoluție potențială a pandemiei în România și care ar putea să fie impactul tulpinii Omicron în această evoluție.

Dacă plecăm de la situația actuală, descoperim că există câteva vulnerabilități și anume, faptul că aproximativ 60% din populația vulnerabilă, aici fiind cuprinsă populația cu vârste peste 65 de ani și populația care are boli cronice, nu este vaccinată, faptul că numai 25% aproximativ dintre persoane care au fost deja vaccinate cu schemă completă, au efectuat și doza booster, faptul că deși a fost introdus formularul de localizare a pasagerului, așa numitul PLF, prin completarea acestuia de către călătorii care au sosit în țară într-o proporție foarte mare. Acest lucru face dificilă ancheta epidemiologică și respectiv, urmărirea contacților, astfel încât să se limiteze cât mai rapid posibilele focare. Nu în ultimul rând, nerespectarea măsurilor de carantină de către un procent important din populație, deși această carantină este impusă o dată cu trecerea frontierei, ca și întârzierea adoptării implementării certificatului COVID, care nu este altceva decât o măsură de limitare a răspândirii bolii.

Înseamnă că, în concluzie, avem o populație receptivă, numeroasă, adică populație care se poate îmbolnăvi oricând, în plus, avem un risc foarte mare de răspândire a tulpinii Omicron, tulpină care știm cu toții deja că are o rată de transmisibilitate mult mai crescută față de tulpina Delta anterioară. Următorul slide, vă rog. Ceea ce vedeți în acest grafic sunt valurile epidemice prin care a trecut România și vedeți cu negru primul val, cu tulpina clasică, cum a evoluat. După aceea a intrat tulpina Alfa, adică cea britanică. Am avut o perioadă de liniște aici, până când observați în vară, a fost introdusă tulpina Delta, tulpină, din nou, cu rată mai mare de transmisibilitate și cu severitate crescută.

Dacă ar fi să urmăm rata de transmisibilitate mult mai mare a Omicronului, previziunile noastre, care, sigur, se pot sau nu adeveri, arată cam așa - și anume, faptul că este posibil ca maximul atins aici, în valul anterior, să fie atins mult mai repede în situația prezentă, mai exact, în 31 de zile, față de 52 de zile, cât a durat pentru valul anterior. Ce vreau să remarc aici este următorul lucru: nu înseamnă neapărat că vom avea aceste 25.000 de cazuri. Ele s-ar putea să fie mult mai multe decât atât. Ce dorim să arătăm aici? Dorim să arătăm panta extrem de ascendentă, cu creștere exponențială, a numărului de cazuri, care este posibilă, dat fiind toate vulnerabilitățile pe care le-am enunțat anterior. Şi mai vreau să subliniez un lucru. Dacă aici observați că totul s-ar petrece, am zis, în 31 de zile, dacă după primele trei săptămâni, undeva pe aici, certificatul COVID ar fi fost introdus, toată această pantă nu ar mai exista, ea ar fi mult mai lină - nu înseamnă că nu ar crește numărul de cazuri - dar panta ar fi mult mai lină, permițând astfel unităților sanitare să facă față fără o explozie a cazurilor care să vină să ocupe paturi, permițând astfel și autorităților să distribuie și să achiziționeze și să distribuie medicația antivirală de ultimă generație, care să fie eficientă pentru tulpina Omicron şi permiţând, de asemenea, și populației doritoare să se mai vaccineze încă, pentru că vaccinarea este singura măsură care cel puțin previne, dacă nu infecția cu această nouă tulpină, previne formele de îmbolnăvire severe și respectiv decesele.

Care ar fi impactul? Chiar și în condițiile în care se instituie măsuri de sănătate publică, non-farmaceutice, este posibil ca până la jumătatea lunii ianuarie Omicron să depășească 50% din totalul săptămânal de tulpini secvențiate. Deci, cu alte cuvinte, dat fiind că noi ne orientăm cu predilecție spre a surprinde prezența tulpinii Omicron, respectiv, facem secvențieri de la acele cazuri care sunt sugestive pentru a găsi tulpina Omicron. În situația respectivă, s-ar putea ca aceasta să devină dominantă. În plus, există posibilitatea ca undeva, la sfârșitul lunii ianuarie, ea să devină comunitară, adică, în cadrul anchetelor epidemiologice, în măsura în care nu descoperim o legătură epidemiologică cu un caz confirmat, cu un caz care a călătorit, așa cum deja, probabil, ați văzut la câteva persoane cu vârste înaintate, atunci vom putea spune că tulpina Omicron a devenit comunitară. De asemenea, transmisibilitatea foarte ridicată, cuplată cu o protecție mai scăzută a vaccinului, chiar și la persoanele cu schemă completă, duce la posibilitatea infectării unui număr mai însemnat de persoane într-o perioadă scurtă de timp. Și acest lucru va avea atât efecte directe, cât și efecte indirecte asupra sistemului sanitar.

Mai departe, în primul rând, ca impact direct asupra sistemului sanitar este foarte clar că există o mare probabilitate ca infectarea persoanelor vulnerabile nevaccinate din grupele de vârstă de peste 60 de ani să se petreacă într-un număr foarte mare. Totodată, chiar și în situația în care această tulpină Omicron nu ar avea același nivel de severitate cum l-a avut tulpina Delta, capacitatea de răspuns a sistemului sanitar va fi oricum suprasolicitată și estimăm că va ajunge să fie cel puțin la nivelul care a fost înregistrat anul acesta, respectiv în luna octombrie. Mai departe, ca și impact indirect, infectarea masivă a populației, chiar și cu forme ușoare, poate determina un grad de absenteism foarte important, cu afectarea atât a personalului sanitar care lucrează în unitățile sanitare și care ar trebui să îngrijească pacienții respectivi de orice tip, nu numai COVID, chiar și pacienți non-COVID, dar nu în ultimulul rând, și absenteism de la locul de muncă al populației, care sigur că poate să afecteze economia întregii ţări.

Este foarte important de luat în calcul ca și impact indirect şi faptul că deși personalul nostru este vaccinat și simptomatologia la populația vaccinată este mai ușoară, este minimă sau chiar uneori absentă, chiar dacă aceștia nu au simptome, izolarea lor la domiciliu va contribui, din nou, la lipsa personalului sanitar necesar pentru îngrijire. Nu în ultimul rând, există și posibilitatea transmiterii nosocomiale a infecției în unitățile sanitare, lucru care a fost observat în mai multe state ale lumii. Prima care a sesizat acest lucru a fost chiar Marea Britanie.

Avem aici trei scenarii posibile de impact. Un scenariu, cel mai ușor, cel mai optimist, unul mediu și unul mai pesimist. Primul scenariu se referă la o rată de creștere a numărului de cazuri de 10% zilnic, care pleacă de la o transmisibilitate mai mare a tulpinii Omicron față de tulpina Delta, dar cu o rată mai mică de spitalizare, undeva la 5% iar dintre aceștia, 10% ar fi pacienți care s-ar interna în terapie intensivă. Al doilea scenariu pleacă de la aceeași rată de creștere zilnică de 6% pe care am observat-o la tulpina Delta, în schimb, cu o nevoie de spitalizare mai mare, de peste 20% și din nou, 10% dintre aceștia ar putea avea nevoie de asistență în terapie intensivă. Iar cel de-al treilea scenariu este o asociere între cele două, respectiv un număr de cazuri zilnic care ar putea crește cu 10%, un număr de spitalizări de peste 20% care ar fi necesare și cu o rată de peste 10%, unul din opt pacienţi, deci cam 12,5% ar necesita terapie intensivă. Dacă aceste, vreunul din aceste scenarii se va petrece, rămâne de văzut, dar pentru o bună pregătire, este bine să ne uităm la scenariul cel mai rău, astfel încât să îi putem face față. Următorul slide.

Ceea ce vedeți dumneavoastră aici și sunt colorate diferit, avem în gri scenariul 1, scenariul 2 și scenariul 3. Deci, dacă se va petrece scenariul cel mai optimist, în care rata de spitalizare, deşi numărul de cazuri creşte exponențial, rata de spitalizare este mai scăzută, atunci vom vedea că vom atinge în ziua 37, respectiv 41, numărul de 25.000 de internări - l-am luat noi ca reper. Dacă se va petrece ceea ce este mai rău, deci, practic, 41, 37 de zile ne va lua până vom umple 25.000 de paturi de spital, respectiv 27 de zile pentru scenariul cel mai sever, ca să umplem 25.000 de paturi de spital. Următorul.

În ceea ce privește paturile de ATI, mergând pe aceleași scenarii, puteți observa că pe scenariul cel mai optimist, în 33 de zile, se vor ocupa 1.500 de paturi ATI; pe scenariul mediu, în 26 de zile, iar pe scenariul cel mai pesimist, în 20 de zile vom avea 1.500 de paturi de ATI ocupate. Acestea fiind zise, îi dau cuvântul domnului ministru ca să vă prezinte măsurile pe care Ministerul Sănătății le-a întreprins și le va întreprinde.

Alexandru Rafila: Mulțumesc frumos! Mulțumesc doamnei doctor Pistol pentru prezentare. Câteva lucruri care s-au și realizat, altele vă spuneam că sunt în curs de realizare imediată. În afară de ceea ce o să vă prezint aici, vreau să vă spun că am avut deja întâlniri, am avut discuții avansate cu producătorii de medicamente inovative, încât să putem să avem la dispoziție cât mai repede - dar acest 'cât mai repede' nu înseamnă, din păcate, săptămâna viitoare - medicația care se poate administra în sistem ambulatoriu și care deja este disponibilă în unele țări. În Israel am înțeles că există, de exemplu, unul dintre medicamente. Ieri am văzut și o explicație legată de modul de administrare al acestui medicament.

Şi noi am avut discuții foarte serioase și sperăm că într-un timp cât mai scurt, chiar înainte de a intra în funcțiune mecanismul comunitar în ceea ce privește achiziția acestor medicamente, să putem să le aducem înainte de operaționalizarea mecanismului din cadrul Uniunii Europene. Haideţi să vedem câteva dintre lucrurile pe care le-am făcut - și o să încerc să le explic. În primul rând, am înființat o structură de coordonare a asistenței medicale la nivelul Ministerului Sănătății, pentru că Ministerul Sănătății nu numai că trebuie să fie informat, dar poate să ia și deciziile în timp real în ceea ce privește resursele de asistență medicală pentru pacienții infectați cu noul coronavirus, dar și pentru celelalte categorii de pacienți. Ştiţi bine că în bună măsură, ei au fost neglijaţi în valurile anterioare și mortalitatea în România a crescut, mortalitatea generală, datorită lipsei de acces la servicii medicale a oamenilor cu alte patologii.

Acest grup de management al informațiilor operative a fost deja înființat. Lucrăm și avem datele în timp real, inclusiv monitoarele pe care le vedeți aici sunt cele pe care lucrăm. La nivel județean, acest grup operativ va colabora cu o structură de coordonare a asistenței medicale spitalicești din cadrul județului. Avem sprijinul domnului prim-ministru pentru organizarea acestei structuri, care nu cuprinde doar reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică și ai spitalelor din fiecare județ, dar și reprezentanți ai Prefecturii și ai Consiliul Județean. Şi vă dau un exemplu. A fost un exemplu de bună practică, l-am văzut în județul Bacău: spitalele din acel județ - și nu sunt puține spitale de bună calitate în județul Bacău - colaborează pentru a asigura accesul la servicii medicale și pentru pacienții COVID și pentru cei non-COVID în cadrul aceluiași județ, pentru că nu toată lumea are nevoie de terapie intensivă, dar foarte mulți pacienți au nevoie de servicii medicale de asistență medicală spitalicească.

De asemenea, vom pune la dispoziție lista centrelor de testare și de evaluare. O să mă refer imediat și la aceste centre, care există în fiecare județ. Ea va fi disponibilă atât pe site-ul Ministerului Sănătății, cât și la nivelul fiecărei Direcții de Sănătate Publică și bineînțeles, lucrăm ca să avem un pachet de informații necesare publicului, care să fie diseminat la nivel național. O să revin și asupra acestui subiect în partea a doua prezentării mele. Vă rog, următorul slide. Aici este vorba despre extinderea capacității de testare și asistența și extinderea asistenței medicale ambulatorii.

Ştiți bine că ieri a fost aprobată ordonanța de guvern, Ordonanța de Urgență a Guvernului care face posibilă extinderea rapidă a testării la nivelul cabinetelor de medicină de familie prin decontarea unei sume fixe printr-un contract cu casele de asigurări de sănătate. Este vorba despre o promisiune din programul de guvernare. Accesul la testare este esențial pentru a detecta cât mai rapid infecția. Cine se va testa în aceste centre, orice persoană are simptomatologie sau este contact apropiat cu o persoană infectată, conform definițiilor Institutului Național de Sănătate Publică, persoanele pozitive vor avea acces la centre de evaluare în ambulatoriu care vor fi la nivel județean. Deja se lucrează la inventarierea acestor centre. Avem județe unde deja avem câteva astfel de centre care sunt operaționale și, de asemenea, pacienții cu forme medii care au factori de risc vor beneficia de evaluare biologică și imagistică în sistem ambulator, încât ei să poată să beneficieze de terapie antivirală, inclusiv de terapia inovativă.

Am realizat ghidul de recomandări pentru monitorizare, evaluare, tratament și asistență medicală ambulatorie. El este deja la dispoziția colegilor de medici de familie. Acest ghid prevede inclusiv modul în care se prescriu medicamentele antivirale și un lucru pe care l-am considerat esențial și cel puțin în mandatul meu, va fi în permanență valabil este parteneriat și lucru efectiv cu organizațiile profesionale ale medicilor de familie și cu Colegiul Medicilor din România. Am avut mai multe întâlniri, încât ei să fie parte a acestui efort pe care îl facem cu toții și sunt convins că îl vom face cu profesionalism. Următorul slide: bineînțeles că ne interesează foarte mult creșterea capacității de răspuns la nivelul asistenței medicale spitalicești, dar și creșterea siguranței pacientului în spitale. Noi am făcut deja evaluări, Inspecția Sanitară de Stat a făcut deja evaluări privind starea instalațiilor electrice. Sigur, n-avem, dacă vreţi, specialiști în instalațiile de oxigen, dar împreună cu autoritățile locale din fiecare județ, vom încerca să avem o imagine clară a situației acestor instalații electrice și de oxigen, încât să crească siguranța pacienților, însă, atenție, noi putem să ajutăm la acest efort.

Contribuția managerilor este esențială și a autorităților locale pentru asigurarea acestor condiții care să reducă cât se poate de mult riscul.. riscurile la care au fost supuse, din păcate, câteva spitale din România și să nu uităm de modul în care personalul se comportă, este instruit, care este esențial în asigurarea siguranței pacienților. În ceea ce privește... am avut deja o întâlnire cu Direcția de Sănătate Publică și prin intermediul lor cu toate spitalele din țară, avem un număr de paturi alocate pentru pacienții COVID de circa 20%, din cauza asta doamna doctor Pistol făcea referire la cifra de 25.000, pentru că 20% înseamnă 25.000 de paturi, cu o posibilitate de flexibilizare, de creștere a acestui număr până la 30% în cazul în care capacitatea de tratare a acestui pacienți este este depăşită. Am crescut bugetul pentru anul 2022 alocat secțiilor ATI cu 65% față de anul 2021 pentru asigurarea tuturor resurselor terapeutice și de echipamente necesare. Sunt complet funcționale la nivel național 2805 paturi de ATI, astea sunt paturi care sunt asigurate și cu echipamente și cu personal. Această idee pe care unii și alții... că se pot face paturi ATI fără personal antrenat, care să poată să răspundă cerințelor legate de tratamentul pacienților care au nevoie de terapie intensivă este o idee ca pe care eu nu o îmbrățișez și care, în mod evident, este doar o idee sau o declarație mai mult demagogică decât una reală, iar numărul de spitale care beneficiază de finanțare suplimentară prin acest program de acțiuni prioritare ATI a crescut de la 116 la 128 de unități pentru adulți. Următorul slide. În ceea ce privește tratamentul. Aici tratamentul să știți că nu se face prin decizia ministrului sănătății. Tratamentul se face prin recomandarea unui comitet de experți, noi avem o comisie de boli infecțioase a Ministerului Sănătății, care a lucrat foarte bine în această perioadă și care ne-a furnizat informațiile necesare încât să putem adopta un nou protocol de tratament, care să includă și medicamentele antivirale inovative care se administrează în ambulatoriu. Va exista un mecanism care să asigure evaluarea pacienţilor - spuneam puțin mai devreme despre centrele ambulatorii - evaluarea pacienților încât ei să fie eligibili pentru tratamentul antiviral.

Medicația antivirală nu se dă în loc de vaccin, ca să ne înțelegem foarte clar asupra acestui lucru. Ea se administrează pacienților eligibili și monitorizăm în permanență stocurile de medicamente antiinflamatorii și substanţei imunomodulatoare, anticorpi monoclonali care se găsesc la nivelul spitalelor. O să vă dau și o situație la zi, concretă cu stocurile existente în acest moment, însă lucrăm încât aceste cantități să fie suplimentate, pentru ca în cazul creșterii unor, creșterii numărului de cazuri să putem avea resurse cu anumite limitări din partea noastră sau nu sunt din partea noastră, limitările sunt generate de disponibilitatea limitată pe piață a unora dintre substanțe, de exemplu, tocilizumab sau de un calendar de livrare pentru antiviralele inovative, care probabil că va fi disponibil, vor fi disponibile abia spre sfârșitul lunii ianuarie. Vă rog, următorul slide. Aici aveți cifrele, puteți să folosiți acest slide, o să vi-l punem și la dispoziție. Este vorba despre... Să lăsăm puţin. Mulţumesc! E vorba de stocurile existente în spitale în acest moment, stocurile care sunt la Unifarm sau la distribuitor, după caz, pentru atât antivirale, deocamdată autorizate Favipiravir și Remdesivir, diversele tipuri de anticorpi monoclonali, cu precizarea că anticorpii monoclonali își păstrează eficiența față de varianta Delta. Pentru varianta Omicron, oferta este mai limitată, este mai redusă, iar substanțele imunomodulatoare, vedeţi, le avem pentru un număr de 13.000 de pacienți, unul dintre ele, iar cel de-al doilea, Tocilizumab, pentru 1.500 de pacienți, dar lucrăm la suplimentarea acestor stocuri în măsura în care vor exista disponibilități. În plus, introducem spre sfârșitul lunii ianuarie antiviralele inovative, care pot să devină disponibile și în România înainte de introducerea, intrarea în funcțiune a mecanismul european de achiziție. Următorul slide... Un lucru extrem de important: comunicarea și parteneriatele dezvoltate de Ministerul Sănătății în această perioadă.

Încercăm să lucrăm la elaborarea de instrumente de comunicare vizuale pentru populație referitoare la COVID-19 încât ele să fie accesibile tuturor persoanelor, indiferent de nivelul de pregătire./aburtica/dsirbu/ Revitalizarea campaniei de vaccinare este esenţială şi trebuie să creştem ponderea informării. Noi până acum am avut o campanie de promovare a vaccinării în absența informării și lucrul ăsta trebuie să se schimbe. Iar această campanie trebuie realizată de profesioniștii din sănătate sau alte persoane cu mare autoritate profesională, credibile și să nu fie în niciun fel politizată. Lucrăm - și spuneam mai devreme că voi reveni la acest lucru - încât să avem un pachet de informații adaptat pentru populație, care să fie diseminate să fie uniform diseminate atât la instituțiile publice din sănătate, Ministerul Sănătății, INSP, DSP-uri, dar și la organizațiile pacienților și la organizațiile profesionale și medicale. Am contactat deja principalele organizații ale pacienților sau ONG-uri cu o activitate relevantă în domeniu, încât să avem la nivelul Ministerului Sănătății un comitetul consultativ de parteneriat pentru sănătate care să ne ajute în semnalizarea oricăror disfuncționalități sau prin intermediul cărora să putem să colaborăm cu organizațiile de pacienți și cum spuneam, sau cu ONG-uri ori alte organizații cu activitate relevantă în domeniul asigurării accesului la servicii de sănătate. Am demarat și am avut întâlniri repetate atât cu reprezentanții cultelor religioase din România, reprezentanții principalilor angajatori, organizațiilor profesionale, sindicatelor, în ceea ce privește luarea deciziilor de sănătate publică. Am discutat cu ei inclusiv problemele legate de certificatul electronic COVID.

Milităm pentru acest mecanism incluziv în luarea deciziilor de sănătate publică, pentru că efortul pentru a trece /prin/ această pandemie nu este doar al Ministerului Sănătății sau doar al autorităților, este un efort pe care trebuie să îl facem cu toții, iar mass media joacă un rol cred că esențial. Nu am avut neapărat sesiuni dedicate, avem conferințe de presă cu dumneavoastră, dar dacă va fi necesar, și reprezentanții principalelor instituții mass media sunt bineveniți ca să putem avea un dialog care să sprijine acest efort. Și acum o să închei cu două seturi de recomandări pentru populație și pentru angajatori. Continui să susțin și eu și toți colegii mei profesioniști din sistemul de sănătate publică că vaccinarea previne formele severe și decesele. Avem dovada că numărul deceselor este de 10 ori mai mic în cazul persoanelor vaccinate față de persoanele nevaccinate, iar transmiterea este mai mică, chiar dacă este posibilă. Este vitală respectarea măsurilor de distanțare, igienă personală și portul corect al măştii.

Testarea este un element esențial, îl încurajăm în toate felurile, fie că discutăm de persoane simptomatice sau contacți, fie de testarea voluntară - poţi să te testezi și singur dacă cumva urmează să ai contact cu o persoană vulnerabilă, mai ales nevaccinată. Este importantă discuția rapidă cu medicul de familie în cazul oricăror simptome care ar putea să sugereze această boală. Nu tratamentului cu antibiotice, nu tratamentului cu antivirale, care pot fi toxice, decât la recomandarea medicului, deci nu tratamentului cu antivirale; antiviralele sunt medicamente toxice și ele pot fi administrate pentru o perioadă limitată, numai persoanelor eligibile. Și important este ca fiecare cetățean să aibă un kit, dacă vreți, o mică trusă la domiciliu care să facă posibilă monitorizarea bolii.

Este foarte simplu. Un pulsoximetru și un termometru care sunt utile să le avem la domiciliu. În ceea ce îi priveşte pe angajatori, triajul zilnic al angajaților. Orice persoană care prezintă simptomatologie trebuie îndrumată către serviciul medical, unde poate fi testată. E foarte importantă monitorizarea permanentă a stării de sănătate a angajaților, organizarea programului de lucru decalat, pentru a evita aglomerarea spațiilor comune și a mijloacelor de transport, implicit, încurajare a muncii la domiciliu sau telemuncii în această perioadă, existența materialelor dezinfectante și a măștilor în spațiile unde oamenii își desfășoară activitatea, încurajarea vaccinării, evident, pentru că angajatorii, să știți, alături de medici, sunt cei mai credibili vectori în ceea ce privește respectarea unor măsuri sau în ceea ce privește vaccinarea, așa spun studiile Organizației Mondiale a Sănătății și este foarte important pentru următoarele două luni de revizuire a acestor planuri de continuare a activității în cazul apariției sau posibilității apariției unui absenteism masiv. Vă mulțumesc!