Alegerile parlamentare din România sunt urmărite şi în presa internațională
Site-ul de știri France 24 scrie însă că, după trei decenii de viață politică, structurată de două mari partide, analiștii prevăd un parlament fragmentat și negocieri dificile pentru formarea unui guvern.
Articol de Costi Dumăscu, 02 Decembrie 2024, 07:45
Alegerile parlamentare din România sunt urmărite cu atenție în presa internațională. Agenția Rador Radio România a făcut o sinteză a articolelor publicate în timpul nopții, pe site-urile principalelor instituții.
Partidele pro-europene din România țin piept extremei drepte la votul pentru Parlament, potrivit primelor rezultate, titrează la Bruxelles publicația Politico. Totuși, deși forțele de centru-stânga par să păstreze controlul, prezența puternică a extremei drepte este semnificativă înainte de votul pentru președinte din 8 decembrie.
Social-democrații sunt în frunte, dar extrema dreaptă face progrese semnificative, scrie și agenția France Press, care remarcă și prezența la vot, cea mai ridicată din ultimele două decenii.
Agenția Reuters rezumă situația după alegeri și perspectiva formării noului guvern. O coaliție largă este dificil de format pe fondul dezacordurilor.
Viitorul Parlament al României va rămâne pe direcția unei strategii pro-Uniunea Europeană, pro-NATO și pro-Ucraina, în ciuda ascensiunii puternice a ultranaționaliștilor, notează Euronews. Forțele euroatlantice au suficiente voturi pentru a-și asigura o majoritate în viitorul Parlament, capabil să formeze un guvern care să poată continua politicile deja tradiționale și apropiate Bruxelles-ului, continuă analiza.
Site-ul de știri France 24 scrie însă că, după trei decenii de viață politică, structurată de două mari partide, analiștii prevăd un parlament fragmentat și negocieri dificile pentru formarea unui guvern.
Extrema dreaptă, împrăștiată în mai multe partide care au în comun opoziția față de sprijinul pentru Kiev, a obținut peste 30% din voturi și tot în Franța cotidianul de stânga Libération pune în context rezultatele.
De la căderea comunismului în 1989, România nu a cunoscut niciodată un astfel de avans al extremei drepte, dar furia celor 19 milioane de locuitori este alimentată de dificultățile economice și de poziția față de războiul din Ucraina.