70 de ani de la proclamaţia către ţară a Regelui Mihai I
În urmă cu 70 de ani, la 23 august 1944, România părăsea alianţa cu Germania nazistă şi se alătura naţiunilor unite în cel de-al Doilea Război Mondial.
Articol de Mihaela Dragomir, 23 August 2014, 13:59
În urmă cu 70 de ani, la 23 august 1944, România părăsea alianţa cu Germania nazistă şi se alătura naţiunilor unite în cel de-al Doilea Război Mondial.
În seara acelei zile, Regele Mihai I citea la radio proclamaţia către ţară, iar mareşalul Ion Antonescu şi miniştrii săi erau arestaţi.
"Mi-am asumat greaua răspundere a aplicării planului nostru cu riscuri deosebit de mari pentru a evita decimarea integrală a armatei şi cotropirea ţării" spunea Regele Mihai I.
În urmă cu 20 de ani Majestatea Sa spunea tot la radio că actul de la 23 august a fost benefic şi salavator pentru România.
"Suferinţele nemeritate care au urmat pentru ţară cu ocupaţie militară şi jaful sistematic impus de sovietici nu au fost consecinţele armisitiţiului, ci înţelegerea dintre marile puteri aliate care au decis să lase România în orbita Uniunii Sovietice, în pofida promisiunilor făcute şi fără a-şi da seama de consecinţele dramatice pentru noi", declara Majestatea Sa în 1994.
Audio: fragment din discursul Majestăţii Sale Regele Mihai I susţinut în 1994
Momentul 23 august 1944 continuă să fie poate cel mai discutat şi controversat eveniment istoric din perioada modernă şi contemporană a României, iar perspectivele de abordare sunt diferite şi nu odată contradictorii.
Înainte de 1989, a reprezentat ziua naţională a României.
Despre semnificaţia acestui moment a vorbit şi istoricul Adrian Cioroianu în interviul a acordat redactorului RRA, Doina Creţu.
"S-a întâmplat una dintre mişcările politice care au fost salvatoare pentru România, în ciuda tuturor obiecţiilor care încă există şi este poate normal şi este bine să fie dubii, dar din perspectiva noastră, a istoricilor, a fost, din păcate, singura ieşire onorabilă pentru un popor. Salvatoare pentru un popor şi pentru un stat care atunci se aflau de partea învinsă a războiului.
"Adică este limpede că războiul curgea în defavoarea noastră şi nici nu corespundea acel curs al războiului intereselor noastre naţionale, drept care 23 august 1944 a fost într-adevăr o mişcare politică salvatoare", a spus Adrian Cioroianu.
1944, văzut prin ochii unui veteran
Gheorghe Arhip este veteran de război.
Se afla pe front în momentul întoarcerii armelor împotriva Germaniei.
Într-un interviu acordat colegilor de la "Jurnalul militar" el a vorbit despre cum a trăit acele zile.
"Eram instructor la o şcoala militară de ofiţeri-rezervă, la Tinca judeţul Oradea Mare. Acolo m-a prins primele zile de război când s-au întors armele contra nemţilor. Acolo au înaintat atât ungurii, cât şi nemţii. Au venit cu două divizii, vroiau să ocupe Clujul. Atunci noi am deschis focul. Au văzut că am opus rezistenţă noi, s-au desfăşurat în toate părţile şi le-am oprit înaintarea care mergea înspre Cluj, vroiau să treacă prin Munţii Apuseni", a povestit Gheorghe Arhip.
23 august 1944 reprezintă un moment de referinţă pentru România datorită Regelui Mihai I, afirmă premierul Victor Ponta într-o postare pe un site de socializare.
Într-un comunicat de presă şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu susţine rolul decisiv al Majestăţii Sale în cursul istoriei noastre.
La rândul său, preşedintele PNL, Klaus Iohannis, spune într-un comunicat de presă că viitorul democratic al naţiunii române depinde de modul în care asumăm un trecut tragic, dar şi de modul în care ştim să ne apărăm libertatea, drepturile omului şi valorile europene.