Sinteza activităţii Senatului în săptămâna 14 -18 martie 2016
Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulatã de cel puţin 25 de ani, vor beneficia de pensie de serviciu.
Articol de Amalia Bojescu, 18 Martie 2016, 15:01
Senatorii au lucrat în această săptămâna doar două zile, întrucât şedinţa de miercuri a fost suspendată din lipsă de cvorum, iar în ziua de joi, 17 martie, rezervată activităţii în comisiile de specialitate senatorii nu au asigurat prezenţa.
Pensiile militare au fost aprobate de Senat
Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulatã de cel puţin 25 de ani, vor beneficia, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, prevede un amendament adoptat luni de senatori. Amendamentul aduce modificãri Ordonanţei de Urgenţã a Guvernului care în prezent prevede o pensie de serviciu în cuantum de 65 la sutã. Plenul Senatului a adoptat şi un amendament care prevede cã pensia stabilitã, recalculatã şi actualizatã nu poate depãşi cuantumul de 100% din baza de calcul. Proiectul de lege merge pentru dezbatere şi vot în Camera Deputaţilor care este for decizional.
Propunerea legislativă care reintroduce insulta şi calomnia în Codul Penal respinsă de senatori
Proiectul depus de Cristiana Anghel prevedea pedeapsa cu "zile-amendă", o zi-amendă fiind în cuatum de 150 de lei pe zi. Proiectul iniţial prevedea pedepse cu până la trei ani de închisoare pentru "afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinante privitoare la o persoană care, dacă ar fi adevarată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public". Iniţiatoarea propunerii legislative mai propunea că atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunere la batjocură se pedepseşte de la o lună la 2 ani închisoare sau cu amendă. Propunerea legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Parchetul General solicită Senatului documente privind Revoluţia din 1989. Senatul cheamă procurorii la Parlament
Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a cerut Biroului Permanent al Senatului să-i pună la dispoziţie stenogramele audierilor făcute în cele două comisii senatoriale care s-au ocupat de cercetarea Revoluţiei din 1989, însă Biroul a decis că aceste documente, fiind clasificate, nu pot fi decât consultate de către procurori la Palatul Parlamentului. Potrivit unei scrisori înaintate luni conducerii Senatului, se solicitã copii certificate ale audierilor care au avut loc în perioada 1990 - 1992 şi 1992 - 1996, dar şi copii de pe eventuale documente care au stat la baza elaborãrii raportului final al Comisiei senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989. Vicepreşedintele Senatului , Ioan Chelaru a precizat cã documentele au regim clasificat şi potrivit legii, nu pot fi înaintate. El a spus cã documentele din dosarul Revoluţiei pot fi cercetate de reprezentanţii Parchetului care deţin autorizaţii de acces la informaţii clasificate.
Ministrul Sănătaţii, Patriciu Achimaş - Cadariu la raport în faţa senatorilor la „ Ora Ministrului”
Salarizarea personalului medical, prevenţia în sănătate, organizarea examenului de rezidentiat sau rolul medicinei şcolare au fost câteva din temele abordate de ministrul sănătăţii Patriciu Achimaş Cadariu la întâlnirea de marţi cu senatorii.
Ministrul sănătăţii a cerut sprijin senatorilor pentru implementarea în şcoli a programului de educaţie medicală. El a atras atenţia că medicina şcolară este într-o situaţie dramatică, iar o soluţie ar fi ca profesioniştii să predea în unităţile de învăţământ partea de educaţie în sănătate.
Debirocratizarea sistemului medical, accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii medicale în mediul rural, repartizarea inechitabilă a personalului medical, sunt câteva din problemele ridicate de senatori. Ei au atras atenţia şi asupra salarizării din sistemul medical. În opinia lor, veniturile din sănătate sunt mult sub cerinţele sistemului, fapt ce a dus la exodul medicilor.
Ministerul sănătăţii are o soluţie pentru stimularea şi diferenţierea profesioniştilor în sănătate. Ministrul de resort, Patriciu Achimaş Cadariu a precizat la întâlnirea cu senatorii că un card al medicului care să urmărească activitatea de la absolvire până la pensie poate veni în ajutorul celor care doresc să rămână în ţară. Ministrul Sănătăţii a mai afirmat că, astfel, s-ar putea acorda stimulente celor care se ocupă de rezidenţi, aşa-numiţii formatori. Patriciu Achimaş- Cadariu a menţionat că o lege unitară a salarizării în sistemul bugetar trebuie să rezolve inechităţile şi să ducă la creşterea salariilor profesioniştilor din sănătate.
Una dintre cauzele infecţiilor intraspitaliceşti ar fi cã în ţarã nu sunt suficienţi medici epidemiologi, afirmă ministrul sãnãtãţii, Patriciu Achimaş Cadariu
El a amintit cã pentru prevenirea acestor infecţii se fac controale încrucişate în toate spitalele din ţarã. Patriciu Achimaş Cadariu a afirmat că un chestionar a fost distribuit celor 150 de spitale pe zona de chirurgie, ginecologie, infecţioase, maternitate, pentru a vedea care e situaţia reală şi bugetară. Prezent în Senat la Ora ministrului, Patriciu Achimaş Cadariu a mai explicat cã Secţia de Arşi de la Spitalul Floreasca nu a funcţionat din cauza lipsei de personal. El a afirmat cã, printr-un proiect cu ambasada Franţei, mai mulţi specialişti au fost trimişi în aceastã ţarã pentru perfecţionare, dupã care întreaga secţie va deveni functionalã.
Şedinţa de plen a Senatului, suspendată miercuri din lipsă de cvorum; nicio lege aflată pe ordinea de zi nu a fost votată
Senatorii au dezbătut doar propunerea legislativă care prevede închisoare pentru ofensa adusă însemnelor autorităţii şi simbolurilor naţionale, liberalii susţinând că proiectul este neclar şi poate duce la abuzuri. Iniţiativa legislativă este semnată de 36 de senatori de la PSD şi UNPR.
Potrivit proiectului, fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoarea de la 1 an la 3 ani. De asemenea, fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. Propunerea legislativă urmează să intre la vot la începutul săptămânii viitoare, în plenul Senatului, în calitate de prim for sesizat.
Amalia Bojescu
