Românii din ţară şi diasporă îşi aleg parlamentarii

Ora 22.30 - Potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central, până la ora 21.00, ora închiderii urnelor prezenţa la vot a fost de 41,72%.

În mediul urban, s-au prezentat la vot 40,49% dintre alegători, iar în cel rural de 43,40 procente.

Cea mai ridicată prezenţă la vot a fost în judeţele Teleorman cu 54,73% , Gorj 54,14%, Mehedinţi 50,14%, Olt 49,79%, şi Giurgiu 49,10%.

Cea mai scăzută rată de participare la vot a fost în judeţele Timiş 32,50%, Maramureş 33,70%, Cluj 35,27% , Arad 35,27%, şi Sibiu 37,12%.

Citiţi şi:

Estimare BEC privind prezenţa la vot la ora 21.00.

În Bucureşti au votat 39,36% dintre alegători.

În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 42,39% , în sectorul 2 de 41,16%, în sectorul 3 37,27%.

În sectorul 4 prezenţa la vot a fost de 39,56%, în sectorul 5 de 35,76%, iar în sectorul 6 de 40,79%.

Următoarea conferinţă de presă a Biroului Electoral Central va fi făcut luni dimineaţă, la ora 10.00, cînd vor fi anunţate şi primele rezultate parţiale.

Ora 19.30 - Potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central, până la ora 18.00, prezenţa la vot a fost de 36,54% .

În mediul urban, s-au prezentat la vot 34,78 dintre alegători, iar în cel rural de 38,95.

În Bucureşti au votat 33,37% dintre alegători. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 36,52%, în sectorul 2 de 34,61%, în sectorul 3 31,77%.

În sectorul 4 prezenţa la vot a fost de 33,26%, în sectorul 5 de 30,29%, iar în sectorul 6 de 34,54%.

Citiţi şi:

Estimare BEC privind prezenţa la vot la ora 18.00.

Cea mai ridicată prezenţă la vot a fost în judeţele Teleorman cu 48,92% , Gorj 47,68%, Olt 44,32%, Mehedinţi 43,73% şi 43,32%.

Cea mai scăzută rată de participare la vot a fost în judeţele Timiş 26,73%, Maramureş 28,73 %, Cluj 28,87% , Arad 29,32%, şi Sibiu 30,92%.

Următoarea estimare a BEC privind prezenţa la vot la închiderea urnelor, va fi făcută la ora 22,30.

Ora 18.30 - Toate cele 5 secţii de votare din comuna gălăţeană Cosmeşti sunt în beznă, însă procesul electoral se derulează la lumina lumânărilor sau a lanternelor, potrivit corespondentul nostru Maria Măndiţă.

Ora 18.25 Preşedintele Traian Bãsescu îi îndeamnã pe cetãţenii români de etnie maghiarã, într-un mesaj video postat duminicã searã pe Facebook, sã meargã la vot.

"Este esenţial ca cetãţenii români de etnie maghiarã sã meargã la vot. Numai aşa drepturile şi interesele lor pot fi mai bine apãrate. Cetãţeni români de etnie maghiarã, mergeţi la vot!", declarã Traian Bãsescu în mesaj.

Ora 18.15 - Biroul Electoral Central(BEC) a anunţat că în 84 de localităţi din ţară secţiile de votare îşi desfăşoară activitatea fără curent electric.

Procesul electoral nu este suspendat, întrucât autorităţile au asigurat generatoare de curent electric.

Potrivit BEC, citat de redactorul nostru, Alina Stănuţă, cele mai multe localităţi sunt în judeţul Hunedoare - 20, Argeş - 17 şi Dâmboviţa - 14.

Ora 17 25 - Peste 6 mii de români au votat până la ora 14 în Spania, la cele 41 de secţii organizate în 39 de localităţi. În cele două secţii din Madrid, au votat aproape 600 de persoane, potrivit corespondentului nostru Ana Maria Damian.

Ora 17.00 - Potrivit corespondentului Radio România în Italia, Elena Postelnicu, până la ora locală 14.00 la trei secţii de votare din Roma votaseră numai 635 de români.

La cea mai cunoscută secţie de vot din capitala italiană, cea de la Consulatul României votaseră în primele şapte ore ale zilei 300 de conaţionali.

În Italia, cei aproximativ 968.000 de romani cu drept la vot au la dispoziţie 56 de secţii de votare, organizate în 17 din cele 20 de regiuni italiene, în 50 de oraşe din Peninsulă.

Alte două secţii de vot, gestionate de Ambasada României la Roma, au fost organizate în Malta, la Valletta şi în San Marino, la sediile Consulatului Onorific.

În colegiul uninominal 1 pentru Senat sunt înscrişi 7 candidaţi, iar pentru Camera Deputaţilor, 5 candidaţi.

După datele difuzate de asociaţia catolică Caritas Italia, numărul românilor care trăiesc în Peninsulă ar depăşi 1,5 milioane, însă cu rezidenţa trăiesc doar 968.000 de români.

Zeci de romani nu pot vota însă din cauza lipsei cărţilor de identitate italiene sau a expirării lor.

Români din Italia la vot Foto: Elena Postelnicu

Ministerul de Externe reaminteşte că românii care se află in străinatate, în ziua alegerilor, pot vota numai dacă fac dovada ca au reşedinţa in ţara respectivă.

Pe baza legislaţiei in vigoare care s-a aplicat şi la alegerile parlamentare din 2008 şi la cele locale, turiştii români care se află in străinătate nu pot vota, pentru că nu au reşedinţa în zona respectivă.

De asemenea, românii cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate care se află în ziua alegerilor în România, nu pot vota pentru ca ei işi pot exprima opţiunile, conform legii, doar in zona in care au reşedinţa sau domiciliul.

Ora 15.57 - Potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central, până la ora 14.00, prezenţa la vot a fost de 20,56%.

În mediul urban, prezenţa la vot a fost de 20.71%, iar în cel rural de 20,36%.

Cea mai ridicată prezenţă la vot a fost în judeţele Teleorman (29,85%), Gorj (27,79%) Olt (25,46%)Constanţa (25,10%) şi Mehedinţi ( 25,08%).

Cea mai scăzută rată de participare la vot a fost în judeţele Timiş (12,30%), Arad (13, 38%) Cluj (14,86%), Bistriţa Năsăud (14,87%) şi Maramureş (15,05%).

În Bucureşti au votat 20,48% dintre alegători. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 23,74%, în sectorul 2 de 21,08% , în sectorul 3 19,54% .

În sectorul 4 prezenţa la vot a fost de 20, 24%, în sectorul 5 de 17,50%, iar în sectorul 6 de 21,45%.

Estimările BEC privind prezenţa la vot până la ora 14.00

Ora 13.00 - 66 de sesizări privind posibile incidente electorale au fost înregistrate în primele patru ore de la deschiderea secţiilor de votare, cele mai multe fiind în Bucureşti şi judeţele Buzău şi Olt, a anunţat, duminică, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

Ora 12.40- Co-preşedintele ARD Mihai Răzvan Ungureanu a votat la o secţie electrorală din Arad, unde candidează într-unul dintre colegii.

Ora 12.00 - Preşedintele Traian Băsescu a votat la liceul A.D.Xenopol din capitală.

El spune că a votat pentru drumul euroatlantic al României.

Ora 11.40 - Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, votează la liceul "Jean Monnet" din capitală.

Ora 11.30 - Prezenţa la vot la ora 10 a fost de 4.52% la nivel naţional, estimează Biroul Electoral Central.

Prezenţa la vot în mediul urban a fost de 4.67% iar în mediul rural de 4.32%, anunţă purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ.

Prezenţă mai ridicată decât media naţională a fost înregistrată în judeţele Teleorman (8.38%), Brăila (7.43%), Constanţa (7.37%), Călăraşi (7.36%), Galaţi (6.63%).

Estimări BEC privind prezenţa la vot la ora 10.00

O prezenţă mai scăzută decât media naţională a fost înregistrată în judeţele Timiş (2.37%), Sibiu (2.81%), Arad (2.91%), Bistriţa-Năsăud (2.96), Cluj (3.05%).

În Bucureşti, prezenţa la vot a fost de 3.90%.

Pe sectoare, prezenţa a fost: sectorul 1 - 4.28%, sectorul 2 - 3.95%, sectorul 3 - 3.96%, sectorul 4 - 3.79%, sectorul 5 - 3.07%, sectorul 6 - 4.28%.

Prezenţa la vot pe judeţe, până la ora 10

Ora 11.17 - Biroul Electoral Central anunţă la 11.30 primele estimări privind prezenţa la vot la ora 10.00.

La ultimele parlamentare, cele din 2008, la ora 10 prezenţa la vot era de 4,87%.

Ora 10.44 - Premierul Victor Ponta a votat la Târgu Jiu, spunând că este convins că "românii vor întoarce o pagină mai bună din istoria noastră".

Premierul spune că ministrul de interne i-a confirmat că toate secţiile de votare din ţară sunt deschise.

Ora 10.39 - Ministrul educaţiei Ecaterina Andronescu a votat la Grupul Şcolar Costin Neniţescu din Bucureşti.

Ora 10.35 - Secţia de votare numărul 154 din comuna Coloneşti a fost redeschisă, după ce a fost închisă timp de mai bine de două ore din cauza unei pene de curent.

Ora 10.30 - Coordonatorul de campanie al ARD, Adriean Videanu, a votat la Grupul Şcolar "Timpuri Noi" din Bucureşti.

Ora 10.20 - Fostul premier Emil Boc a votat la secţia numărul 48 din Cluj-Napoca.

Ora 10.09 - Copreşedintele USL Crin Antonescu şi secretarul general PSD Liviu Dragnea au votat la Grupul Şcolar Agricol din Alexandria.

Ora 10.00 - Reprezentantul CNADNR la ministerul de interne spune că trei drumuri naţionale sunt închise din cauza viscolului dar nu există maşini înzăpezite.

Ora 10.00 - Ministerul de interne anunţă că 2000 de poliţişti şi peste 4800 jandarmi sunt desfăşuraţi pentru prevenirea apariţiei problemelor în trafic şi la vot.

Ora 09.12 - Fostul fotbalist Gică Popescu votează la la liceul "Jean Monnet" din capitală.

Ora 09.10 - Doar şase secţii de vot din cele 200 care nu şi-au deschis porţile la ora 07.00 din cauza viscolului în Timiş mai sunt închise la această oră (Alina Bujancă).

Ora 09.05 -Fostul ministrul de interne Ioan Rus a votat la Cluj, primarul capitalei Sorin Oprescu la un liceu din Bucureşti iar omul de afaceri şi media Dan Diaconescu la Târgu Jiu.

Ora 08.40 - Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, deputatul Ludovic Orban şi primarul sectorului 1 Andrei Chiliman au votat la Colegiul economic Virgil Madgearu din Bucureşti.

Foto: Reprezentanţii presei aşteaptă politicienii la Colegiul economic Virgil Madgearu din capitală. Sursă Agerpres.

Ora 08.05 - Ministerul de interne anunţă că în general procesul de votare se desfăşoară normal însă există 14 secţii de votare care nu au fost deschise din cauza viscolului, mai ales în partea de vest a ţării - Alba (1), Arad (2), Bacău (3), Braşov (1), Buzău (5), Argeş (2).

MAI mai precizează că se aşteaptă în continuare la intemperii importante cantitativ dar autorităţile centrale şi locale iau măsuri pentru ca drumurile să nu fie blocate.

Ministerul de interne mai anunţă că incidentele electorale din campanie au fost mult mai puţine faţă de alegerile anterioare.

După încheierea campaniei au fost constatate aproximativ 50 de contravenţii din care 20 de posibile infracţiuni. 7 din acestea sunt legate de mită electorală.

Ora 08.00 - Două secţii de votare nu au fost deschise la orele 07.00 în judeţul Arad din cauza zăpezii. Este cazul secţiilor de votare din localităţile Vasoaia şi Mailat (Ioan Suciu).

Ora 07.45 - Fiul şi soţia fostului premier Adrian Năstase, Andrei şi Dana Năstase, au votat la liceul "Jean Monnet" din capitală.

Ora 07.41 - Secţia de votare 154 din comuna Coloneşti, judeţul Olt este la această oră închisă deoarece curentul electric este întrerupt. (Laura Stoican).

Ora 07.37 - Trei secţii de votare din Bistriţa-Năsăud nu aveau curent de la reţea duminică dimineaţa din cauza zăpezii şi a viscolului, dar s-au deschis şi funcţionează cu sisteme proprii de iluminat.

Este vorba de secţtiile din Rusu Bârgaului, Tarpiu şi Blăjenii de Sus (Cristiana Sabău).

Ora 07.26 - În 12 sate din zona de vest a judeţtului Harghita este întreruptă furnizarea curentului electric ca urmare a defecţiunilor provocate de ninsorile abundente (Angela Bârsan).

Ora 07.20 - 56 secţii de vot sunt deschise duminică în Italia, cele mai multe în regiunea Lazio -14, 9 în regiunea Lombardia, 5 în Piemonte şi pentru prima dată 4 secţii in insula Sicilia, in sudul Italiei, care este şi singura insulă cu peste 40.000 de români înregistraţi oficial.

Pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie pot vota doar cei 980.000 de conaţionali cu rezidenţă în Italia din cei peste 1.200.000 de români stabiliţi de fapt în Peninsulă.

Cei mai mulţi sunt în regiunea Lazio (196.500), în Lombardia (137.700) şi cei mai puţini în regiunea Bolzano -2000 de cetăţeni români cu rezidenţă (Elena Postelnicu).

Alte doua secții de votare sunt deschise in statul Malta si in San Marino.

Ora 07.14 - Şi Reuters comentează contextul votului ca fiind legat de discuţiile cu FMI. Reuters scrie că lupta politică ce ar putea urma după anunţarea rezultatelor "ar putea complica înţelegerea cu FMI".

Ora 07.11 - BBC scrie că rezultatul votului ar putea declanşa o instabilitate politică în contextul în care România negociază cu FMI un împrumut vital.

Ora 07.00 - Secţiile de vot s-au deschis.

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne între orele 7 şi 21.

Pe 9 decembrie pot vota cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu au dreptul de vot persoanele debile mintal sau alienate mintal, puse sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru Senat.

Se votează doar la secţia de vot unde este arondat domiciliul

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul şi doar pe baza actului de identitate.

Cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se vor prezenta la urne în una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea.

Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia la care îşi desfăşoară activitatea doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal.

Candidaţii pot vota la oricare dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.

Cinci candidaţi pe un loc de parlamentar

Potrivit hotărârii guvernului au fost stabilite în întreaga ţară 315 de colegii pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori, iar pentru românii cu drept de vot care locuiesc în afara graniţelor ţării au fost stabilite şase colegii dintre care 4 pentru deputaţi şi 2 pentru senatori.

Tel verde pentru românii din afara graniţelor

Ministerul de Externe anunţă că a fost pus în funcţiune telefonul verde cu numărul 0800.800.407 cu apelare gratuită din orice ţară, la care pot fi oferite informaţii utile cetăţenilor români din afara graniţelor, legate de alegerile parlamentare de mâine. Numărul poate fi apelat până luni, non-stop.

Românii din străinătate pot obţine informaţii legate de alegeri şi aici.

Sunt aproximativ cinci candidaţi pe un loc, adică, peste 2000, în total, care au avut la dispoziţie 30 de zile, pentru a convinge alegătorii că le merită încrederea.

Ordinea pe buletinele de vot s-a stabilit prin tragere la sorţi.

Lucrători ai MAI vor asigura, duminică, buna desfăşurare a alegerilor parlamentare.

Scrutinul va fi supravegheat şi de experţi ai OSCE.

Citiţi şi:

Ordinea pe buletinele de vot pentru Senat.

Vot uninominal mixt

Senatorii şi deputaţii vor fi aleşi prin vot uninominal mixt, conform Legii 35/2008.

Votul uninominal mixt se traduce printr-o componentă a reprezentării directe şi una a reprezentării proporţionale a partidelor în parlament, în funcţie de rezultatele obţinute la nivel de judeţ şi în ţară.

Norma de reprezentare, cea după care se trasează şi graniţele colegiilor uninominale, este de un deputat la aproximativ 70 de mii de locuitori, şi un senator la aproximativ 160 de mii de locuitori.

Pentru stabilirea numărului de viitori parlamentari se ţine cont de rezultatul ultimului recensământ al populaţiei.

Citiţi şi:

Legea votului uninominal.

În cazul de faţă, se va ţine cont de numărul de locuitori din 2002 (21.680.971 de locuitori), pentru că datele recensământului de anul trecut nu au fost încă oficializate.

Prevederile legale privind trasarea colegilor arată că acestea nu pot fi definite în funcţie de numărul de lucuitori, astfel încât vor exista colegii ce vor avea un număr de alegători mai mare decât altele, singura condiţie fiind aceeas ca diferenţa între cel mai mare colegiu şi cel mai mic să nu depăşească 30% (Art. 11(2) din Legea votului uninominal - 35/2008).

Legea precizează că numărul total de voturi este cel care primează, şi nu procentele.

Astfel, un candidat care strânge 49% dintre voturi într-un colegiu mic, care tradus în cifre înseamnă 5000 de voturi, va pierde în faţa unui competitor care adună doar 30% (6000 de voturi) dintre opţiunile electoratului dintr-un colegiu mare.

În parlament ajung direct candidaţii care îşi câştigă colegiul cu majoritate de voturi (50%+1), cu condiţia să aparţină unui competitor electoral (partid, alianţă politică sau electorală) care a întrunit pragul electoral.

De altfel, e singura şansă a candidaţilor independenţi de a ajunge în parlament.

După ce mandatele obţinute de cei care au câştigat colegiile cu majoritate de voturi au fost acordate, se trece la etapa redistribuirii.

Redistribuirea se face în două etape: la nivel judeţean şi la nivel naţional.

Prag electoral

Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, calculat după cum urmează:

a) pentru Camera Deputaţilor, 5% din totalul voturilor valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;

b) pentru Senat, 5% din totalul voturilor valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;

c) pentru Camera Deputaţilor şi Senat, prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condiţiile prevăzute la lit. a) sau b);

d) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) şi b) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

Prezenţa la vot

Primul anunţ privind prezenţa la vot va fi făcut de Biroul Electoral Central la ora 11,30, pentru ora 10.

La ultimele alegeri parlamentare, prezenţa la vot la ora 10 a fost de 4,87%.

Prezenţa la vot a românilor la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi referendumuri din 2007 până azi

	Ora 10	Ora 12	Ora 13	Ora 14	Ora 16	Ora 17	Ora 19	Ora 21	Ora 23	Final
Referendum din 19 mai 2007 pentru demiterea preşedintelui	6,25%	12,85%		18,84%		28,95%				44,45%
Alegeri locale 2008 Turul I	7,01%			23,26%		34.20%		49,38%		49,38%
Alegeri locale 2008 Turul II	7,02%			23,02%		33,84%		47,42%		48,34%
Alegeri parlamentare 2008	4,87%			19,87%		34,48%		39,26%		39,20%
Alegeri prezidenţiale 2009 Turul I	6,17%		20,96%		36,19%		49,97%	53,52%		54,37%
Alegeri prezidenţiale 2009 Turul II	7,52%		24,01%		40,10%		53,51%	56,99%		58,02%
Referendum pentru trecerea la un parlament unicameral si reducerea numărului de parlamentari la maxim 300 de persoane (2009)	5,75		19,62%		33,86%		46,84%	50,16%		50,95%
Alegeri locale 2012	8,99%			27,69%		39,01%		56,39%		56,39%
Referendum din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui	9.05%			21,37%		26,89%		(*Ora 20) 37,67%	45,92%	46,24%

Datele ultimelor procese electorale arată o prezenţă la vot mai mare la alegerile locale şi la cele prezedenţiale decât la cele parlamentare.

Principalele două alianţe politice care participă la alegeri susţin în programele lor reducerea fiscalităţii.