Monitorizarea României privind justiţia va continua

În general, raportul recunoaşte că în cei cinci ani de la aderare, România a făcut progrese în toate domeniile acoperite de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, iar pentru viitor Comisia crede că România poate să atingă toate obiectivele mecanismului, dacă va continua progresele şi dacă va accelera punerea în practică a reformelor, ne-a precizat corespondentul Radio România, Luminiţa Apostol..

La capitolul realizări sunt citate noile Coduri, apoi este subliniată strategia naţională anti-corupţie, progresele în judecarea şi condamnarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, rezultatele înregistrate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi de Agenţia Naţională de Integritate ca şi măsurile adoptate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a soluţiona cazurile importante de corupţie la nivel înalt.

Raportul menţionează că rămân în continuare obstacole în calea unor progrese mai improtante pentru combaterea corupţiei sau soluţionarea conflictelor de interese ori achiziţiile publice şi remarcă faptul că schimbările în unele domenii importante au fost făcute ca urmare a presiunii externe exercitate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Cât priveşte reforma justiţiei, raportul arată că independenţa sistemului judiciar rămâne o problemă importantă în România.

În Raportul Comsiei Europene se scrie că în ultimii cinci ani sistemul judiciar şi-a afirmat treptat independenţa, însă Comisia este îngrijorată de recenta limitare a competenţelor Curţii Constituţionale în ce priveşte hotărârile parlamentului şi cere restabilirea de urgenţă a acestor competenţe.

Aici este precizat angajamentul premierului Victor Ponta de a răspunde acestei cerinţe.

În raport, Comisia mai afirmă că este extrem de îngrijorată şi de informaţiile privind manipulările şi presiunea ce afectează instituţiile şi membrii sistemului judiciar şi care în cele din urmă, se spune în document, au un impact grav asupra întregii societăţi.

Comisia spune că toate acestea pun sub semnul întrebării reformele deja lansate, iar ideea continuităţii şi ireversibilităţii reformelor a fost sublinaită în mai multe rânduri în raport, dar şi în conferinţa de presă a purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, care spunea că numirea procurorului general şi a procurorului şef al DNA vor însemna un adevărat test pentru continuarea progreselor de până acum.

Aceste progrese, dar şi răspunsul la cerinţele foarte precise formulate de Comisia Europeană, vor fi analizate în raportul de la sfârşitul anului, ceea ce înseamnă că Mecanismul de Cooperare şi Verificare va mai dura.

Cât va mai dura monitorizarea?

Cât va mai dura încă nu se ştie.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mark Gray, a spus că acest lucru depinde de România, de felul în care se va comporta şi va continua reformele în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Mark Gray a mai spus că "fără ultimele evenimente, România ar fi putut avea în raport un limbaj diferit".

Purtătorul de cuvânt al Comisiei a adăugat că executivul european nu lucrează cu ceea ce s-a întâmplat în trecut, ci se concentrează pe ceea ce urmează.

Mark Gray a subliniat angajamentele luate rapid de guvernul de la Bucureşti şi salutate ca atare de Comisia Europeană şi faptul că responsabilii Comisiei aşteaptă punerea în practică a acestor angajamente.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei a reamintit că impactul raporturilor CE asupra aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen ţin mai mult de o decizie a statelor membre ale Uniunii şi că tot ceea ce poate să facă până în septembrie Comisia Europeană este să pledeze ca şi până acum cauza României şi Bulgariei care şi-au îndeplinit cerinţele tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen.

Dacă în presa de la Sofia se vorbeşte de o decuplare a României faţă de Bulgaria, dat fiind faptul că România va mai avea un raport până la sfârşitul anului, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a negat că ar fi vorba despre o separare a celor două ţări.

Mark Gray a insistat asupra faptului că şi până acum cele două ţări au avut rapoarte separate şi că pentru fiecare ţară obiectivele sunt separate.

În timp ce România, aşa cum ştim, are patru obiective de îndeplinit, la care trebuie să găsească răspuns, Bulgaria are şase şi Mark Gray a insistat asupra faptului că a avea rezultate credibile şi pentru o ţară şi pentru cealaltă este important, dar că aprecierile, judecata vor fi făcute pe propriile merite, aşa cum s-a spus întotdeauna.

Raportul CE "reafirmă valori cu care suntem toţi de acord"

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, a declarat miercuri seara într-o declaraţie de presă că în raportul Comisiei Europene sunt reafirmate "nişte valori şi nişte principii cu care suntem cu toţii categoric de acord".

Crin Antonescu a precizat că în raport există o serie de evaluări cu privire la situaţia politică recentă din România şi că în această zonă îşi păstrează rezervele pe care le-a formulat şi cu privire la proiectul de raport.

Preşedintele interimar a spus că salută faptul că se reintră pe calea de normalitate în privinţa comunicării dintre Comisia Europeană şi guvernul român şi că se fac paşi importanţi în acest sens.

"Salut şi efortul pe care preşedintele Comisiei Europene l-a făcut prin raportul pe care l-a prezentat azi, de a relua această comunicare", a declarat Crin Antonescu.

Preşedintele interimar a mai precizat că România nu este şi nu va fi izolată în Uniunea Europeană.

"Cu aceste mecanisme de monitorizare, România va fi o ţară din ce în ce mai europeană, din ce în ce mai conectată la mecanismele europene", a subliniat Crin Antonescu.

Obligaţiile asumate în faţa preşedintelui Comisiei Europene "vor fi implementate"

Premierul României, Victor Ponta, a declarat că raportul pe justiţie prezentat de Comisia Europeană este unul echilibrat care arată că România trebuie să continue eforturile de a asigura o justiţie independentă.

"Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a prezentat într-un mod obiectiv situaţia din România. Îmi asum răspunderea ca premier ca obligaţiile asumate în faţa preşedintelui Comisiei Europene vor fi implementate", a declarat Victor Ponta.

"Aşa cum a prezentat şi preşedintele Barroso, aşa cum şi eu v-am informat, cele 11 întrebări legitime ale Comisie Europene au primit din partea mea ca prim-ministru un răspuns foarte clar şi foarte concret şi vreau să spun astăzi încă odată că-mi asum întreaga responsabilitate ca prim-ministru ca aceste răspunsuri şi aceste obligaţii să fie puse în practică", a mai spus premierul român.

Comisia a anunţat că ultimele evoluţii din ţara noastră, dar şi angajamentele luate de premierul Victor Ponta vor fi reflectate în raport.

România trebuie "repusă pe calea integrării sale europene depline"

Preşedintele CSM, Alina Ghica, a declarat miercuri, după analizarea raportului Comisiei Europene pe justiţie, că întreaga clasă politică, în principal guvernul şi parlamentul, trebuie să ia neîntârziat măsuri convingătoare pentru repunerea României pe calea integrării sale europene depline.

"Luăm act de îngrijorările exprimate în mod neechivoc de Comisie cu privire la posibila afectare a caracterului ireversibil şi sustenabil al reformelor în contextul politic recent şi solicităm întregii clase politice şi în primul rând guvernului şi parlamentului să ia neîntârziat măsuri convingătoare pentru a repune România pe calea integrării sale europene depline", a arătat preşedintele CSM.

Alina Ghica a precizat că fermele luări de poziţie ale CSM privind apărarea independenţei justiţiei şi prin care se atrăgea atenţia asupra pericolului unor derapaje de la principiile democratice în actualul context politic au fost "nu doar apreciat de către Comisie, ci se şi regăsesc în unele dintre recomandări".

Preşedintele CSM şi-a exprimat regretul că "eforturile din ultimii ani ale întregului sistem judiciar, dar şi ale factorilor politici, au fost subminate de evoluţiile din ultimele săptămâni de pe scena politică, ceea ce a condus la concluziile negative ale acestui raport".

Procurorul general, "mulţumit de raport"

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi se declară mulţumită de hotărârea Comisiei Europene şi consideră că raportul întocmit evidenţiază clar progresele făcute de ţara noastră în domenii precum combaterea corupţiei, a infracţionalităţii economico-financiare şi a spălării banilor.

"Pot să spun că suntem mulţumiţi, că sunt nişte concluzii obiective şi cred că toţi procurorii din Ministerul public au făcut un efort constant şi continuu pentru a îndeplini condiţionalităţile din raportul de monitorizare. Numirea procurorului general şi numirea noului procuror şef al DNA, nu pot să zic că sunt îngrijorată cu privire la aceste aspecte, însă cred că este important ca procedura de selecţie şi de numire în aceste două funcţii să fie o procedură transparentă şi care să poată continua în ceea ce s-a început în ministerul public" a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Documentul apreciază activitatea DNA şi ANI

Raportul Comisiei Europene remarcă progresele înregistrate în ultimii ani în combaterea corupţiei.

Documentul nominalizează Direcţia Naţională Anticorupţie pentru performanţele în investigarea cazurilor de mare corupţie.

Purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, a declarat pentru Radio România că an de an, începând cu 2007, DNA a avut capacitatea de a trimite în judecată un număr tot mai mare de cauze cu reprezentanţi ai partidelor din tot spectrul politic şi cu persoane din sistemul judiciar, iar deciziile de condamnare pronunţate în dosarele de mare corupţie denotă o abordare profesionistă şi solidă din partea procurorilor.

Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA: An de an, începând cu 2007, DNA a avut capacitatea de a trimite în judecată un număr tot mai mare de cauze cu reprezentanţi ai partidelor din tot spectrul politic şi cu persoane din sistemul judiciar, iar deciziile de condamnare pronunţate în dosarele de mare corupţie denotă o abordare profesionistă şi solidă din partea procurorilor.

Chiar dacă Raportul Comisiei Europene subliniază progresele României din ultimii cinci ani, documentul cuprinde şi critici, a afirmat pentru Radio România Actualităţi preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu.

"Raportul sancţionează în mod dur şi foarte clar, fără precedent, derapajele în ceea ce priveşte neaplicarea sancţiunilor Agenţiei Naţionale de Integritate, atacurile politice sau încercările de amendare a cadrului legislativ", a declarat Horia Georgescu.