Dispute politice pe tema reformei în educaţie
O dezbatere publică despre reforma educaţiei a dus la un schimb de replici între politicienii veniţi la palatul parlamentului pentru găsirea unui consens.
Articol de Ionuţ Dragu, 18 August 2009, 12:51
Preşedintele Traian Băsescu a criticat sistemul de învăţământ din România, afirmand că este nevoie de schimbări radicale pentru adaptarea sistemului de educaţie la realităţile interne şi externe.
"În ciuda dezabaterilor din spatiul public, este unanim acceptată ideea unor legi care sa modernizeze sistemul de educaţie" a declarat Traian Băsescu. Acesta a adăugat că are convingerea că "performanţa presupune capacitatea sistemului de a forma oameni capabili", iar "sistemul de educaţie actual nu răspunde acestor nevoi".
Motivul invocat de preşedintele româniei pentru necesitatea adoptării unui nou cod al educaţiei este că "şcoala românească nu-şi mai poate permite să fie producătoare de şomeri pe bandă rulantă". Traian Băsescu a mai adăugat că "se vorbeşte neîntemeiat despre grabă, de vreme ce există un proces care durează din 2006".
Cât despre "cârpeala" sistemului educaţiei, Traian Băsescu a precizat că se vede nevoit să-şi exprime "dezamăgirea faţă de atitudinea acelor care au redactat în câteva săptămâni un cod al educaţiei la elaborarea căruia nici măcar nu i-au invitat pe membrii comisiei Miclea."
Presedintele s-a referit la un pachet de modificari si completari legislative propus recent de ministerul educatiei, in scopul reformarii sistemului educational.
"Astfel, s-a introdus o formă de rivalitate care contrazice atât spiritul nepartizan al întregrii activităţi a comisiei Miclea, cât şi spiritul consensual al Pactului naţional pentru educaţie", a declarat presedintele. "Vreau să fiu bine înţeles, nu doresc să susţin exclusiv o formulă redactată de unii sau de alţii. Este bine să existe soluţii concurente şi dialog" a precizat Traian Băsescu.
Comisia Miclea a fost formata la initiativa presedintiei. Comisia condusa de un fost ministru al educatiei a prezentat un raport privind starea invatamantului si a propus mai multe reglementari reformiste.
Ministrul educaţiei şi cercetării, Ecaterina Andronescu a respins ideea că ar fi peticit o legislaţie. Ea a lansat rugămintea ca dezbaterile pe tema legii educaţiei să nu aibă "o abordare politicianistă".
"Educaţia cuprinde 20% din populaţia României şi nu trebuie să fie folosită în niciun fel şi de niciunul dintre actorii politici de pe scena pe care astăzi trăim cu toţii".
Ecaterina Andronescu a adăugat că dacă educaţia ar beneficia "de o finanţare corespunzătoare" ar avea şansa "să evolueze în performanţă" astfel încât să "avem şansa să stăm cu fruntea sus în faţa oricărei alte ţări din lume".
Ideea că propunerea legislativă pe tema educaţiei ar fii o lege supra-reglementată, este respinsă de către ministrul educaţiei pe considerentul că "atunci când lăsăm prea multe lucruri la îndemâna regulamentelor şi metodologiilor, acestea s-au dovedit că determină în sistem prea multe schimbări şi pierd şi din predictibilitate, şi din stabilitate".
Ecaternia Andronescu a mai declarat că în elaborarea legii educatiei a pornit de la premisa că "orice document este perfectibil", susţinând "ideea dezbaterii publice cu toţi cei care sunt interesaţi de învăţământ".
"Trebuie să fim deschişi şi să preluăm acele idei care sunt de natură să îmbunătăţească documentul legislativ pe care Guvernul îl va promova" a mai precizat ministrul educaţiei Ecaterina Andronescu.
Prezent la dezbatere, reprezentantul PNL Varujan Vosganian a declarat că până când guvernul nu-şi va asuma un proiect clar care să fie supus dezbaterii publice şi parlamentare, Partidul Naţional Liberal nu va participa la lucrări.
Varujan Vosganian crede că punerea în dezbatere a mai multor propuneri dovedeşte că guvernul se află în acest moment în impas şi doreşte să transforme această problemă într-una propagandistică.
In cadrul primei zile de discuţii pe tema noului cod al educaţiei, premierul Emil Boc a declarat că guvernul va promova soluţiile cele mai bune pentru rezolvarea problemelor învăţământului românesc, indiferent cui aparţin acestea, urmând ca forma finală a pachetului legislativ să fie decisă în cadrul executivului.
Primul-ministru a ţinut să sublinieze însă că prin Parteneriatul pentru România cele două partide aflate la guvernare şi-au asumat pentru domeniul învăţământului prevederile din Pactului Naţional pentru Educaţie.