Oameni care mişcă România - Invitat: Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 martie, ora 21:05) - Realizator: Ruxandra Săraru - Bună seara, doamnelor și domnilor, vă spune Ruxandra Săraru, care vă invită la o ediție de colecție a emisiunii "Oameni care mișcă România". În seara aceasta îl avem invitat pe președintele Curții Constituționale a României, dl Marian Enache. Este prima participare pe calea undelor din sediul Curții Constituționale, a unui președinte în funcție al Curții. Tema, la rândul ei, una specială: sărbătorirea centenarului adoptării Constituției României întregite, din 1923. Așadar, un drum de 100 de ani despre care voi vorbi cu președintele în funcție al Curții. Bine ați venit la Radio România Actualități, domnule președinte Marian Enache!
Marian Enache: Bine v-am găsit! Vă mulțumesc mult pentru invitație, stimată doamnă Ruxandra Săraru, pentru că mi-ați oferit posibilitatea de a mă adresa radioascultătorilor dumneavoastră în cadrul interesantei emisiuni pe care o realizați.
Realizator: Vă mulțumesc, domnule președinte și prima întrebare este firească: cum va fi marcat centenarul Constituții din 1923?
Marian Enache: Pentru România, în general, împlinirea centenarului Constituției din 1923 este un eveniment excepțional, deoarece acest eveniment marchează tradițiile românești în materie de constituționalitate, continuitatea tradițiilor românești pe care le valorificăm și noi astăzi în procesul de constituționalizare a societății române şi a instituțiilor fundamentale ale statului. Prin urmare, marcarea acestui eveniment pentru Curtea Constituțională, pentru judecătorii Curții Constituționale reprezintă un eveniment, o sărbătoare a Constituției și constituționalismului românesc, pe care colegii mei, printr-o hotărâre de plen, au decis să stabilească acest an Anul Centenarului Constituției, care va debuta cu o acțiune, o adunare solemnă aniversară pe data de 27 martie, la care vor fi invitați reprezentanții instituțiilor fundamentale ale statului român și vom avea oaspețe importanți din Europa și printre care aș cita pe președintele Curții Europene de Justiție, dl Koen Lenaerts, dna președintă a Comisiei de la Veneția, pe dl președinte al Francofoniei Mondiale, dl Kamara și în același timp, președinți și judecători din Curțile europene Constituționale. Acțiunea din 27 martie are trei componente: pe de o parte, mesajele acestor invitați, apoi ne-am preocupat de organizarea unei expoziții în care apar lucrările și documentele Constituției din 1923 în original și de asemenea, vom lansa o emisiune filatelică prin care vom sublinia importa acestui eveniment constituțional - și nu i-aș spune numai constituțional, pentru că în primul rând, Constituția, ca act fundamental, reprezintă un document politico-juridic, fundamentul de construcție al unui stat și a unei societăți. O constituție, prin valențele pe care ea le conține, prin caracterul ei inovator, instituie o ordine constituțională, de asemenea, structurează un anumit regim politic, determină nucleul drepturilor și libertăților cetățenești, deci reprezintă un document de referință maximă pentru orice popor și din acest motiv, cred că fiecare dintre cetățeni datorează respectul cuvenit Constituției, pentru că aceasta este legea fundamentală care, prin reglementările ei, asigură unitatea și coeziunea oricărei societăți și definește, în același timp, elementele de identitate ale unui popor, elementele politice, de organizare statală ale unui popor. În afară de acest eveniment, care va debuta cu manifestarea din 27 martie, vom organiza o suită întreagă de acțiuni, cu un conținut juridic, științific, prin care vom sublinia semnificațiile și importanța Constituției din 1923. Vor avea loc acțiuni, simpozioane, dezbateri, împreună cu alte instituții din România, importante, cu Academia Română, cu facultățile de drept, cu alte instituții care au preocupări în domeniul cercetării juridice./dsirbu/ Cu alte cuvinte, va fi un an consacrat, dedicat, așa cum am hotărât prin decizia plenului Curții Constituționale, punerea în evidență a importanței acestei constituții. Dacă îmi este permis, aş sublinia și o parte din meritele excepționale ale Constituției din 1923. În primul rând, aș pleca de la ideea că această constituție este, a fost și va fi considerată una dintre constituțiile cele mai europene...
Realizator: Şi cele mai avansate ale timpului său.
Marian Enache: Exact, cum spuneți dumneavoastră, europene, liberale și democratice, la care aș adăuga precizarea dumneavoastră, cele mai înaintate, chiar ale timpului, în care ea a fost adoptată, pentru că izvoarele acestei Constituții au reprezentat curentul ideilor liberale ale Europei. Recepția acestor idei importante s-a realizat începând în România încă de la Constituția din 1866 și și-au regăsit, ca să spunem, punctul culminant de consacrare în Constituția din 1923. A avut loc o împletire, aș putea să spun, fericită a elementului autohton și aspirațiilor românești care s-au întâlnit cu ideile liberalismului european și mai ales cu paradigma statului național din acele vremuri. Acesta este și unul din meritele fundamentale ale Constituției din 1923, care consacră statul român ca fiind un stat național unitar. Este pentru prima oară în legiuirile noastre constituționale când sunt consacrate asemenea sintagme. Prin urmare, am mai putea să avem în vedere și alte merite, ca să spunem, virtuți, ale Constituției din 1923, care introduce, în premieră, controlul de constituționalitate a legilor, care era efectuat în acel timp de Înalta Curte de Casație și Justiție, el fiind, de altfel, promovat dreptul pretorian, pe cale jurisprudențială și apoi consacrat expressis verbis în Constituția din 1923. Vreau să zăbovesc puțin asupra acestui fapt, pentru că puține erau constituțiile care practicau sau aveau consacrate în conținutul lor juridic controlul de constituționalitate pe care astăzi în România le efectuează Curtea Constituțională. Atunci, pentru România era...
Realizator: Era un mare pas înainte.
Marian Enache: Exact, prin introducerea acestui control, cum remarcați și dumneavoastră, eram printre puținele țări, foarte puține. Aș mai evoca numai controlul de constituționalitate numai în Constituția Portugaliei la acel timp. Erau țări foarte importante în Europa...
Realizator: Care n-aveau așa ceva.
Marian Enache: Care nu aveau controlul de constituționalitate. În general, controlul de constituționalitate este o condiție a statului de drept, o formă de protecție a drepturilor și a libertăților. După 1991 am păstrat această instituție ca dovadă a continuității din Constituția din 1923, inspirat din izvoarele noastre, deci constituționale. Dar, acest control a fost încredințat unei autorități speciale și specializate, pe care astăzi o cunoaștem cu toții, Curtea Constituțională, și care nu este un model strict românesc. În toată Europa au apărut aceste curți constituționale care verifică constituționalitatea legilor.
Realizator: Vorbeaţi de actuala Constituție. Sunteți un om care ați fost acolo.
Marian Enache: Vă referiți la Constituția din 1991.
Realizator: Da, ați fost vicepreședintele Comitetului Adunării Constituante, membru al Comisiei de redactare a Constituției României. Este o continuare a constituției, își trage seva din Constituție din 1923. Ce aduce nou? Cum a fost procesul de creare?
Marian Enache: Este o experiență extraordinară, pentru că în afară de înțelegerea literei, și principiilor, și ideilor generale de construcție a unui edificiu constituțional, înțelegem și spiritul, participând la nașterea acestui document excepțional pentru România acelui moment, care avea o nevoie imperioasă...
Realizator: Imperioasă, se forma o lume nouă./aburtica
Marian Enache: Un drept nou, un stat nou și care avea nevoie de legitimitate. Ori, legitimitatea este întotdeauna conferită de existență unei constituții. Dar voiam să vă spun că participând la această activitate, am înțeles și spiritul. Se înțelege și spiritul Constituției, pentru că o constituţie nu reprezintă numai litera rigidă, ca să spunem așa și literală. O constituție reprezintă cunoașterea în profunzime a unor valori, a unor principii, sensurile lor. Există o filozofie a constituției care este foarte veche, în sensul că popoarele s-au condus după constituții începând încă din Antichitate, iar aceste curente de constituționalitate au constituit valuri de civilizație ale popoarelor și de evoluții ale statelor. Au fost câteva valuri de constituționalism despre care Jean Gicquel, constituționalist francez, spunea că aceste valori sunt mărturii ale civilizației popoarelor. Valori de constituționalitate care au îmbunătățit, să spunem, modul de organizare al statului, care au oferit societății mai multe libertăţi. Întotdeauna toate lucrurile acestea se realizează prin intermediul constituționalismului. De aceea, şi rolul autorităților constituționale, cum este şi Curtea, este acela de a recurge prin intermediul deciziilor sale la constituţionalizarea sistemului de drept. Adică, aducerea dreptului, în general, a celorlalte reglementări în parametri și exigenţele constituționale, care sunt cuceriri istorice, de fapt. Valorile și principiile constituţiei, în realitate, s-a obținut foarte greu în istorie, dar ele au devenit un patrimoniu, aș putea spune, chiar al omenirii, pentru că vorbim de universalismul constituției. Dar, în același timp, Constituția din 1991 a fost ancorată profund în tradițiile constituționale românești.
Realizator: Exact.
Marian Enache: A utilizat două categorii de izvoare. În primul rând, izvoarele românești ale constituțiilor anterioare și mă refer la constituțiile democratice, chiar începând de la proto-costituțiile noastre, începând cu Constituţia Cărvunarilor, cu Statutul Dezvoltator. Tot ce a însemnat această precedență până la constituțiile propriu-zise din 1866, 1923, din care, legiuitorul constituant, în 1991 a preluat unele instituții și idei, ca dovadă că a preluat și controlul de constituționalitate. Apoi, a mai preluat și controlul actelor puterii executive. E vorba de controlul de contencios administrativ. A preluat, uitaţi, am consacrat în acea constituție reînființarea consiliului legislativ.
Realizator: Legislativ.
Marian Enache: Care nu mai exista decât un simulacru în perioada regimului comunist. Deci, au fost reînviate. Noi ne-am inspirat mult din tradițiile noastre democratice și constituționale pentru a putea articula o constituție românească, în care am receptat și elementele de noutate ale contemporanității constituționale existente la acel moment în statele democratice ale Europei. Pentru a realiza această operă constituțională am utilizat și izvoarele constituțiilor europene. Ne-am întâlnit cu mulți specialiști. Aş putea spune cu floarea constituţionaliştilor din acea perioadă și îmi amintesc chiar o discuție pe care am avut-o cu un cunoscut constituționalist italian, Antonio La Pergola, care ne-a propus să introducem în Constituția României, Curtea Constituțională, despre care a spus că, aceasta fiind introdusă va constitui o cheie pentru simpatie Europei pentru România. De ce lucrul acesta? Pentru că, controlul de constituționalitate, de fapt, este expresia statului de drept. Înainte de apariția statului de drept a existat statul legal. Deci, statul de drept realizează o evoluție în gândirea politică și juridică a organizării unui stat. În ipoteza statului legal sacră era legea, principiul legalităţii era dominant, Parlamentul nu putea să-și modifice legea pentru că era singurul autor atotputernic, ca să spunem, asupra legii. Evoluția de la statul legal la statul de drept a impus înființarea acestor Curți Constituționale care pot controla și pot verifica însăși actul Parlamentului, adică chiar legea. De ce acest lucru? Pentru că s-a abandonat ideea atotputernicii Parlamentului, care și el, ca o adunare poate să aibă momente de arbitrariu, de subiectivism.
Realizator: De subiectivism.
Marian Enache: De voluntarism.
Realizator: Da.
Marian Enache: Și toate acestea în detrimentul drepturilor și libertăților.../bcodreanu
Realizator: Cetățenești.
Marian Enache: ... cetățenești. Și atunci aceste Curți verifică, atunci când efectuează controlul de constituționalitate, dacă prin legile date au fost încălcate drepturile și libertățile. Este foarte important în arhitectura statului existența ei, prezența acestor Curți, care nu fac parte dintre puterile statului...
Realizator: Statului, ci doar arbitrează. Un rol de arbitru.
Marian Enache: Arbitrează, exact, pentru că ele trebuie să asigure principiului echilibrului între puteri și colaborarea principiului loialității colaborării între puterile statului. Ori acest rol reglator, echilibrator între puterile statului, îl realizează aceste Curți, care nu fac parte din perimetrul puterilor de stat. Ele sunt în afara lor tocmai pentru a avea obiectivitatea de a arbitra aceste litigii. De aceea, Curțile au în competența lor această prerogativă a soluționării conflictelor juridice de natură constituțională. Atunci când un conflict politic dintre puteri se degenerează într-un conflict juridic de natură constituțională și nu este soluționat în cadrul politic, atunci este necesar ca o autoritate să intervină să soluționeze.
Realizator: Să o soluționeze.
Marian Enache: Pentru a echilibra, să-i spunem...
Realizator: Situația.
Marian Enache: Da, și activitatea celor trei puteri.
Realizator: Această Constituție din 1991 a fost modificată în 2003. Dăinuie și astăzi. Avem nevoie să modificăm, astăzi, Constituția? Mai e ea, astăzi, actuală?
Marian Enache: Este o întrebare interesantă și care mereu recurentă, ca să spun așa, pentru întreaga societate. Constituțiile, caracteristica lor fundamentală, reprezintă stabilitatea. Nu sunt documente, legi obișnuite care pot fi modificate oricum.
Realizator: Oricum și oricând.
Marian Enache: Oricând. Și de ce să nu spunem...
Realizator: De oricine.
Marian Enache: Și în sensul acesta, al mizelor electorale. Adică ea nu trebuie să raporteze la mizele electorale. Constituția, în general, nu este a partidelor, chiar dacă partidele sunt promotorii lor, să spunem, firești, legal. Constituțiile sunt ale societății, ale cetățenilor. Trebuie o prudență rațională atunci când declanșezi un proces de revizuire, de modificare a unei Constituții, pentru că s-ar putea ca, introducând un element, să dezechilibrezi, să spunem, această construcție în alte segmente de reglementare ale ei. Deci e nevoie de multă prudență, de multă raționalitate pentru a putea trece la revizuirea unei Constituții. Dar, în orice caz, ea trebuie realizată în afara tensiunilor și mizelor electorale ale partidelor. O Constituție nu se poate revizuit decât atunci când nevoile societății, realitățile societății impun o asemenea operațiune. Ca dovadă Constituția din 1991, în afara revizuirii din 2003 necesară pentru integrarea în Uniunea Europeană, ea și-a dovedit viabilitatea.
Realizator: Și și-o dovedește.
Marian Enache: Și-o dovedește în continuarea desfășurării procesului politic, a funcționării instituțiilor statului de drept și chiar a practicării modelului democrației de tip occidental, pe care noi ni l-am însușit și am făcut opțiunea prin însăși această constituție. Vreau să vă spun că, deși există, să spunem, izolate, opinii din partea unor cetățeni, a unui lider, purtător de opinie, unele îndoieli cu privire la această Constituție. Această Constituție a fost validată într-un fel, ca să spunem așa, să nu să înțeleagă că ne-a fost concedată chiar, dar a fost validată la momentul acela de către Consiliul Europei, de către experții Consiliului Europei. Deci, noi am conlucrat împreună pentru ca să putem să redăm, să obținem un edificiu constituțional, care să consacră noile cuceriri ale Revoluției din 1989. Principala noastră filozofie politică, atunci când am plecat la drumul unei noi construcții constituționale a României, a fost ideea libertății, care, după 1990, populația a fost foarte sensibilă la această idee.
Realizator: Și însetată.
Marian Enache: Și însetată.
Realizator: Ați anunțat că doriți deschiderea instituției pe mai multe paliere.
Marian Enache: Este una din direcțiile mandatului pe care l-am început relativ recent. Pentru că și Curtea Constituțională, ca orice altă instituție, este o instituție care își desfășoară activitatea în societate. Trebuie, în primul rând, să înțeleagă realitățile societății. Am început, în primul rând, cu instituțiile românești, dar nu am ignorat nici deschiderea Curții Constituționale pe plan european./apostelnicu/ În primul rând cu instituțiile judiciare de specialitate, am avut, să spunem, satisfacție instituțională primindu-l pe domnul Koen Lenaerts, care este președintele Curții Europene și în care la întâlnirea de la Curte am avut discuții consistente și importante privitor la promovarea dialogului judiciar între Curtea Constituțională românească și această Curte Europeană, a raporturilor dintre dreptul național, în special Constituția României și dreptul Uniunii Europene, în care eu consider că cu acel prilej s-au tranșat anumite conduite, ca să spunem, în această relație inevitabilă și pe care eu însumi îmi propun, apropo de întrebarea cu deschiderea, să o cultiv și să o promovez foarte mult, pentru că noi, fiind membri, Uniunea Europeană trebuie să fim prezenți, ca să spunem, în interacțiunea instituției noastre cu celelalte instituții europene, mai ales cele judiciare de specialitate, cum ar fi în însăși constituția noastră, noi avem obligația să aplicăm e vorba de articolul 148, în care noi avem obligația să aplicăm în mod cu prioritate, de fapt dreptul Uniunii Europene, pentru că a apărut un nou drept, e vorba de dreptul Uniunii Europene, pe care noi trebuie să-l aplicăm cu prioritate. Chiar ne-am propus să gândesc nu singur, bineînțeles, dar ne-am propus să gândim acest concept de diplomație judiciară, care el ar reprezenta un ansamblu, să spunem, de acțiuni, de idei, de mijloace prin care noi să ne regăsim ca și prezență, în aceste relații și raporturi necesare pe care trebuie să le avem. În același timp, noi am fost prezenți și la Luxemburg, am fost invitați o delegație și consider că aceste relații noi practic am deschis cu Curtea Europeană de Justiție, dar și în interior, cu Înalta Curte de Casație și Justiție, cu Procuratura Generală, care sunt, mă refer la instituțiile specializate care fac parte din acest mediu al nostru profesionaș, și nu numai, cu Academia Română, pentru că trebuie să fim conectați și la cercetare și la noile idei care apar, pentru că nu vrem să practicăm un empirism, ca să spunem așa, instituțional și profesional. Noi trebuie să fim deschiși, receptivi și la aceste noutăți care apar în primul rând prin în cercetare constituționale. Am primit apoi și alte vizite, profesori de la diferite universități, care avem aceste schimburi și cred că sunt necesare, chiar dacă nu fac parte, stricto senso, să spunem, din activitatea curentă, formală a curții. Dar pe noi aceste lucruri ne îmbogățesc foarte mult și ne sunt utile în activitatea noastră.
Realizator: Domnule președinte, onorată să mă primiți, onorată să vă ascult, vă mulțumesc pentru participarea la emisiunea „Oameni care mișcă România”. Vă felicit pentru cei 100 de ani împliniți, cum se spune, „La mulți ani, Constituției României!” și vă aștept din nou cu vești bune la emisiunea „Oameni care mișcă România”!
Marian Enache: „La mulți ani, Constituției României!” cu prilejul împlinirii Centenarului. Vă mulțumesc foarte mult pentru amabilitate pe care ați avut-o și răbdare pe care le-ați avut cu mine!
Realizator: A fost un privilegiu.
Marian Enache: Ați avut amabilitatea de a exprima câteva din gândurile pe care le am și vreau să vă fac o mărturisire cu emoție așa da o emoție pozitivă că am fost dintotdeauna un ascultător fidel al postului de radio puplic și îl ascult și acum, în prezent.
Realizator: Vă mulțumim, suntem onorați! Doamnelor și domnilor aici se încheie ediția din această seară, ediție de colecție a emisiunii „Oameni care mișcă România”. A fost un om care a mișcat, mișcă și sunt convinsă că va mișca România pe drumul cel bun. Pe marțea viitoare, la aceeași oră!/ctuluc/dsirbu