Mircea Geoană - interviu electoral

Realizator: Domnule preşedinte, PSD şi PNL s-au mişcat foarte repede. Drept urmare, acum trei zile s-a mai făcut un pas în această alianţă, de susţinere a premierului propus, Klaus Johannis - cum a declarat public că acceptă această propunere - şi UDMR vă susţine, ca şi cea mai mare parte a minorităţilor naţionale din Parlament şi, mai mult, aţi semnat, alături de primarul Timişoarei, Parteneriatul pentru Timişoara, un act de reconciliere naţională. În această situaţie, domnule Geoană, dacă veţi fi preşedintele României, aveţi toate datele pentru alcătuirea rapidă a guvernului. Aş vrea să vă întreb: vor participa toate forţele politice care vă susţin acum, în viitorul guvern?

Mircea Geoană: Sunt două aspecte. În primul rând, sunt extrem de mulţumit de faptul că am reuşit să coagulez în jurul proiectului meu şi cu sprijinul domnului Antonescu, căruia vreau să-i mulţumesc pentru maniera extrem de demnă şi de prietenească, cu care s-a implicat în această parte a doua a campaniei prezidenţiale, dar este o dimensiune legată de o majoritate în guvern. Acest lucru este deja conturat. Evident, după 6 decembrie, vom putea să punem toate accentele şi toate nuanţele. Nu vreau să vindem pielea ursului din pădure înainte să câştigăm, dar ceea ce mă interesează este şi o relaţie constructivă şi un proiect comun şi cu forţele extraparlamentare, pentru că nu pot să fiu insensibil la faptul că mesaje din zona PRM, din zona PNG, din zonele ecologiste, domnul Radu Cernea, candidatul ecologist la Preşedinţia României, PNŢ-CD, adversari până acum câţiva ani de zile ireductibili ai social-democraţilor români. Deci, într-un fel, ceea ce am făcut acum demonstrează că, dincolo de proiectul politic "O singură Românie", cu care m-am prezentat în faţa românilor, cu care sper să pot să-i conving să mă aleagă drept preşedinte al ţării, pentru următorii cinci ani, chiar am demonstrat că sunt un om capabil să-i unească pe români, oameni atât de diverşi - etnici maghiari şi români, care au accente mai naţionale, mai naţionaliste, oameni care sunt din stângă şi din dreapta, pentru că, până la urmă şi la urmă, momentul e atât de complicat pentru ţară, atât de multe probleme are de înfruntat poporul român, atât de multe probleme legate de criza economică şi de locurile de muncă, tragedia pentru multe segmente de populaţie. De aceea, oferta mea este dincolo de o ofertă de campanie electorală. A doua zi după 6 decembrie, avem guvern, avem majoritate, avem prim-ministru şi avem un plan de redresare a situaţiei.

Realizator: Şi ce forţe politice, atunci, vor face parte din următorul guvern? Înţeleg că rămân PNL, PSD şi UDMR?

Mircea Geoană: Evident, axul central va fi axul PSD-PC şi PNL. Evident că am luat act de faptul că PNL, care are o relaţie mai strânsă cu cei de la UDMR, au făcut un document similar, cu cel semnat de noi cu liberalii.

Realizator: Iar preşedintele UDMR a recomandat votanţilor să vă susţină în turul doi.

Mircea Geoană: Eu am spus întotdeauna, am spus-o şi după alegerile parlamentare trecute, că favorizez o majoritate cât mai largă, pentru că viitorul guvern va trebui să aibă o majoritate cât mai largă. Discuţiile şi, până la urmă, deciziile care vor fi luate, vor fi luate de abia după 6 decembrie, dar, evident, o majoritate de 60% este mai robustă şi mai utilă, decât o majoritate la limita lui 50%.

Realizator: Dar, cum să interpretăm, domnule MIrcea Geoană, faptul că premierul propus de această majoritate, Klaus Johannis, şi-a luat, ca marjă de siguranţă, şase luni, în care spune că doreşte să-şi păstreze şi funcţia de primar. Într-un fel, putem spune că îşi asigură spatele, dacă această formulă a majorităţii parlamentare nu va funcţiona?

Mircea Geoană: Nu, cred că este o chestiune, până la urmă, de instinct de conservare. Nu are nimic a se teme, din partea noastră. Dar, şi Victor Ciorbea, când a fost prim-ministru, în 1997, a făcut un gest similar. Mi se pare, până la urmă, un mod de a trata responsabil şi prudent o astfel de situaţie. Eu i-am spus domnului Johannis, am vorbit şi cu domnul Antonescu, avem un mandat parlamentar până în 2012 şi, când plecăm la drum cu un prim-ministru şi un guvern, intenţia noastră fermă este de a avea un mandat până în 2012.



Realizator: Sigur, aţi vorbit despre punctele forte ale acestei majorităţi parlamentare. Spuneaţi că aţi reuşit să creaţi o majoritate de 60%, dar există şi puncte slabe ale acestei coaliţii, domnule Geoană?

Mircea Geoană: O să descoperim la momentul potrivit. Eu pot să vă spun un singur lucru, şi am spus-o şi prietenilor mei şi colegilor mei din partid, i-am spus-o şi domnului Antonescu, v-o spun şi dumneavoastră, celor care ascultă, în număr atât de mare, postul România Actualităţi: Vă asigur că n-o să mai fac greşeli pe care le-am făcut în trecut sau pe care le-am făcut, la plural, în trecut. Vor apare greşeli noi, pentru că numai Dumnezeu e fără de greşeală, dar pot să vă asigur că ambiţia mea este ca, în premieră în ultimii 20 de ani, o coaliţie de partide să dea o bună guvernare, pentru că, acum, toate coaliţiile, inclusiv cele din care am făcut şi noi parte, nouă luni de zile cu PD-ul, singura noastră experienţă, au demonstrat că năravuri vechi şi, până la urmă, o lipsă de cultură democratică au făcut ca aceste coaliţii să fie, mai degrabă, locuri de dispută şi de împărţire a puterii, decât de guvernare în interesul cetăţeanului. De aceea, eu văd ca obiectiv principal pentru mine să fiu un adevărat partener al acestei majorităţi, să încerc să elimin sau să reduc tensiunile care o să mai apară şi să-i fiu - domului Klaus Johannis - un partener de nădejde, mai ales pentru că am o experienţă, am lucrat la două programe de guvernare, în 2004, şi în 2008, am un program economic, aş spune, extrem de robust şi de ambiţios, şi pun la dispoziţie întreaga experienţă şi întreaga autoritate a mea, ca lider politic şi ca om cu o anumită experienţă în plan intern şi internaţional.

Realizator: Dar, în afara acestor tensiuni, despre care dumneavoastră spuneţi că pot apărea într-o asemenea coaliţie, există şi nişte diferenţe de viziune economică. Într-un fel, văd social-democraţii programul economic al României, şi altfel, liberalii. Aş vrea să vă întreb, cum credeţi că se vor armoniza cele două opţiuni politice?

Mircea Geoană: Până la urmă, diferenţa nu este atât de mare, pe cât o arată manualul de doctrină sau de ideologie politică, pentru că noi suntem, şi eu sunt un social-democrat modern, progresist, noi suntem influenţaţi, în gândirea noastră socială şi economică, de ceea ce Bill Clinton sau Tony Blair sau cel care este astăzi preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni, domnul Rasmussen, fost premier în Danemarca, au făcut cea de a treia cale, în care, noi, social-democraţii moderni - şi am demonstrat-o şi în timpul guvernării noastre - ştim că, fără performanţă economică, ştim că, fără echilibru macroeconomic, ştim că, fără reducerea inflaţiei, a impozitelor, şi a costului banului în România, nu vom putea să avem o economie care să genereze resurse pentru a ne putea atinge obiectivul social, pentru a creşte pensiile mici, pentru a investi în satul românesc, pentru a da burse sociale pentru copiii proveniţi din familii cu venituri modeste, pentru a putea investi în sănătate şi în educaţie, pentru a moderniza România. De aceea, într-un fel, uitaţi-vă puţin la cele două guvernări social-democrate şi liberale! În ultima perioadă, noi, social-democraţii am avut, la final de guvernare, în 2004, o creştere economică record, şi costul cu salariile bugetarilor din Produsul Intern Brut era 4,8%, iar la final de guvernare liberală, aşa-zis de dreapta, cu ceva creştere economică, costul cu salariile bugetarilor de 9,2%, deci, aproape dublu sau un pic mai mult. De aceea, sau... într-o zonă extrem de mare, deci acei liberali care spuneau "stat minimal, social-democraţii sunt risipitori", adevărul este un pic pe dos. De aceea, cred că putem sa găsim echilibru între elementele utile ale liberalismului economic, pentru că întreprinderea privată, antreprenoriatul, sprijinirea sectorului privat nu reprezintă o spaimă pentru noi, social-democraţii, ci un instrument, în scopul nostru fundamental, de a aduce mai multă echitate socială şi şanse egale pentru toţi cetăţenii României.

Realizator: Rămânem tot în zona economică, domnule Geoană, credeţi că va fi finalizat proiectul de buget pe 2010, înainte de sărbătorile de iarnă?



Mircea Geoană: Vom încerca, nu este uşor. Din păcate, domnul Băsescu şi domnul Boc au pierdut, au risipit trei săptămâni valoroase, moment în care Parlamentul a abilitat şi a aprobat o lege care permitea domnului Boc să trimită proiectul de buget, la Parlament şi în momentul în care domnul Băsescu a promulgat legea, au trecut exact trei săptămâni, trei săptămâni pierdute. Puteam să avansăm, puteam să câştigăm timp, puteam să aducem mai devreme misiunea Fondului Monetar şi puteam să relansăm creditarea şi finanţarea deficitului mai repede. Dar, din păcate, această logică electorală se pare că i-a orbit pe domnii Băsescu şi Boc. Nu rămâne decât ca, imediat după 6 decembrie, noul guvern şi majoritatea din parlament să se aplece foarte rapid. Eu le-am anunţat deja colegilor parlamentari că trebuie să se aştepte la o sesiune extraordinară prelungită în decembrie şi în ianuarie, pentru că dorim să avem, de îndată ce vom avea un vot de învestitură pentru cabinetul Johannis, imediat o sesiune pentru a putea să ne aplecăm asupra bugetului pe anul viitor. Estimarea realistă este ca, undeva, în primele săptămâni ale lui ianuarie să putem să avem un buget de stat şi a asigurărilor sociale aprobate de către Parlamentul român.

Realizator: Din punct de vedere al taxelor şi impozitelor, domnule Geoană, cum credeţi că va arăta bugetul pe anul viitor, pentru că aici ne doare, aici e problema celor mai mulţi dintre români: taxele şi impozitele pe anul viitor.

Mircea Geoană: Un singur lucru este cert: faptul că avem un deficit de 5,9% pe 2010, şi un al doilea lucru este cert - că nu vom creşte taxe şi impozite, pentru că, în moment de criză, nu creşti taxele, ci le scazi. Deci, ceea ce economiştii numesc o politică anticiclică, când eşti în recesiune, aplici o politică care să fie inversul recesiunii. A creşte taxele acum înseamnă de fapt a agrava criza, aşa cum propunerea domnului Băsescu, de a da afară 20% din bugetari şi care să ducă şomajul spre un milion de oameni, înseamnă o acţiune antieconomică, nu o acţiune antisocială, cum ar părea, la prima citire - pentru că în clipa în care ai un milion de şomeri, ai mai puţini consumatori, ai oameni care îşi restrâng activităţile, ai oameni cu probleme personale deosebite şi, de fapt, economia nu se relansează. De aceea, pentru mine, sursa principală de venituri suplimentare la buget, pentru că avem nevoie de bani pentru investiţii, pentru a putea să mergem înainte cu protecţia socială, este intrarea mult mai energică în zona economiei negre, subterane, gri, care reprezintă acum o treime din avuţia României. Vă puteţi imagina oamenii de afaceri care fac afaceri şi care creează locuri de muncă şi salariaţii care plătesc taxe şi impozite, este normal ca unii să tragă şi să muncească, să plătească taxe, şi alţii să păcălească statul şi să ne păcălească pe toţi?

Realizator: Cei mai mulţi dintre contribuabili, este adevărat că se simt frustraţi şi de faptul că plătesc zeci de taxe şi de impozite, în timp ce unii prosperă sustrăgându-se controlului fiscal. De aceea, aş vrea să-mi spuneţi, mai concret, ce aveţi în vedere, domnule Geoană, pentru reducerea evaziunii fiscale? - pentru că de eradicarea ei, din păcate, nu cred că putem vorbi.

Mircea Geoană: Cred că este suficient de simplu, dacă, într-adevăr, există voinţă politică şi înţelegem că trebuie sparte nişte încrengături de interese, în care şi instituţii, şi politicieni, şi oameni de afaceri îşi dau mâna efectiv, păcălindu-i pe restul de 20 de milioane de români.

Realizator: Dar cum să le spargem?

Mircea Geoană: Păi, pur şi simplu cu mers mai puternic pe mafia alcoolului, pe mafia ţigărilor, pe mafia petrolului - acolo sunt... dacă vă dau cifra, lumea o să creadă că este o cifră nereală - 43 de miliarde de euro pe an, bani în economia subterană a României. Eu nu spun că se va eradica peste noapte, şi Italia are economie subterană, şi alte ţări cu un stat mai puţin performant au acest fenomen, dar nu la nivelul de o treime din avuţia naţională. În al doilea rând, va trebui să introducem, şi acest lucru îl voi face extrem de energic, împreună cu premierul Johannis, o mult mai bună evaluare şi control a eficacităţii cheltuirii banului public. Este foarte multă risipă în cheltuirea banului public. De aceea, Legea responsabilităţii fiscale, pe care o avem în atenţie şi pe care o vom aproba, este şi condiţie cu Fondul Monetar, aduce în primul rând o mare noutate în România - bugetare multianuală. Vom putea, pe axele principale de dezvoltare, să avem bugete pe trei ani de zile, în faţă. Doi: se limitează în mod dramatic modul în care guvernul poate să rectifice bugetul -aţi văzut la agricultură, de exemplu, s-a rectificat bugetul, şi banii de subvenţii pentru crescătorii de animale şi subvenţiile pe suprafaţă au fost mutate într-o secundă, în clipa în care Berceanu a devenit şi ministru al agriculturii, după plecarea lui Ilie Sârbu. Acest tip de abuzuri şi acest tip de mod arogant în care guvernul se comportă, până la urmă, cu deciziile parlamentului şi cu deciziile cetăţenilor va înceta în anul următor. De aceea, este de unde să strângem şurubul, ca să spun puţin mai direct şi, înainte să ne gândim să dăm oameni afară, înainte să ne gândim la orice fel de altă formă de a pune încă o povară pe omul obişnuit, haide să ne apucăm să luptăm cu cei care de fapt încearcă să ne păcălească pe toţi.



Realizator: Dar pedepsele pentru cei care practică această evaziune fiscală? Nu ar trebui, poate, să umblaţi şi la aceste pedepse, la reforma în justiţie?

Mircea Geoană: E un subiect conex şi important. O să veghez ca legea să se aplice în România, pentru că legi şi pedepse există. Problema este că nu prea se pun în practică. Dacă va fi nevoie să le înăsprim, n-am nici un fel de ezitare. Unde e nevoie să ajutăm justiţia şi unde voi aloca, conform Pactului pe justiţie pe care l-am semnat împreună cu alţi lideri politici, vom aloca resurse suficiente pentru justiţia românească pentru a putea să punem în practică acele tribunale comerciale, de exemplu, care azi lipsesc, în care o firmă care are de luat 3.000 de euro de la altă firmă stă acum zece ani de zile şi nu ia nimic. Să putem să avem tribunalele muncii, pentru că foarte mulţi salariaţi din România sunt victimele abuzurilor din partea patronilor şi n-au unde să se ducă să se plângă, şi mai ales să ne ducem cu scăderea costurilor cu justiţia, pentru că omul obişnuit, un om cu venituri modeste, un ţăran care se bate pentru trei pogoane de pământ, stă în justiţie şi îl calcă în picioare nişte şmecheri, iertaţi-mă că vă spun, care îşi permit, având bani, să îşi cumpere avocaţi scumpi şi, evident, mai buni. Deci, aici avem de lucrat în profunzimea sistemului de justiţie şi acest lucru va fi, evident, o prioritate a mandatului meu prezidenţial.

Realizator: Dar s-au mai creat instituţii, domnule Geoană, instituţii de combatere a corupţiei, dar din păcate rezultatele sunt foarte palide.

Mircea Geoană: Am ajuns să fim pe ultimul loc din Europa, suntem consideraţi ca fiind cea mai coruptă ţară din Europa. După cinci ani de mandat al actualului preşedinte care ne-a promis "ţepe" şi că va fi luptă împotriva corupţiei. De ce? Pentru că s-a politizat, pentru că în loc să se dea independenţă şi resurse acestor instituţii, care sunt acolo şi care sunt gata să-şi facă datoria, a încercat să se facă din asta un fel de vendetă politică şi întotdeauna coruptul de serviciu este fostul guvernant. A, dacă este corupt fostul guvernant, să meargă acolo unde trebuie să meargă, dar faptul că-ţi protejezi tu gaşca ta de interese, când eşti la putere, cu asfaltul, cu Golden Blitz, cu doamna Ridzi... Păi, eu spuneam, în 2004, când era candidat domnul Băsescu, că deîndată ce va prinde un ministru că are un început de investigaţie, zboară într-o secundă? Probabil că se gândea doar la miniştri bărbaţi, nu la miniştri femei - doamna Ridzi şi doamna Udrea. Acest tip de dublu standard, acest tip de dublă măsură, în care încerci să foloseşti justiţia ca o armă politică, este principala cauză a acestui eşec major în lupta împotriva corupţiei.

Realizator: Dar probabil că ascultătorii se întreabă în acest moment, şi mă întreb şi eu, domnule Geoană, ce garanţii avem că un guvern, un viitor guvern PSD-PNL nu va proceda la fel?

Mircea Geoană: În primul rând, vreau să spun că îmi pun mari speranţe în domnul Klaus Johannis, pentru că, până la urmă, nu aparţine niciunui partid, are de apărat o reputaţie pe care şi-a creat-o ca primar al Sibiului şi o reputaţie solidă de om serios, e şi mai neamţ aşa un pic, ceea ce nu strică în momente dificile. Deci, eu cred că împreună cu domnul Crin Antonescu şi cu domnul Johannis vom putea să demonstrăm - şi este, de fapt, dacă vreţi, a doua a mea ambiţie ca preşedinte, să putem demonstra: unu, că o coaliţie poate să funcţioneze nu în interes de grup, ci în interes general şi, doi, că putem într-adevăr să facem un altfel de politică şi să putem să limităm risipa, lipsa de transparenţă, uneori corupţia, nu totdeauna corupţia, uneori şi lipsa de management şi lipsa de capacitate de a aloca resurse în funcţie de priorităţi. Lipsa de capacitate de a măsura - am băgat un leu din banul contribuabilului pentru spitale, să spun, sau pentru dispensare la ţară, cât s-a întâmplat din leul pe care eu l-am investit şi, de foarte multe ori, ne lipseşte această capacitate de a măsura eficacitatea cheltuirii banului public. Cât din sprijinul pentru agricultură, câte fonduri europene absorbim, care e speranţa de viaţă în România? Suntem ţara care avem cea mai amărâtă speranţă de viaţă din Europa; avem cea mai mare mortalitate infantilă din Europa; avem gradul cel mai mare de îmbolnăviri pe chestiuni cardiace şi pe boli cronice în România.




Realizator: Pe de altă parte, FMI ne obligă sau ne recomandă să mărim vârsta de pensionare, domnule Geoană

Mircea Geoană: Este pe fond greşit - şi am spus-o celor de la Banca Mondială, pentru că ei sunt titularii de proiect: Măi oameni buni, ce-i la voi, în America şi prin Germania şi prin Franţa, nu se pupă, iertaţi-mă, cu realităţile noastre. Duceţi-vă şi vedeţi cât de necăjite sunt femeile din România. Cât de greu e să creşti copii, să ai şi un salariu, uneori şi un soţ care uneori nu are slujbă el. Am văzut în fabricile de confecţii din România unde am fost, în sute şi sute de fabrici, să vezi acolo cum lucrează femeile astea şi să vezi cum se chinuie, uneori de abia având salariul minim pe economie sau un pic în plus lucrând ore suplimentare sau cu bonuri de masă, cum poţi să spui că femeia respectivă să stea până la 65 de ani la muncă?

Realizator: Să ştiţi că asta se întâmplă cam de 10 ani în acest sector domnule Geoană.

Mircea Geoană: Ştiu, dar vă spun că măcar accesul la pensie şi la o bătrâneţe cât de cât mai liniştită este o obligaţie pe care o avem şi vreau să vă spun ceva pentru că aţi adus vorba despre femeia română şi despre rolul femeii în societate. Aici, într-un fel şi eu, şi Mihaela, soţia mea, aş vrea să reuşim să-i convingem pe români şi în /principal/ pe bărbaţii din România că modul ăsta al nostru, mai balcanic, mai macho, aşa, şi amintirea cabinetului 2, al Elenei Ceauşescu, care e aici, e undeva printre noi, că va trebui să avem curajul să spunem că femeia este într-adevăr egală cu bărbatul în societate şi că va trebui să avem curajul să spunem că în acest moment există discriminare împotriva femeilor din România. De aceea, pentru mine ajungerea la un nivel mai european şi mai democratic al acestui aspect fundamental reprezintă o prioritate şi într-un fel am să încerc şi cu soţia mea, Mihaela, care e implicată şi în acţiuni de caritate şi care încearcă să ajute la rândul său prin exemplu şi prin implicare femeile din România, să putem să arătăm că putem să devenim mai civilizaţi şi mai moderni în ceea ce facem.

Realizator: Aş vrea să continuăm discuţia despre subiectele economice pentru că 2009 a fost un an foarte greu pentru România, domnule Geoană. Încrederea companiilor şi a consumatorilor în economia românească se plasează la cel mai redus nivel din Uniunea Europeană, aşa arată un raport publicat acum câteva zile de către Comisia Europeană. Ce poate face concret un viitor preşedinte de stat european pentru recâştigarea încrederii în economia românească?

Mircea Geoană: Situaţia este într-adevăr foarte dificilă, pentru că în acest moment, pe lângă un şomaj spre 650.000 de mii de oameni şi cu riscuri de agravare a acestei cifre, au dispărut în anul 2009 120.000 de mii de firme din România şi 7000 sau 8000 de firme care făceau export, de aceea cred că un plan anticriză, extrem de energic şi extrem de rapid, este principala prioritate a noului guvern şi a noului preşedinte. Am vorbit deja cu domnul Johannis, voi vorbi şi Fondul Monetar, pentru că avem acolo nişte obligaţii de dialog şi consultare, să eliminăm din prima zi a guvernării impozitul forfetar, care a pus presiune pe foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii. Vom avea, de asemenea, o obligaţie de a plăti datoriile statului faţă de întreprinderile româneşti; facturile neachitate şi tva care nu se plăteşte la timp va fi a doua mare prioritate a guvernului Johannis. Şi, în al treilea rând, va trebui să găsim resurse din buget şi resurse extrabugetare pentru a continua să investim în zona de investiţii guvernamentale care să antreneze economia privată. De aceea, pentru mine, de exemplu, milionul de euro care este azi garanţie de stat pentru programul "Prima Casă", care trebuie să continue într-un anumit ritm, va trebui să fie înlocuit cu o garanţie de stat şi cu un fond de garantare pentru un fond naţional de locuinţe în care să ne apucăm să construim locuinţe de la zero, echipate complet, ca să putem să antrenăm cât mai mult din orizontala economiei româneşti şi care să fie oferite cu chirie subvenţionată pentru cei cu venituri modeste, tineri şi cei care au probleme din case naţionalizate, situaţii sociale mai deosebite, iar pentru tinerii care au într-adevăr resurse un pic mai mari dar insuficiente pentru a-şi acoperi dobânda foarte scumpă de la bancă pentru un credit ipotecar, să putem să venim cu subvenţionarea dobânzii pentru "Prima Casă", pentru o tânără familie. Nu sunt idei geniale, sunt chestiuni care se aplică în alte ţări europene şi au făcut parte din programele anti-criză ale majorităţii guvernelor din Uniunea Europeană.

Realizator: Păstraţi aşadar programul "Prima Casă", dar îi aduceţi îmbunătăţiri, înţeleg?

Mircea Geoană: O să continuăm dosarele care sunt pe rol, pentru că nu este normal să-i eliminăm pe cei care vor până la urmă să facă o tranzacţie de locuinţe, problema este că s-au vândut apartamente vechi. Pe mine nu mă interesează ca notarul şi cu bancherul să aibă un profit din tranzacţionarea de apartamente vechi - prima casă vândută a fost un apartament de 2 camere din Colentina, din 1971.

Realizator: Poate atât îşi puteau permite cei care achiziţionau această casă.

Mircea Geoană: Dar nu credeţi că cei doi, inginerul de la Dacia nu ar fi fost fericit să aibă o casă nouă şi să poată să aibă o casă care să fie utilată şi să poată să meargă să /../

Realizator: Ba da, dar preţurile la casele vechi sunt mai mici decât cele la casele noi.



Mircea Geoană: Da, dacă vorbim de credit subvenţionat... Sau cu chirie. În Slovenia, de exemplu, e un sistem cum era pe vremuri fondul locativ de stat, care este de fapt un fond tampon eu am spus de 50.000 de mii de locuinţe - construite în 2-3 ani de zile, va dura puţin - în care se intră şi se iese. Deci e o familie tânără care vrea să-şi ia o casă şi nu are bani, merge în acest fond, stă în condiţii foarte bune, în chestiuni moderne, în chestiuni echipate, efectiv într-o casă de tip occidental, cu o chirie subvenţionată în funcţie de nivelul de salariu. În clipa în care avansează în slujbă şi are ceva bani mai mulţi îşi cumpără casa respectivă, iar statul construieşte şi înlocuieşte acest fond tampon, care tot timpul e la dispoziţia celor care intră într-o astfel de situaţie. Sunt chestiuni care se fac de zeci de ani în Europa dezvoltată. A venit clipa să facem şi noi lucruri puţin mai coerente în România.

Realizator: Vorbeaţi despre declinul economic al multor agenţi, al multor firme, domnule Mircea Geoană, şi cifrele spun că această criză economică a redus afacerile şi profitul a peste 50% dintre firmele mici şi mijlocii din acest an. Şi majoritatea firmelor acuză că sunt în această situaţie din cauza faptului că statul a avut o capacitate redusă de a gestiona criza. Aş vrea să vă întreb ce măsuri urgente, imediate, în afară de eliminarea impozitului forfetar, despre care aţi pomenit, ar trebui să ia statul pentru a opri declinul micilor investitori.

Mircea Geoană: În primul rând, trebuie să găsim formule de reluare a creditării, este principala problemă pe care majoritatea firmelor o acuză în acest moment. Eu am venit cu o propunere pe care am văzut-o în Italia şi a funcţionat şi am să reiau după alegerile prezidenţiale discuţia cu băncile din România şi cu Banca Naţională a României pentru un moratoriu de 12 luni pentru plata principalului de la creditul luat de întreprinderile mici şi mijlocii. În Italia s-a făcut. Şi la noi se face selectiv de unele bănci, dar am să încurajez încă o dată de o manieră voluntară, nu de o manieră impusă, ca băncile din România să înţeleagă că avem două aspecte care sunt foarte importante. Există întreprinderi mici şi mijlocii, dar şi cetăţeni obişnuiţi care de bună-credinţă au ajuns în situaţia să nu poată să plătească înapoi creditul în momentul respectiv. Vorbesc de bună-credinţă. Ai pierdut jobbul, ca persoană, şi ai un credit de bunuri de larg consum sau un leasing sau orice ai luat. În ţările europene, statul a intervenit şi a încercat să discute cu băncile inclusiv prin garanţia suverană a statului, pentru a încerca ca aceşti oameni, repet, care din motive obiective au pierdut jobbul, li s-a înjumătăţit salariul la privat - îţi spune: vrei să stai la serviciu, îţi dau salariul mai mic - sau a avut o depreciere a cursului de schimb foarte dramatică, deci ai făcut un contact de împrumut, de leasing pe un curs de schimb leu-euro de cât era atunci, 3 şi ceva şi acum este 4,2 sau 4,3 sau poate mai mult, batem în lemn. Deci acest tip de risc ar trebui să intervenim şi să-l atenuăm. Nu spun că îi iertăm pe cei care sunt rău-platnici. Nu spun că o facem pe o durată nedefinită, dar 12 luni de sprijin pentru IMM-uri şi pentru cetăţenii de bună-credinţă care trec printr-o dificultate pasageră datorită crizei, acest lucru trebuie să fie abordat de o manieră mai strategică şi pentru mine acest lucru este foarte, foarte important.

Realizator: Este clar, domnule preşedinte, că speranţele românilor legate de viitorul preşedinte al României sunt poate mai mare ca altădată, pentru că 2010 se anunţă un an foarte greu de trecut. Împrumuturile de la organismele financiare joacă un rol esenţial în redresarea economiei şi ştim ce s-a întâmplat cu împrumutul de la FMI şi de la Comisia Europeană, a fost amânat. Cum poate preşedintele României să-i convingă pe reprezentanţii acestor instituţii financiare să ne acorde cât mai repede banii de care avem atâta nevoie?

Mircea Geoană: Evident, va trebui să demonstrăm prin fapte, nu prin vorbe. Şi de aceea instalarea noului guvern, un program de guvernare coerent, un proiect de buget care să intre în parametrii de deficit pe care i-am covenit cu partenerii noştri externi reprezintă chestiuni obligatorii. Dar îndrăznesc să spun că am un avantaj în comparaţie cu toţi ceilalţi care sunt activi în viaţa politică românească şi nu este un merit al meu, este rezultatul unor ani de experienţă internaţională. Îi cunosc pe aceşti oameni. Am lucrat şi în America ca ambasador şi am făcut lobby frenetic în vremea în care eram dependenţi de banii de la Fondul Monetar şi de la Banca Mondială. Când am fost ministru de externe, am făcut un lobby extrem de activ în relaţia cu Uniunea Europeană, cu Comisia Europeană. Deci într-un fel mi-am dezvoltat şi relaţii personale, şi un anumit tip de credibilitate pe plan extern, pe care le voi folosi în interesul general al ţării. De aceea, eu am o reputaţie în plan extern de om care îşi respectă cuvântul dat şi atunci când vine un cuvânt de încredere din partea şefului statului într-o astfel de conversaţie, alături de un prim-ministru serios, alături de lideri politici responsabili, atunci lucrurile arată mai bine. Pentru că noi avem în acest - vorbeaţi de încredere - o imensă problemă de neîncredere în România. Românii nu mai au încredere în propria lor adminsitraţie şi în propria lor conducere politică şi străinii nu mai au încredere în noi, pentru că suntem bezmetici, că ne certăm, că pe lucruri atât de importante stăm şi ne retragem cu bazuca unul în altul atunci când sunt lucruri atât de importante, cum este aprobarea bugetului de stat. Aici nu e chestiune de campanie prezidenţială. Nu are ce să caute aşa ceva în campania prezidenţială. Deci pentru mine, voi fi un om care va folosi experienţa mea internaţioanală pentru a putea să aducem bani în ţară, voi folosi experienţa mea internaţională pentru a dezvolta relaţii comerciale şi investiţii inclusiv din alte ţări decât ţări europene. China bate la uşă şi vrea să intre în România cu miliarde şi miliarde de dolari. Va trebui să avem o conversaţie serioasă cu ţări care sunt astăzi mai lichide, cum se spune din punct de vedere financiar, să aducem bani proaspeţi, să relansăm economia. Domnul Isărescu a venit cu o prognoză pe care sunt convins că vom putea să o asigurăm împreună, pentru că şi Banca Naţională are un rol foarte important, 1% de creştere economică pe plus în 2010 şi 5%-6% pe 2011, este estimarea domnului Isărescu. Mi se pare un pic optimist, dacă mă întrebaţi pe mine astăzi, dar venind din partea unui specialist de talia domnului Isărescu, înseamnă că, dacă ne ţinem serios de treabă, avem şansa ca 2010 să fie un an greu în primele şase luni de zile, un pic mai pozitiv în a doua parte a anului, iar 2011 să redevină un an de cerştere economică. Şi atunci va trebui să reluăm discuţia despre ce fel de economie vrem să avem, ce fel de motoare de creştere vrem să avem. Pentru că vremea în care am crescut din speculaţii mobiliare sau credit cu buletinul nu va mai funcţiona în România şi nici în Europa.

Realizator: Doar puţin ne oprim din această discuţie, pentru că trebuie să anunţ că, potrivit formatului acestei emisiuni stabilit împreună cu staff-urile de campanie ale celor doi candidaţi finalişti, la această oră trebuia să difuzăm întrebarea din partea contracandidatului Traian Băsescu, la care urma să răspundeţi. Precizez că stafful de campanie al domnului Traian Băsescu a comunicat că acesta nu are nici o întrebare pentru dumneavoastră, domnule Geoană.

Mircea Geoană: Cum se spune la mine în Oltenia, no comment.

Realizator: Revenim atunci la ce spuneaţi dumneavoastră, că anul 2010 va fi greu în primele şase luni de zile. Transpuneţi în realitate acestă afirmaţie a dumneavoastră.

Mircea Geoană: Sunt trei aspecte. Un aspect e legat de finanţarea internaţională. Am vorbit deja cu cei de la Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţioanl şi vor veni în România la mijloc de decembrie, vor fi aici. Şi e un lucru bun, pentru că asta înseamnă că, dacă ne mişcăm repede, şi am vorbit şi de calendarul aprobării bugetului, vom putea să avem tranşa a treia de la Fondul Monetar undeva în luna ianuarie, e speranţa mea, şi evident banii europeni şi de la Banca Mondială imediat după aceea. Ceea ce ar reprezenta deja un punct de sprijin şi un început de sentiment de predictibilitate de la Bucureşti. În al doilea rând, este evident că avem o problemă pentru sprijinirea sectorului privat şi de aceea primele luni de zile vor fi dedicate/irigării cu credit şi cu bani a sectorului privat, inclusiv prin selectarea investiţiilor publice pe banii bugetului către investiţiile care au o capacitate de multiplicare şi de antrenare a sectorului privat. De aceea am să-l încurajez pe domnul Johannis şi pe miniştrii din viitorul guvern să nu mai alocăm resursele doar după criterii politice sau... Toate sunt importante, toate sunt importante, România are nevoie de atât de multe investiţii, dar am să-i rog să fie mai selectivi şi mai strategici şi să punem banii acolo... De exemplu, o bucată de autostradă de 3 kilometri într-o zonă strategică sau o cale ferată modernizată într-o zonă strategică ar permite antrenarea sectorului privat, care acolo poate să-şi facă un centru logistic, acolo se fac două benzinării, acolo se face un motel sau o parcare, acolo se mişcă economia. Deci sectorul privat. Iar pe social, vreau să asigur pensionarii României şi bugetarii României că vor fi bani pentru pensii şi salarii. Este un lucru pe care îl pot garanta fără nici un fel de ezitare. Şi voi fi împotrivă...

Realizator: ... Pe ce vă bazaţi când afirmaţi acest lucru?

Mircea Geoană: Pe faptul că vine tranşa de la Fond, vom găsi şi alte resurse de bani proaspeţi în economie şi evident, dacă trecem primele 3 luni de zile, până vine tranşa, şi acest moment greu este depăşit, şi este pe cale să fie depăşit cu un guvern instalat rapid şi cu adminsitraţie...

Realizator: ... Şi ne vom împrumuta în continuare până vine tranşa de la băncile private pentru asigurarea pensiilor şi a salariilor?

Mircea Geoană: O bucată de timp probabil că va trebui să facem acest lucru, poate Ministerul Finanţelor va trebui să facă o emisiune de eurobonduri pentru a putea să mai aducem ceva bani proaspeţi, dar uitaţi-vă la Ungaria, care acum 9 luni părea să fie într-o situaţie mai proastă decât a României, astăzi este pe cale să renunţe la ultima tranşă de la împrumutul cu Fondul Monetar pentru că economia a început să funcţioneze şi nu mai au nevoie de un împrumut extern. De aceea, nu vreau să par prea optimist, pentru că mi-e teamă să nu fiu perceput ca fiind cu tentă electorală, sunt un om prudent şi realist, dar, repet, avem soluţii pentru a trece primele şase luni ale anului în condiţii bune - nu excelente, bune -, iar dacă ne mişcăm foarte activ şi foarte energic şi arătăm coerenţă, începând din a doua parte a lui 2010 şi anii următori vor fi ani de relansare economică.


Realizator: Vom trăi şi vom vedea, dle Geoană, ştiţi cum zice românul.

Mircea Geoană: Vă mai spun ceva. Eu am obosit de generaţii de sacrificiu şi că o să trăim bine peste 15-20 de ani. Zău că am obosit de toată conversaţia asta care este de decenii şi de decenii. Haideţi să încercăm să putem trăim bine astăzi dacă se poate, pentru că de asta au nevoie românii în această perioadă.

Realizator: Mai am şi alte subiecte în emisiunea de astăzi şi încercăm să abordăm pentru ascultătorii noştri cât mai multe teme din programul dvs politic şi vă propun să vorbim despre agricultură, un domeniu prioritar pentru noi toţi, dle preşedinte. Şi tocmai am primit o veste bună. Dacian Cioloş a fost desemnat pentru funcţia de comisar european pe agricultură şi se pare că are cele mai mari şanse să fie votat. Influenţează în vreun fel acest lucru agricultura românească?

Mircea Geoană: În mod direct, nu. În mod strategic, da, pentru că este un lucru foarte bun că un reprezentant al noilor veniţi în Europa ocupă o poziţie atât de importantă. Nu va putea să facă lucruri directe pentru România. Va fi o influenţă românească acolo, evident, dar nu poţi face o chestiune pentru o ţară. Şi apoi se stabileşte o regulă pentru toată Uniunea Europeană, pentru că acuma se întâmplă două lucruri. Ştim care sunt banii pentru agricultura românească şi dezvoltarea satului românesc până în 2013 şi vom face o treabă mai bună să luăm aceşti bani, pentru că banii aceştia se risipesc altfel şi este păcat de Dumnezeu. Dar ceea ce va face dl Cioloş împreună cu restul Comisiei Europeane este să stabilească regula jocului pentru politica agricolă comună pentru perioada din 2013 în 2020, pentru că Europa lucrează în bugete pe şapte ani de zile. Noi aveam cincinale pe vremuri, ei sunt pe şapte ani. Şi atunci cea mai mare discuţie şi dispută în cadrul UE este între ţările din Sud şi din Est, care au agricultura mai puternică şi ţările din Nord care au mai puţină agricultură şi care ar dori ca banii pentru agricultură să meargă spre alte domenii de interes pentru economiile acelor ţări. De aceea faptul că dl Cioloş, pe care l-am susţinut şi eu, l-a susţinut şi dl Băsescu, lucru bun, am reuşit să evităm, să transformăm subiectul comisarului european într-o dispută între noi. Am fost de acord când eram încă în coaliţie, l-am susţinut în discuţia cu preşedintele Barroso al Comisiei Europene cu o zi înainte să fie nominalizat, pentru că a avut nevoie să vadă şi de la alt nivel politic, şi posibil preşedinte al României, cum ne poziţionăm faţă de această chestiune. Deci, într-un fel este o veste bună pentru cei care reprezintă Europa cu potenţial agricol. De asemenea, va trebui să fructificăm până când ajunge comisar experienţa domniei sale. De aceea l-am invitat, pot să spun acuma, ca imediat după alegerile prezidenţiale să se aseze la masă şi cu premierul Johannis, pentru că până când îl validează Parlamentul European în ianuarie, el este un candidat. Deci în clipa respectivă el ar putea să ajute noul guvern şi viitorul ministru al agriculturii din România, pentru că a avut şi dânsul această funcţie, ca să fim siguri că ne mişcăm mai bine în dezvoltarea satului românesc şi a agriculturii româneşti.

Realizator: Dar cum să facem, dle Geoană, să atragem şi noi aceşti bani pentru agricultură, despre care dvs vorbiţi şi despre care spuneţi că îi avem până în 2013. Am atras foarte puţine fonduri europene. Ce să facem ca să putem atrage aceste fonduri europene? E clar că proiectele pentru agricultură nu sunt atuul nostru.

Mircea Geoană: Da şi nu. De exemplu, Măsura 322, măsura de dezvoltarea a satului românesc, este supra surprinsă. Deci au fost mai multe proiecte decât bani. S-au consumat cele aproape două sau trei miliarde de euro care erau pentru acest proiect.
Realizator: Pentru fermieri, banii aceia pentru fermieri, la aceia vă referiţi?
Mircea Geoană: Nu, pentru comuniţăţi, pentru primării, deci dezvoltare, de apă, canal, sună şi simpatic. Fiind bani europeni îi spune program after school. Se şi uitau ţăranii noştri un pic: măi ce înseamnă asta? Este practic program de şcoală cu program prelungit pentru cei care fie au părinţii plecaţi în străinătate, fie bunicii au activităţi de altă natură. Deci în acest moment, primăriile din România, pe proiecte care sunt de interes comunitar au făcut proiecte foarte bune. Sunt dificultăţi în trei zone. În primul rând în faptul că s-a superpolitizat structura şi structurile de la Agenţia de plăţi şi intervenţii în agricutură, de la ce era pentru piscicultură. Şi atunci a existat discontinuitate.

Realizator: Şi e multă birocraţie.



Mircea Geoană: În al doilea rând, tinerii fermieri care deja au accesat fonduri europene pe SAPARD sau pe fondurie de preaderare, în acest moment acuză faptul că este foarte scump creditul. Deci ei ar putea să ia pe măsura 121, de exemplu, modernizarea explotaţiilor agricole, între două şi patru milioane de euro gratis. Trebuie să pună 50% din banii lor, banii lor de unde? De la bancă. Banca îţi cere o dobândă de 18%, este mult prea scump şi nu se închide economic. Aici este rolul statului, să intervină în subvenţionarea creditului rural şi să alocăm mai multe resurse pentru acest lucru. Şi în al treilea rând, ducerea consultanţei agricole mai aproape de firul ierbii. De aceea eu susţin legea camerelor agricole care de fapt duc din capitala de judeţ şi de la Bucureşti experţii care sunt de bună calitate, mulţi dintre ei, în comune sau în centrele de mari comune care deservesc o zonă mai mare astfel încât ţăranul, fermierul să nu mai bată 40-50-60 de kilometri până la capitala de judeţ şi să vină omul la tine acasă, să bată la uşă, măi nea bade, sau măi Gică, astea sunt lucrurile pe care putem să le facem. Haide să completăm împreună un formular, haide să scriem împreună un proiect şi atunci cred că vom putea să facem lucruri mult mai bune în agricultură. Vreau să mai spun ceva. Pentru mine ca preşedinte al României problema siguranţei alimentare a poporului român reprezintă o prioritate şi în proiectul de CSAT modificat pe care am să-l supun viitoarei majorităţi, am să introduc securitatea alimentară a României printre problemele de siguranţă naţională şi securitatea energetică a României, pentru că este un alt subiect sensibil de care ne lovim în fiecare zi.

************************************************************

Realizator: Domnule Geoană, ne oprim puţin din discuţie pentru că aşa cum vă anunţasem în deschiderea acestei ediţii, este momentul în care îl vom asculta pe susţinătorul dumneavoastră. Avem o legătură telefonică. Bună ziua!

Mircea Dinescu: Bună ziua!

Realizator: Pentru ce motive îl susţineţi pe candidatul PSD+PC, Mircea Geoană?

Mircea Dinescu: Păi în antichitate exista un filosof care locuia într-un butoi şi umbla cu lumânarea după un domn. Eu am o legătură cu butoaiele, una că fac vin şi una că mai zic unii că-mi lipseşte o doagă. Dar iacătă, după ce mi-am tocit limba tot vorbind că este nevoie de un domn preşedinte al României, eu consdier că l-am găsit pe Mircea Geoană şi de accea îl susţin. Şi mai este o chestie: El pare, vorba lui Marin Sorescu, singur printre poeţi, că are o delicateţe înnăscută printre atâţia politicieni grobieni şi golănaşi, iacătă un domn care chiar are bun-simţ şi o delicateţe care este necesară, eu zic, acolo sus în vârful Cotrocenilor.

Realizator: Domnule Geoană, îl recunoaşteţi pe susţinatorul dumneavoastră?

Mircea Geoană: Cine nu-l recunoaşte pe 'bulgarul' nostru Mircea Dinescu.

Mircea Dinescu: Da, sper ca în seara asta domnul Geoană o să-şi ia la revedere de la Traian Băsescu pe melodia aia a desenelor animate bulgăreşti, dacă vă amintiţi cum era domnule Geoană, că toţi copiii noştri s-au uitat vreme de nu ştiu câţi ani la televiziunea bulgară şi era aşa: Leka, leka noci! Leka, leka noci! Pe mare Traian Băsescu.

Realizator: Dar, domnule Mircea Dinescu, aş vrea să vă întreb, aţi vorbit despre calităţile lui Mircea Geoană. Un defect găsiţi la candidatul pe care-l susţineţi?

Mircea Dinescu: Păi uneori bunul-simţ şi delicateţea pot să devină un defect în lumea asta a politichiei. Despre asta ar fi vorba.

Realizator: Domnule Geoană, puteţi intra în dialog cu susţinătorul dumneavoastră.

Mircea Geoană: Eu sper să nu-l dezamăgesc pe Mircea pentru că este aşa mare nevoie de schimbare şi de a aduce ţara la o normalitate minimă după anii ăştia de scandal, încât foarte multă lume îşi pune speranţa în mine, sper să nu-i dezamăgesc. Un singur lucru pot să vă spun, am spus şi mai devreme în interviu, nu am să fac greşeli din trecut, dar greşeli ale viitorului probabil că am să le fac şi atunci o să mă critice, probail, Mircea la Cetate, acolo unde ne mai întâlnim noi şi mai tăinuim, cum se spune în Oltenia.

Realizator: Domnule Dinescu, vă rog?

Mircea Dinescu: Apropo de defecte, într-adevăr Mircea Geoană este extrem de reuşit, are umor, ironie, autoironie în particular. Când iese în public are o crispare şi eu sper să-i dispară aceasta. Sigur că în momentul în care ştii că joci, el este şi sportiv, când se întâmplă în lumea sportului tot felul de şmecherii, de nu şitu ce, pun fotbaliştii mâna pe minge, dau la geoale pe ne-ve, sigur că în compania unui derbedeu politic este, are o timorare, dar eu cred că nu o mai are la ora asta.

Realizator: Domnule Mircea Dinescu, folosim prezenţa dvs în această emisiune pentru a vă ruga să transmiteţi un mesaj ascultătorilor care sunt acum pe recepţie.

Mircea Dinescu: Da, multă lume mă întreabă, că sunt decişi pentru unul sau pentru altul şi foarte mulţi indecişi, mă întreabă: cu cine să votăm, domnule Dinescu? Şi le-am spus: domnule, votaţi cu Geoană; e ca la un loz în plic, încercaţi şi alt loz; măcar pe chestia asta, dacă nu credeţi poate... decât să nu te duci, bagă mâna în borcanul ăla şi ai şansa unui loz câştigător; pe ăla l-ai văzut, ai văzut despre ce-i vorba. Că mulţi mă întreabă: domnule, dar acum cinci ani... Da, domnule, dar politicienii sunt ca pepenii: l-am tăiat pe Traian Băsescu şi am descoperit că pepenele nu e ca lumea. Pe Mircea Geoană, l-am cunoscut mai bine ca om, în particular, şi a fost pentru mine o revelaţie. De-aia îl votez!

Realizator: Vă mulţumesc mult, domnule Mircea Dinescu, pentru această intervenţie.

*************************************************************************

Realizator: A fost un moment plăcut pentru dl Mircea Geoană. V-am văzut tot timpul zâmbind în timpul intervenţiei cu Mircea Dinescu.

Mircea Geoană: Cum sa nu zâmbesc, este un om atât de talentat şi de spumos, el destinde atmosfera numai când apare dar când începe să şi vorbească. E pentru mine o mare mândrie să vezi că oameni care n-au avut întotdeauna simpatie pentru partidul nostru sau pentru mine, au început uşor uşor să se adune în jurul meu, şi e un semn de sănătate şi de normalitate pentru noi toţi.

Realizator: Să revenim la discuţiile noastre domnule Mircea Geoană, aş vrea să rămânem puţin în domeniul agriculturii, poate şi pentru faptul că în România populaţia rurală este mai mare decât în ţările Uniunii Europene şi am o întrebare venită de la colegii de la Radio România Antena Satelor, vă întreabă: ''Cum vedeţi reorganizat circuitul agricol producător- comercializarea produsului astfel încât în piaţă legea să nu mai fie făcută de intermediari?''

Mircea Geoană: E o problemă care îi doare pe majoritatea dintre cei care sunt producători agricoli, avem câteva idei care sunt inspirate din dialogul cu dânşii. Nu pot să spun că am venit cu soluţii din America sau din altă parte, ci pur şi simplu din dialogul repetat şi din ultimii ani de zile cu producătorii, cu ţăranii, cu fermierii din România. Prima problemă este evident legată de problema colectării, depozitării, etichetării, sortării. E o problemă pe care o acuză toţi, de aceea proiectul nostru şi este un proiect pe care şi guvernul viitor îl va aplica, este de a crea centre de colectare, depozitare, sortare, etichetare, inclusiv să putem stimula asocierile de producători cu care vom merge şi îi vom încuraja să poată să aibă o discuţie atât în pieţele de desfacere din oraşe, cât şi în discuţiile mai dure cu supermarketurile. De aceea vom face două lucruri, vom încerca să încurajăm asociaţiile de producători să folosească aceste depozite pe care le vom construi pe banii statului şi din resursele ADS-ului, este o formulă pe care noi o propunem şi de adesemenea să putem să le creăm o forţă de negociere mai mare. Vorbeam, de exemplu, cu primarul Piedone, cum îi spunem primarului sectorului 4, care deschide chiar mâine, cred, o piaţă în Bucureşti, care, în premieră, va fi gestionată de către Asociaţia de producători şi nu vor mai fi intermediarii, samsarii care de fapt îi jupoaie pe ţăranii noştri, despre asta este vorba. Ăia muncesc de înnebunesc, şi când ajung în piaţă vezi tot soiul de lăcuste care vin în jurul lor şi îi obligă de fapt să vândă pe marginea drumului undeva lângă comună. La mine la Dăbuleni, vezi acolo mândreţea aia de producţie, e unul dintre cele mai apreciate soiuri de pepene, lubeniţe, cum îi spunem noi, din România. Şi vezi pur şi simplu cum vând cu 40 de bani, cum îl aruncă după aia, cum îl dau la porci sau mai fac ştiu eu ce şi altceva cu ei. În al doilea rând mai este un lucru pe care l-am văzut în foarte multe din zonele în care există producţii de legume-fructe, îmi aduc aminte că am fost la câteva întâlniri în zone în care serele au început un pic, un pic să revină după ce au fost practic descompletate în ultimii ani de zile. De aceea cred că un program de finanţare şi de subvenţionare a prelungirii sezonului agricol, pentru că problema care o avem în competiţia cu turcii, în competiţia cu alte ţări, este că ei au ca Israelul, de exemplu, ei au producţie de seră care le asigură continuitate, pe când noi facem producţie practic o lună sau două pe an, ceea ce îi face mai puţin competitivi.
De aceea, un program de subvenţionare a ceea ce înseamnă agent termic, ceea ce înseamnă irigaţie, ce înseamnă folia, ce înseamnă structura metalică. Îmi spunea un tânăr fermir că a luat acum de prin China cu patru ori mai ieftin decât ceea lua de la furnizorii obişnuiţi. De aceea, cred că prelungirea anului agricol este un lucru foarte important. În al treilea rând, evident, încurajarea asocierilor de producători. Eu vă spun, lumea crede că se poate face agricultură performantă din care să ai un venit serios numai dacă eşti Porumboiu sau Guriţă Tărâţă sau foarte mari producători. Bun, e producţie foarte, foarte serioasă acolo. Dar în Israel, de exemplu, majoritatea fermelor sunt de 40 de hectare-50, nu mai mult, în care asigură de fapt trei producţii complementare de fructe, de legume, uneori de chestiuni biologice, ecologice, şi, de aceea, o să încercăm să vedem puţin şi din modele care sunt în afara Europei, cum s-au descurcat oamenii, pentru că la 40 de hectare, deja e o suprafaţă la care poţi să te gândeşti că o asociere între neamuri, într-un sat, într-o comună, s-ar putea face decât să ajungi la mii de hectare care, evident, e o operaţiune mai complicată.

Realizator: Mai am o întrebare scurtă şi doresc şi un răspuns scurt, pentru a finaliza acest subiect al agriculturii. În România, domnule preşedinte, drumul de la vorbe la fapte este anevoios şi trece, ştim bine, prin mai multe hăţişuri birocratice. Dumneavoastră aţi vorbit despre centre de colectare, despre sere, despre un program de subvenţionare în agricultură, vreau să...

Mircea Geoană: Şi de programul Rabla pentru echipamente agricole, am uitat să-l spun. Revin la el, pentru că este foarte important să împrospătăm parcul tehnologic din agricultură, care este la pământ, depăşit şi pe care trebuie să-l subvenţionăm.

Realizator: Vreau să-mi spuneţi, aceste măsuri, pe care dumneavoastră le propuneţi, în cât timp pot fi puse în aplicare şi în cât timp ţăranul, fermierul român, îi poate simţi efectele?

Mircea Geoană: El va fi programul de guvernare şi în bugetul pe 2010. V-am spus acum deja o jumătate de oră că, în premieră, vom mai avea buget făcut pe trei ani pe câteva axe foarte mari. Satul românesc şi agricultura vor reprezenta axele în care vom avea buget pe... deci vom şti foarte precis ce bani punem pentru agricultură trei ani la rând. Asta înseamnă şi banii de cofinanţare şi coplată pentru bani europeni. Asta înseamnă şi un fond de garantare rurală mult mai serios. Nu vă ascund faptul, deşi nu va fi uşor, că voi încerca să conving, capitalizând suplimentar, de exemplu, CEC-ul şi făcând din asta o bancă românească mai puternică decât este astăzi, să putem să-i dăm poate şi o sucursală de credit agricol, pentru că problema cea mai mare este că cei care lucrează în bănci nu prea au cunoştinţe şi nici nu prea au chef să se chinuie, să meargă cu un proiect relativ mic, de un milion sau două de euro sau 300.000 de euro sau cum e vorba de programul 25.000 de euro, puţină consultanţă pentru cei care au nevoie de acest lucru. De aceea, eu cred că va trebui să fim mult mai energici, mult mai activi, în câţi ani se va face agricultura românească o agricultură performantă, va mai dura. Dar trebuie să începi de undeva! Iar din punctul meu de vedere, anul 2010 va reprezenta 65% din subvenţia europeană pentru fermierul român, noi vom putea să adăugăm coplată românească, astfel încât să putem să avem nu 0,8% din PIB bugetul agriculturii, cum propune Boc cu Pogea şi cu Băsescu acum, ci un buget sănătos de agricultură, în jur de 2-2 şi ceva la sută, astfel încât să putem să punem resurse serioase pentru satul românesc şi pentru agricultura românească.

Realizator: Nu mai avem foarte mult timp la dispoziţie, dar aş vrea să atacăm şi subiectul politicii externe, pentru că unul dintre atributele preşedintelui României este cel legat de politica externă. Şi aveţi experienţă în acest domeniu, domnule Geoană, aţi fost ambasador în Statele Unite, dacă nu mă înşel, cel mai tânăr ambasador al României, aţi fost şi ministru de externe, aş vrea să vă întreb ce direcţie ar trebui să adopte România în domeniul politicii externe?

Mircea Geoană: În primul rând, să ne consolidăm un statut european, pentru că la ora asta suntem o ţară ceva cam periferică, nu avem un cuvânt pe măsura influenţei noastre în Europa, poate să rămânem fideli alianţei noastre cu America. Este un lucru atât de important, mai ales în condiţii în care lumea se schimbă şi pericole şi riscuri apar tot timpul. Dar va trebui, într-adevăr, şi să diversificăm puţin, pentru că noi am centrat totul pe o carte, pentru că aşa era normal să fie, pentru zona integrării noastre în structurile occidentale şi bine am făcut, şi NATO, şi UE, dar am uitat să dezvoltăm relaţii cu ţări care au un potenţial de colaborare în principal economică. Foarte important. Mă refer la China. De cinci ani de zile stau chinezii şi aşteaptă să finanţeze centura de ocolire a Bucureştiului, de cinci ani de zile aşteaptă chinezii să finanţeze podul de peste Dunăre de la Măcin, care leagă Dobrogea de Moldova, între Brăila şi Tulcea. De cinci ani de zile aşteaptă chinezii - zic de chinezi pentru că sunt o ţară acum care au foarte mulţi bani cash după această criză, spre deosebire de alte ţări occidentale - să finanţeze, aici, în zona Bucureştiului, un mare complex polisportiv, pentru concerte, pentru spectacole, pentru că au făcut olimpiada şi ştiu să construiască lucruri foarte, foarte bune. Va trebui să vedem ce se întâmplă şi cu alte ţări care devin sau redevin puteri interesante, mă refer la Rusia, mă refer la India, mă refer la Brazilia, mă refer la Orientul Mijlociu, unde avem o relaţie deosebită cu Israelul şi cu ţările arabe moderate, în care va trebui să stabilim un anumit tip de relaţii şi, nu în ultimul rând, vecinii, pentru că, până la urmă, e o veste foarte bună de la Chişinău, o veste extraordinar de bună, este un guvern proeuropean şi democratic. De 1 decembrie, Ziua Naţională a României, au renunţat la ficţiunea stalinistă că ar fi o limbă moldovenească, alta decât limba română, la Ziua Naţională a României au venit toţi demnitarii statului Republica Moldova, respectând, aşa cum este firesc, ziua care este ziua românilor de pretutindeni. Ucraina este un vecin de 60 de milioane de oameni, cu care avem o relaţie extrem de rece, aşa cum cu Rusia avem o relaţie foarte rece. Nu este normal să ai o relaţie rece cu doi vecini, un vecin care este Ucraina şi un vecin indirect, care este Federaţia Rusă. De aceea, tot ce s-a aruncat în această campanie cu privire la o aşa-zisă relaţie a mea cu ruşii este absolut de râs, pentru că sunt un om care crede cu tărie că locul nostru este în Occident, o relaţie puternică cu Europa, o relaţie foarte puternică cu America, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să stăm pe marginea gardului, la graniţa Europei, şi să nu avem relaţii comerciale cu China, unde avem un dezechilibru comercial de aproape patru miliarde de euro pe an, sau cu Rusia, unde avem un dezechilibru comercial de patru miliarde de euro pe an şi cea mai scumpă factură la încălzire din România datorită faptului că gazul rusesc de import este la un preţ prohibitiv, pe motive diplomatice şi politice.

Realizator: Aşa este. Şi curentul electric este... plătim unul dintre cele mai scumpe...

Mircea Geoană: Deci, fidelitate faţă de partenerii noştri occidentali şi pragmatism în relaţii cu ceilalţi.

Realizator: Domnul preşedinte, nu au fost dezbateri între candidaţi, aşa cum erau altădată. În primul tur, o singură dezbatere între cei trei candidaţi cu şanse reale, iar acum, tot una singură, mă refer la cea din această seară, de la ora 19:00. Pentru dumneavoastră cât de relevante sunt aceste dezbateri în conturarea unei opţiuni pentru alegător?

Mircea Geoană: Sunt importante, fără îndoială. Lumea trebuie să vadă cine sunt, ce propun candidaţii care vor să aspire la funcţia cea mai importantă din statul român. În acelaşi timp, sper din toată inima şi, din păcate, au fost accente de campanie murdară şi, până la urmă, de campanie care nu aborda temele care-i preocupă cu adevărat pe români. Eu am avut succesc în această campanie şi sunt convins că voi avea succes până la sfârşit pentru că am venit cu două mesaje extrem de simple: un mesaj de unitate pe care, într-adevăr, l-am transmis cu încredere - şi lumea mă şi vede şi mă simte, chiar dacă nu mă cunoaşte în mod direct, că sunt un om bun şi un om care încearcă să adune în jurul său oameni care sunt competenţi, indiferent că sunt din grupul meu politic sau sunt din alte /grupări/ politice; şi un al doilea mesaj, extrem de clar, legat de economie, de locuri de muncă, de agricultură, de relansare economică românească, pentru că asta e adevărata problemă. Pe când domnul Băsescu a venit cu o campanie electorală legată mai degrabă despre trecut decât despre viitor şi nu a rostit în campania electorală nici măcar o dată - şi puteţi verifica, aveţi aici şi flux de ştiri la RADIO ROMÂNIA - că nu a spus cuvântul "locuri de muncă" nici măcar o dată în această campanie de aproape 45 de zile. De aceea dezbaterea de diseară la fi o dezbatere între doi oameni cu fire diferită. Domnul Băsescu este un om care, este o persoană care mai degrabă dezbină decât uneşte, este un om care vorbeşte despre trecut. Eu sunt un om care încerc să-i unesc pe oameni, să vorbesc despre viitor. Ce am făcut la Timişoara de 1 Decembrie, când am făcut un gest de reconciliere naţională cu cei care au fost adversari de moarte în democraţia românească şi am avut tăria să trec peste aceşti 20 de ani de dezbinare şi care ne-a sleit, în loc să fim cu enegie pozitivă pentru viitor, este un fel de martor al modului în care voi fi ca preşedinte al României.

Realizator: Un minut, domnule Geoană, până la finalul acestui interviu maraton. Dacă veţi câştiga un mandat, veţi fi preşedintele tuturor românilor, al celor care v-au votat sau nu, dar şi al celor care trăiesc în România, dar şi în afara graniţelor ţării. Ce mesaj le transmiteţi celor din ţară, dar şi celor din străinătate?

Mircea Geoană: Celor din ţară le spun că voi fi un preşedinte care va veni cu un proiect şi cu o viziune despre România. Voi face câteva lucruri pe termen foarte scurt pentru că lupta împotriva crizei şi salvarea locurilor de muncă reprezintă principala prioritate, dar rolul unui preşedinte este de avea şi o viziune pe termen mediu şi lung. De aceea, 2010 va fi anul în care vom începe, vom începe, să avem o conversaţie şi o discuţie cu tot ce înseamnă profesionişti de bună calitate, români din ţară şi din străinătate despre ce fel de model politic, ce fel de model economic, ce fel de model social şi ce fel de rol trebuie să aibă România în Europa. Aceste lucruri sunt obligatorii din partea unui preşedinte care are un mandat de cinci ani şi o respiraţie mai largă şi o viziune mai strategică decât un guvern şi un prim-ministru, pentru că aceasta este diviziunea muncii în Constituţia noastră. /../ aş vrea să-mi cer scuze faţă de românii din străinătate că nu am avut suficient de mult timp şi energie să dăm un mesaj mai clar despre nevoile şi preocupările celor care sunt cu milioanele în străinătate, mai ales cei care sunt la muncă în străinătate. Nu înseamnă că nu cunosc problemele, nu înseamnă că nu sunt sensibil la aceste probleme, dar în vâltoarea aceasta de nebunie politică de la Bucureşti sper să mă înţeleagă şi o să vadă, în condiţiile în care voi ajunge preşedinte, că experienţa mea de ambasador în America, când am lucrat cu comunităţile româneşti, cu experienţa mea de ministru de externe, când ştiu ce probleme sunt când mergi la un consulat şi te poartă cu vorba, ştiu ce înseamnă să baţi mii de kilometri până acasă ca să-ţi iei un certificat de naştere pentru copil. De aceea, românilor din afara graniţelor României le spun să vină la vot şi să aibă încredere că se poate schimba ceva în bine în această ţară.