Craiova: 11 restaurante care gătesc cu specific din 11 țări 

Accesul la festivalul de gastronomie și vin este gratuit.

Unsprezece restaurante craiovene au pregătit meniuri speciale cu preparate tradiționale din unsprezece țări central și est europene. Bunătățile pot fi degustate în cadrul evenimentului Craiova – capitală gastronomică est-europeană, proiect inițiat de Liceul de Industrie Alimentară din Craiova .

Povestea din spatele organizării acestui spectacol gastronomic a fost adusă în Poiana lui Johann de doamna profesor Monica Cocora, dar și de chef-ul care susține un demo cooking și reprezintă Republica Moldova la acest eveniment, Denis Jardan.

Ce recomandă Craiova pentru a fi capitală gastronomică est-europeană?

Cred ca gustul, aroma și niște ingrediente locale pe care nu mulți le folosesc, adică prazul, dar nu numai atât, pentru că Oltenia a început să fie vizitată și cunoscută și altfel, dar gastronomic, parcă nimeni nu s-a gândit să o scoată în evidență. Cineva trebuie să îi cunoască gustul Olteniei. Să ne aducem aminte de gusturile din copilărie, să ne aducem aminte cu nostalgie de produsele făcute la țăst și încercăm să le reinterpretăm pe unele.

De ce vor avea parte cei care ajung în Craiova, în aceste două zile?

Craiova – capitală gastronomică est-europeană înseamnă două zile de activități foarte intense, dar Craiova a început să fie capitală est-europeană acum două-trei săptămâni când, în cele unsprezece restaurante din Craiova, s-au implementat cel puțin trei – patru produse specifice fiecărei țări. Fiecare restaurant și-a ales o țară și ne-am trezit că cele unsprezece țări pe care le-am putut degusta sunt Serbia, Ungaria, Macedonia, Azerbaidjan, Croația, Turcia, Moldova, Polonia, Bulgaria, Georgia și Grecia.Este savuros de-a dreptul!

Republica Moldova este reprezentată de Denis Jardan. Ce preparate aduceți în Craiova?

DJ: Eu am adus astăzi un iepure cu hribi. Am aflat , cu părere de rău, că nu prea se mai găsește iepure în România. In Republica Moldova încă se mănâncă mult iepure și atunci am zis să plecăm un pic mai departe de vită, oaie și porc și am pregătit un iepure.

Cum prepari ierpure cu hribi? Ne dezvălui câteva secrete?

DJ: Îl tragem puțin la tigaie, îl rumenim, adăugăm puțină boia, niște vin alb, cimbru și lăsăm până carnea e aproape gata , apoi adăugăm hribii. La sfârșit punem o mână zdravănă de roșii tăiate sferturi și când se încrețesc roșiile – cum se zice în Moldova – adăugăm pătrunjelul.

Am amintit despre Baba Neagră, o prăjitură care nu lipsește în Moldova, de la masa de sărbătoare. Există cerere specială pentru acest desert?

DJ: Da. Este un desert emblematic din nordul Moldovei și la noi se pregătește când se întâmplă festivități în familie, Paște, Crăciun, nuntă, botezuri. Vrem să ajungem în Patrimoniul UNESCO.

Seamănă cu negresa pe care o gătim aici în România?

DJ: Nu prea, pentru că în negresă se pune cacao. In Baba Neagră- nu. Ea devine neagră din cauza numărului de ore pe care le stă în cuptor. De exemplu, eu am pregătit-o patru ore. Are culoarea maro din cauza procesului de coacere.

Ce alte surprize ai mai pregătit?

DJ: o să mai gătesc duminică niște vinete umplute cu carne, tot o mâncare specifică zonei.

Pentru realizarea preparatelor din diferite zone v-au ajutat elevii de la Liceul de Industrie Alimentară . Ai găsit viitoare ajutoare? Ii primești în bucătărie?

DJ: Sunt de părere că noi, bucătarii, care avem experiența sau încă o căpătăm, trebuie să mergem și să o dăm mai departe. Eu mă simt onorat că pot să dau copiilor și bucătarilor în devenire ceva mai departe. Le-am spus că fiecare are șansa lui și trebuie să muncească pentru asta. Mergeți spre visul vostru și o să ajungeți acolo unde vreți.

Cum s-au descurcat? Ce note le dai?

DJ: … opt. Puțin cam tăcuți, dar dacă mai stăm puțin, o să ne împrietenim.

Patruzeci de elevi au pus în practică informațiile teoretice în condiții reale de lucru. Este corectă informația mea, doamnă profesor?

MC: Așa este. Patruzeci de elevi participă în grupul țintă al acestui proiect. Patruzeci de elevi care au dorit să participe, a fost o selecție pentru ei, pentru că sunt de la clasa a IX-a până la clasa a XII-a, pasionați și care și-au dorit să învețe cel puțin despre cultura gastronomică a României și a unei alte țări. Cred că au reușit.

Cum a fost primit acest demers de către elevi? Să îi aruncați în câmpul muncii la un asemenea nivel...pentru că vorbim de un festival, de un master chef, de un public exigent.

MC: Prima oară au fost foarte emoționați. Au fost tăcuți la început , dar apoi au început să pună întrebări. După aceea s-au implicat în activități, mai ușoare la început, apoi mai grele. Probabil că dintre cei patruzeci, câțiva își vor descoperi pasiunea. Asta e important. Să îți urmezi pasiunea.

Dintre cei patruzeci, cunoaștem și noi acum două eleveAndrada Mărinică și Ana Maria Rădoi. Cum vă descurcați?

AM: Este destul de distractiv. Invățăm lucruri noi de la chefi , bucătari care au experiență. Este un avantaj.

Ce ai învățat tu ? Ceva ce nu știai și ai aflat acum...

AM: In bucătărie trebuie să ai mereu o stare bună, să te distrezi, pentru că dacă te distrezi, poți face artă din mâncare.

Ana Maria, ce rețetă te-a impresionat?

AMR: Plăcinta cu mere sârbească.

Cum se prepară?

AMR: Am făcut blatul. Am dat mere pe răzătoare, am pus și nucă și scorțișoară. La sfârșit am servit-o cu înghețată.

Ai un chef preferat dintre cei care sunt la Craiova în aceste zile?

AMR: Chef-ul meu preferat cred că e Denis.

Doamna profesor, trebuie să ne oprim un pic și la praz. Ce rețete speciale pregătiți cu praz?

MC: Mâine la Ramada va fi o expoziție fantastică de produse culinare din toate cele 12 țări, pentru că va fi și România, reprezentată de noi, de Liceul de Industrie Alimentară. Trebuie să ne ridicăm la nivel foarte mare și să concurăm cu chefii de la celelalte restaurante. Standul nostru va cuprinde mâncare tradițional românească și mai ales, oltenească. Și începem cu prazul pe care îl întâlnim în mâncarea de praz cu măsline, în prazul umplut, pe care l-am reinterpretat, în prazul pane căruia i-am spus pachețele de praz, în brioșele cu praz, măsline și cașcaval, în tartina cu praz, care e o tartă cu morcovi, telemea și praz. Avem o colaborare cu o doamnă de lângă Craiova, un mic producător de produse dulci, de conserve pe bază de trandafiri. Doamna ne ajută să facem macarons de Dăbuleni. Produsele pe care le vom realiza , fiind reinterpretate, o să rămână imaginea Liceului de Industrie Alimentară.

Cum se fac macarons de Dăbuleni?

MC: Nu o să vă dau toată rețeta, dar o să vă spun că arată ca un pepene de Dăbuleni, în exterior.

Trebuie să salut încă o dată inițiativa dumneavoastră de a implica elevii în acest proiect și de a îi aduce să lucreze cu chefi cunoscuți. Le voi întreba pe rând, și pe Andrada și pe Ana Maria : care e cel mai mare câștig pentru tine în urma participării la acest eveniment?

AM: Văd cum e să intri într-o bucătărie de restaurant și cunosc bucătari care au experiență, să aflu cât mai multe.

AMR: Cred că mi-aș dori să deschid un restaurant și să învăț cât mai multă bucătărie și să cunosc gastronomia din alte țări.

Andrada, tu ce îți dorești?

AM: Imi doresc același lucru. Visul meu , de când eram mică, era să îmi deschid un restaurant, un lanț de restaurante, dar e puțin mai greu. Dar, poate visul o să devină realitate.

Doamna Monica Cocora, e vreun produs din bucătăriile vecinilor care v-a impreionat foarte tare?

MC: Nu aș putea să dau un nume, pentru că la fiecare restaurantla care am fost și am văzut trei sau patru produse expuse din meniul acelei țări, de fiecare dată am zis că acesta e cel mai bun sau acesta mă impresionează cel mai tare. In momentul în care le voi gusta pe toate, probabil îmi voi face și un top al meu, dar nu aș vrea, pentru că sunt sigură că mai găsesc încă unul mai bun ca acela. Cred că cele românești vor fi cele mai bune.

Am înțeles că proiectul va rămâne pe parcursul unui an, timp în care se va găti în restaurantele implicate în acest eveniment...

MC: Da, așa este, pentru că fiecare restaurant a început de acum o lună și pentru că acest oraș minunat, Craiova , nu trebuie să fie capitală gastronomică doar acum , ci de-a lungul întregului an în care vin turiștii. Probabil că așa o să îi ademenim. Aș mai vrea să vă spun câte ceva din prigramul celor două zile: sâmbătă, de la ora 12.00, se va deschide oficial acest program și veți vedea că avem chefi care fac workshop-uri și conferințe despre gastronomia est-europeană, nu numai despre Craiova. Vom avea prezentări și degustări de vinuri, vom avea lansări de carte, degustări de brânzeturi, vom avea o dezbatere, tot la ora 12.00, în care cei implicați , noi, conducerea Liceului de Industrie Alimentară vom vorbi puțin despre gastronomia cu bune și cu rele pentru identitatea regională a Olteniei. La final, și sâmbătă și duminică, îi vom aștepta la o degustare pe toți cei care vor trece pe acolo.