1 aprilie, ziua păcălelilor
Obiceiul de a păcăli de 1 aprilie a devenit aproape universal, însă ziua păcălelilor face victime în fiecare an, numărul celor păcăliţi prin mass media fiind uneori destul de mare.
Articol de Sorin Solomon, 31 Martie 2013, 16:03
Păcălelile de 1 aprilie reprezintă un obicei vechi de câteva secole, care este încă apreciat şi "reeditat" anual, fiind un prilej ca oamenii să le facă surprize mai plăcute sau mai puţin plăcute prietenilor, dar şi un motiv pentru presa internaţională de a descreţi frunţile cititorilor.
În ultimii ani, ziua păcălelilor a fost un prilej pentru presa şi siteurile internaţionale să descreţească frunţile cititorilor îngrijoraţi de criza economică şi de problemele cu care se confruntă zilnic.
Astfel, reţelele de socializare au încercat să îşi păcălească utilizatorii, anunţând introducerea unur noi servicii neverosimile, în timp ce unele siteuri au anunţat că îşi vor închide operaţiunile.
Obiceiul este vechi, iar uneori ştirile difuzate în această zi, din precauţie, nu sunt crezute.
Astfel, ştirea difuzată pe 1 aprilie 1984, la toate radiourile din SUA, conform căreia celebrul cântăreţ de muzică soul Marvin Gaye a fost ucis, nu a fost crezută de nimeni.
Din păcate ştirea nu era o păcăleleală, ci cât se poate de reală.
Totodată, de-a lungul anilor, presa internaţională a făcut farse de 1 aprilie, care au fost apreciate de cititori.
Între acestea s-au numărat scaunul pentru câini de la Ikea, "lansat" pe 1 aprilie 2011, documentarul BBC cu pinguini zburători în 2008, burger-ul pentru stângaci lansat de Burger King 1 aprilie 1998.
Originea zilei păcălelilor
Originile Zilei păcălelilor, îndelung disputate, nu au fost găsite cu exactitate, istoricii considerând că obiceiul farselor este o împletire de obiceiuri populare locale specifice fiecărei ţări cu legende străvechi şi cu ceremonialuri de întâmpinare a Anului Nou şi, ulterior, a primăverii, se arată într-un documentar al agenţiei Agerpres.
Se susţine că originea marcării zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian.
În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie. După schimbarea calendarului gregorian, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut iniţial probleme în a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi ''nebuni de aprilie''.
Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii.
Data de 1 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua păcălelilor în majoritatea ţărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean şi, apoi, s-a răspândit pe tot globul.
În Franţa, unde Ziua păcălelilor a fost marcată pentru prima dată în secolul al XVI-lea, cel care cade victima unei păcăleli este numit ''poisson d' Avril'' (peşte de aprilie).
Acesta trebuie, conform tradiţiei, să poarte întreaga zi o hârtie prinsă cu un ac cu gămălie, pe spate. Hârtia trebuie ori să fie decupată în formă de peşte, ori să aibă un peşte desenat. Toate acestea din cauza faptului că în luna aprilie, potrivit astrologiei, soarele părăseşte semnul zodiacal al Peştilor.
În Anglia, Ziua păcălelilor este marcată timp de două zile: cel păcălit este numit ''noddy'' şi trebuie să poarte o coadă ataşată pantalonilor sau fustei. În Scoţia, acestuia i se spune ''April qowk'' sau ''April cuckoo'' (cuc de aprilie), pentru că aceasta este prima pasăre care vesteşte venirea primăverii.
În Spania, celor păcăliţi de 1 aprilie li se atribuie epitetul de ''nătărăi''.
Ziua păcălelilor este sărbătorită şi în unele state din America Latină - Peru, Mexic şi Columbia, dar, la 28 decembrie, sub numele de ''Dia de los inocentes'' (ziua celor naivi). Aceeaşi sărbătoare este marcată şi în Belgia, unde însă se sărbătoreşte şi 1 aprilie.
În Iran şi în unele părţi din India, Ziua păcălelilor are loc în cea de-a 13-a zi a Anului Nou (Noruz).
În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate în secolul al XIX-lea. Există superstiţia că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.