Washington - mai multe scenarii privind evoluţia războiului în Ucraina
Statele Unite nu vor trimite Ucrainei sisteme de rachete care ar putea lovi ţinte în Rusia, a spus preşedintele Biden.
Articol de Radio România Actualităţi, 30 Mai 2022, 23:51
Cum ar putea evolua lucrurile pe mai departe în conflictul ruso-ucrainean la Washington?
Sunt luate în calcul mai multe scenarii, dar e cert, Statele Unite nu vor trimite Ucrainei rachete care pot lovi Rusia. Liderul de la Casa Albă, Joe Biden, a dezminţit ştirile conform cărora guvernul american se pregăteşte să le trimită ucrainenilor rachete avansate cu rază lungă de acţiune pentru războiul de apărare, asta în condiţiile în care oficialii ucraineni au încercat să obţină Multi Launch Rocket System, un sistem de rachete cu lansări multiple care poate lovi cu un baraj de rachete ţinte aflat la sute de kilometri, în speranţa că armele cu rază lungă de acţiune ar putea întoarce soarta războiului.
Mai multe detalii într-o corespondenţă din Washington, realizată de Doina Saiciuc.
Doina Saiciuc: Statele Unite nu vor trimite Ucrainei sisteme de rachete care ar putea lovi ţinte în Rusia, a spus, astăzi, preşedintele Biden. Media americană informase zilele trecute, citând sub protecţia anonimatului oficiali de la Washington, că administraţia ia în considerare trimiterea în Ucraina a unor sisteme de rachete cu rază lungă. Departamentul de Stat a arătat, însă, că există serioase îngrijorări la Casa Albă că o asemenea mişcare ar putea rezulta în bombardarea Rusiei de către ucraineni, ceea ce ar putea conduce la o escaladare majoră a conflictului. Unii analişti arată că Rusia a urmărit să descurajeze Washingtonul de a trimite asemenea sisteme Ucrainei, prin testarea unei rachete hipersonice. Estul, spune Rebekah Koffler, fost ofiţer de informaţii în Agenţia pentru Intelligence a Departamentului Apărării, a fost aproape cert un semnal transmis Washingtonului de către Moscova că Rusia este gata să escaladeze conflictul. La Consiliul Atlantic, experţii Mathew Burrows şi Robert Manning au făcut o analiză a modului în care războiul din Ucraina ar putea evolua în următorii doi ani. Într-un prim scenariu, Rusia şi-ar consolida podul terestru spre peninsula Crimeea şi, fără să deţină controlul complet asupra coastei ucrainene la Marea Neagră, ar distruge sau bloca portul Odesa. Putin ar continua să bombardeze infrastructura de-a lungul Ucrainei şi ar anexa părţi din sud şi est, destabilizând în continuare ţara, pentru a nu mai fi un stat deplin funcţional. Putin va declara victorie, în vremea ce va reuşit să suprime nemulţumirile interne din Rusia. Scenariul ar putea continua la modul următor: Vladimir Putin cere încetarea focului la începutul anului 2023, dar nu este gata pentru un acord de pace. El speră încă să câştige mai mult teritoriu, poate conectându-se cu Moldova, şi să obţină concesii din partea NATO, cum ar fi recunoaşterea Crimeii ca teritoriu suveran rusesc. Sancţiunile occidentale împotriva Rusiei ar rămâne în vigoare, iar condiţiile economice s-ar înrăutăţi. O criză alimentară globală la scară amplă rezultă în revolte de stradă în ţări de la Sri Lanka până în Egipt, unde, de altfel, efectele războiului sunt deja simţite. Potrivit celui de-al doilea scenariu, graţie tacticilor ucrainene din ce în ce mai competente, ca o continuare a celor expuse în timpul apărării capitalei Kiev, plus o contraofensivă reuşită în regiunea de est a Donbasului, Rusia este respinsă în ariile pe care le controla înainte de 24 februarie, când a invadat Ucraina. Adică, va deţine controlul asupra Crimeii şi părţilor separatiste ale Doneţk şi Lugansk. Scenariul ar putea continua astfel: în faţa unor nemulţumiri interne crescânde din cauza colapsului economic şi cu o armată exasperată în legătură cu repetatele operaţiuni eşuate, Putin s-ar afla sub o puternică presiune să ajungă la un acord cu Ucraina înainte ca situaţia lui să devină şi mai proastă. Un al treilea scenariu ar fi acesta: ca rezultat al unei semnificative creşterii în furnizarea de arme Ucrainei de către Occident, al unui colaps al moralului în Rusia, forţele ruseşti ar fi complet respinse de pe teritoriul ucrainean, cu excepţia Crimeei. Kievul, însă, ar accelera operaţiunile pentru recucerirea peninsulei, mişcarea pe care Putin ar percepe-o ca pe o invazie a teritoriului rusesc. Ar exista în consecinţă un pericol crescând al unor represalii nucleare din partea Rusiei pentru a opri ajutoarele militare occidentale. Cu Ucraina trecând la ofensivă pentru a recuceri Crimeea, Putin ar desfăşurara rachete Iskander-M înarmate nuclear şi dintr-o dată, un al treilea război mondial devină o posibilitate explicită dacă eforturile urgenţe de mediere ale Franţei şi Chinei pentru evitarea escaladării eşuează la mijlocul anului viitor, însă, aproape cu un an înainte de manipularea realegerii sale, puterea lui Putin se clatină şi este ameninţată de furia publică. Generalii lui cer să îşi dea demisia, dar îl protejează de la a fi judecat internaţional pentru crime de război.