Videoconferinţă UE despre concluziile întâlnirii Macron-Trump

Discuțiile dintre liderii europeni vin la două zile după întâlnirea dintre președintele francez și cel american, o întâlnire în care declarațiile publice nu au redus incertitudinile în legătură cu poziția Statelor Unite atât față de războiul din Ucraina, cât și față de parteneriatul de securitate cu Europa.

Pe de altă parte, discuțiile vin și pe fondul evidentei excluderi a europenilor de la masa discuțiilor de pace dintre Statele Unite și Rusia.

Mai mult, figura făcută ulterior de Statele Unite în cadrul ONU, punând pe picior de egalitate Ucraina cu Rusia în izbucnirea războiului, menține aceleași incertitudini.

Însă, dincolo de declarațiile publice, președintele Consiliului, Antonio Costa, vrea ca Macron să discute cu liderii europeni detaliile de finețe din întâlnirea de luni.

Aceste detalii sunt importante, în condițiile în care pe 6 martie, liderii blocului comunitar au fost convocați pentru summitul extraordinar, unde vor să ia decizii rapide și tranșante atât pentru apărarea europeană, cât și pentru creșterea ajutorului militar pentru Ucraina.

Spre exemplu, Comisia Europeană a propus un ajutor militar rapid pentru Ucraina, în valoare de 20 de miliarde de euro.

Statele nordice și baltice, alături de Polonia, sunt cele care aduc pe masa Consiliului și alte idei, mult mai tranșante.

Prima este utilizarea activelor rusești blocate pe teritoriul Uniunii, în valoare de peste 200 de miliarde de euro.

O alta este grăbirea integrării Ucrainei în blocul comunitar.

Polonia cere insistent mărirea bugetelor naționale pentru apărare și dă propriul exemplu - 4,7% din PIB. Și tot Polonia pare a propune extinderea proiectului militar Scutul Estic către România, un proiect de apărare a graniței de est, în care sunt implicate până acum și statele baltice.