Un scut antirachetă pentru Europa şi implicaţiile sale politice
Doar două state din Uniunea Europeană, România şi Polonia, deţin facilităţi pentru instalarea scutului antirachetă.
12 Februarie 2014, 07:03
Implicaţiile politico-strategice ale scutului anitrachetă s-au aflat marţi pe masa de lucru a Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European.
Raportul adoptat a fost practic refăcut în urma amendamentelor depuse de eurodeputaţii români şi polonezi.
Raportul cu titlul "Un scut antirachetă pentru Europa şi implicaţiile sale politice şi strategice", iniţiat de către eurodeputatul finlandez Sampo Terho, din grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei, a fost adoptat cu 37 de voturi pentru, şapte împotrivă şi trei abţineri, dar el a fost amendat masiv de către cele trei mari grupuri politice din Parlamentul European: cel al social-democraţilor, al popularilor europeni şi al liberalilor.
De notat că practic doar două state din UE, România şi Polonia, deţin facilităţi pentru instalarea scutului antirachetă, dar aparţin NATO, de ele beneficiind şi celelalte state membre ce fac parte în acelaşi timp şi din Alianţa Nord-Atlantică.
Eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedintele Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, a afirmat că prima variantă propusă de raportor a fost complet inacceptabilă şi că toate grupurile politice au convenit că aceasta nu putea trece în forma iniţială.
"O primă variantă care a fost prezentată a fost complet inacceptabilă şi aici toate grupurile politice am avut aceeaşi opinie, că raportul în forma iniţială nu avea cum să treacă şi, din cauza aceasta, am stabilit să discutăm cu raportorul şi în cazul în care accepta propunerile noastre venite din partea celor trei grupuri mari să putem să facem această discuţie şi aprobarea raportului în comisie şi, de asemenea, aprobarea lui până în noua legislatură, până în alegeri.
"Acest lucru a fost acceptat de raportor şi, practic, aşa cum a spus şi el, raportul este compus în linii mari din amendamente de compromis propuse de noi" a afirmat Ioan Mircea Paşcu.
Raport nou privind un scut antirachetă pentru Europa
Lucrurile erau puse într-o perspectivă nerealistă - mai spune Ioan Mircea Paşcu, eurodeputat PSD, o perspectivă care, în opinia sa, nu ţinea seama de realităţi, de hotărâri luate la cel mai înalt nivel atât de americani, cât şi de către aliaţi, de poziţiile comune cunoscute deja opiniei publice.
Raportul este, se pare, singurul care se referă la acest subiect în interiorul UE şi care, potrivit celor care au amendat textul, este un subiect ce ţine strict de apărarea colectivă a NATO.
"Iniţial, se spunea că UE trebuie să-şi creeze un scut, că NATO nu este un scut care să acopere toate ţările membre din UE. Obiecţiile noastre au fost că deja ţările membre în UE care sunt membre NATO au acceptat deja existenţa acestui scut şi, în al doilea rând, de unde banii pentru un nou scut care să fie construit de la zero acum, când deja s-au făcut investiţii în scutul care se construieşte.
"O altă obiecţie a fost că Rusia trebuia să fie implicată mult mai serios, practic scutul UE să fie făcut împreună cu Rusia. Lucrurile acesta nu e acceptat, pentru că există o poziţie deja a NATO faţă de discuţiile cu Rusia şi trebuie să ţinem seama de aceste realităţi, nu de lucruri care le ignoră, aşa cum apărea iniţial în raport", a mai spus eurodeputatul PSD.
Proiectul acestui raport de rezoluţie al eurodeputatul finlandez a fost în noiembrie anul trecut.
Acum, în forma finală, cu 100 de amendamente, este practic un raport nou şi va urma procedura dezbaterii în instituţiile europene.
