UE condamnă declaraţiile "inacceptabile" ale lui Dmitri Rogozin
Uniunea Europeană condamnă declaraţiile şi ameninţările absolut inacceptabile ale vicepremierului rus Dmitri Rogozin atât la adresa Republicii Moldova, cât şi la adresa României.
12 Mai 2014, 23:57
Uniunea Europeană condamnă declaraţiile şi ameninţările absolut inacceptabile ale vicepremierului rus Dmitri Rogozin atât la adresa Republicii Moldova, cât şi la adresa României, şi inclusiv acţiunea de a transfera, de a prelua şi a duce cu sine cutii, pachete, liste cu semnături ce ar susţine separatismul în Republica Moldova.
Reacţia miniştrilor de externe reuniţi la Bruxelles a venit în urma cererii României, prin ministrul de externe Titus Corlăţean.
Totodată, în urma reuniunii, a fost decisă extinderea listei celor sancţionaţi de către Uniunea Europeană cu încă 13 personalităţi ruse sau separatişti proruşi din Ucraina, dar şi a două companii foste ucrainene, confiscate de către Moscova.
Ministrul român de externe Titus Corlăţean a explicat, după reuniunea şefilor diplomaţilor europeni de la Bruxelles, că la propunerea României Consiliul European a condamnat în concluziile adoptate privind situaţia din Ucraina declaraţiile proseparatiste şi vizitele ilegale de tipul celor făcute de vicepremierul rus Dmitri Rogozin în Republica Moldova.
Consiliul condamnă orice tentativă de eludare a sancţiunilor
"Textul, în esenţă, condamnă declaraţiile şi vizitele unor înalţi oficiali angajaţi în sprijinirea încercărilor ilegale de separatism şi care contribuie la creşterea tensiunii atât în Ucraina, cât şi în alte state din regiune - a se citi Republica Moldova -, şi, de asemenea, Consiliul condamnă orice încercare de a ocoli, de a evita, de a înşela regimul de sancţiuni stabilit de Uniunea Europeană" a spus Titus Corlăţean.
România, ca stat membru, este obligată să respecte deciziile Uniunii Europene, la care a şi contribuit în materie de regim de sancţiuni, aşa că lucrurile acestea nu se negociază, nu este o acţiune unilaterală - mai spune ministrul român la Bruxelles.
El a precizat că este o chestiune ce vizează necesitatea de a stopa libera deplasare, tranzitul unui demnitar rus care este pe lista de sancţiuni, şi nu a fost singurul demnitar în acel avion - a subliniat Titus Corlăţean.
Şeful diplomaţiei române a precizat că până în prezent solicitarea ministerului român de Externe către diplomaţia rusă de a preciza dacă îşi asumă afirmaţiile lui Rogozin privind posibilitatea de a folosi un bombardier strategic rus, în condiţiile în care România şi-a închis spaţiul aerian pentru avionul său, a rămas fără răspuns.
"Vreau să cred, cunoscând cu toţii în Uniunea Europeană profilul demnitarului rus respectiv, este vorba de acelaşi joc provocator pe care îl cunoaştem, însă de această dată a trecut de o linie roşie şi asta ne-a obligat, la nivelul ministerului afacerilor externe, să adoptăm o poziţie oficială şi să solicităm aceste clarificări din partea ministrului afacerilor externe rus" a precizat Titus Corlăţean.
Ministrul român şi-a exprimat însă speranţa ca toată această poveste să rămână în limita retoricii politice avântate, nechibzuite, inacceptabile nu o dată, pentru că, în opinia sa, dacă ar fi totuşi cu adevărat serios până la capăt, ameninţările cu utilizarea unor avioane strategice care se ocupă cu bombardamente, atunci probabil că aspectele de securitate în Uniunea Europeană, în Europa de Est ar exploda.
Lista sancţiunilor, extinsă
Totodată, miniştrii europeni au declarat că nu recunosc referendumurile din estul Ucrainei
.
În ceea ce priveşte sancţiunile aplicate luni Rusiei, Uniunea Europeană a decis să extindă lista cu încă 13 oficiali ruşi sau proruşi, alături de cele 48 de persoane sancţionate deja cu îngheţarea averilor şi restricţii de călătorie în spaţiul comunitar.
Miniştrii de externe europeni au decis, de asemenea, să includă pe listă două companii ucrainene din Crimeea confiscate de ruşi după anexarea provinciei.
Miniştrii au discutat astăzi şi cu preşedintele în exerciţiu al OSCE, Didier Burkhalter, care s-a declarat optimist în ceea ce priveşte angajarea părţilor, inclusiv a Moscovei, într-un dialog.
De asemenea, cei 28 de miniştri se pronunţă pentru organizarea de alegeri prezidenţiale libere şi democratice în Ucraina la data de 25 mai.