"Summit european cu risc ridicat pentru Ucraina"

Cu o săptămână înainte de întâlnirea șefilor de stat și de guvern, programată la Bruxelles pentru joi, 14 decembrie și vineri, 15 decembrie, Ucraina este îngrijorată, scrie Le Monde.

Trei probleme majore pentru Kiev, care necesită aprobarea unanimității celor Douăzeci și Șapte, sunt pe ordinea de zi: 1. deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, 2. sprijin financiar de 50 de miliarde de euro și 3. ajutor militar de 20 miliarde de euro, dar pentru niciuna dintre ele nu există cel mai mic compromis.

Între Ungaria lui Viktor Orban, care promite că va face uz de dreptul de veto pentru fiecare dintre aceste dosare, și Germania lui Olaf Scholz care, cufundată în problemele sale politice interne, este mai ortodoxă ca niciodată în materie bugetară, blocajul nu va putea fi exclus.

„Acest summit ar putea fi un dezastru”, confirmă un diplomat european cu experiență, care nu are obiceiul să fie alarmist. „În cele din urmă, UE va găsi unitatea”, vrea să creadă o altă sursă, dar înainte de asta, „probabil vom vedea dispute aprinse”.

Deocamdată, europenii lucrează pentru a evita un fiasco, fiasco ce ar putea păta unitatea demonstrată față de Ucraina de la începutul războiului din 24 februarie 2022. Miercuri, 6 decembrie, Emmanuel Macron a făcut un schimb de telefoane cu cancelarul Olaf Scholz, „fără să transpire prea multe în presă după aceea”, mărturisește o sursă.

Președintele francez îl va primi joi la cină pe Viktor Orban, care pare să se mențină pe poziții. Într-o scrisoare din 4 decembrie adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel, prim-ministrul ungar își reitera solicitarea ca problemele de sprijin bugetar pentru Kiev și deschiderea negocierilor de aderare a Kievului să fie eliminate de pe ordinea de zi. În caz contrar, sublinia Orban, „lipsa evidentă de consens ar duce inevitabil la eșec”.

„Orban nu lasă niciun spațiu pentru compromis. Nu vedem cum s-ar putea răzgândi”, consideră un diplomat european. Budapesta amenință în mod regulat că va bloca negocierile europene, în general pentru a obține ceva în schimbul sprijinului său. De data aceasta, lucrurile stau altfel.

Cu siguranță, Viktor Orban face eforturi pentru recuperarea fondurilor europene pe care Comisia le-a înghețat din cauza încălcării statului de drept în Ungaria. Dar Bruxellesul consideră că reformele Budapestei pentru un sistem de justiție independent sunt satisfăcătoare și ar urma să elibereze aproximativ zece miliarde de euro în curând.
„Nimeni nu poate spune dacă Orban este într-o postură de negociere sau dacă a inițiat o evoluție geopolitică majoră”, rezumă o persoană apropiată de Palatul Elysée.

„Răzbunare” împotriva lui Zelenski

Liderul naționalist simte, fără îndoială, vântul în pânze, după ce extrema dreaptă a câștigat alegerile legislative în Țările de Jos și Slovacia și crește în sondajele pentru alegerile europene, programate pentru iunie 2024. Dincolo de pretinsa sa apropiere de președintele rus Vladimir Putin, cu care a dat mâna recent la Beijing, un diplomat european vede în încăpățânarea lui Viktor Orban „o răzbunare împotriva lui Volodimir Zelenski”, care l-a criticat aspru în timpul Consiliului European din 24 martie 2022.

„S-a săturat să fie tratat ca pro-rus când până acum a votat pentru toate sancțiunile și nu a făcut nimic împotriva Ucrainei”, adaugă o altă sursă.

„Opinia publică maghiară este din ce în ce mai puțin favorabilă sprijinului european pentru Ucraina, iar Orban vede cum crește în sondaje partidul de la dreapta sa, Patria Noastră”, adaugă ea. Budapesta este exasperată și de Comisie, pe care o acuză că a schimbat regulile în timpul jocului.

În iunie 2022, cei 27 au acordat, de fapt, statutul de candidat Kievului, hotărând că deschiderea negocierilor ar putea avea loc doar atunci când vor fi îndeplinite șapte condiții, dintre care una constă într-o mai bună protecție a minorităților, în special a maghiarilor.

Astăzi, contrar a ceea ce susține Comisia, spune secretarul de stat ungar Zoltan Kovacs, care s-a întâlnit cu jurnaliștii la Bruxelles pe 4 decembrie, „Ucraina nu îndeplinește niciuna dintre condițiile cerute”. „Cine poate spune că Ucraina este pregătită pentru negocierile de aderare, când este o țară aflată în război, iar 20% din teritoriul ei este ocupat?” „Instituțiile ei democratice nu funcționează” și „[acolo] este în curs o epurare”?

În acest context, Viktor Orban le cere partenerilor europeni o „discuție strategică” asupra Ucrainei, care să se concentreze pe relațiile UE cu Kievul și Moscova, precum și pe consecințele extinderii.
„Observăm deja simptome de rezistență [la extindere]”, argumentează Zoltan Kovacs. El citează Polonia, unde camionagiii blochează granița cu Ucraina, în timp ce fermierii se plâng de concurența neloială ucraineană. „Același lucru s-ar putea întâmpla și în Slovacia”.

Budapesta asigură că nu este singura din Europa care refuză să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina. Niciun alt stat membru nu și-a exprimat până acum opoziția, dar este adevărat că cele douăzeci și șapte de state nu au aceeași abordare.

Unele doresc ca admiterea să fie făcută pe merit, precum Olaf Scholz în Germania, în timp ce țările baltice susțin o abordare în primul rând politică. Mai mult, unele capitale, cum ar fi Viena, vor să lege soarta Kievului de cea a Balcanilor de Vest, și mai ales a Bosniei-Herțegovina, care speră și ea la deschiderea negocierilor de aderare.

Revizuirea bugetului

Un alt subiect care ar putea suferi de pe urma opoziției maghiare: revizuirea bugetului comunitar, care prevede în special un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Kiev până în 2027. „Nu va exista nicio soluție la războiul dintre Rusia și Ucraina pe câmpul de luptă. În loc să finanțăm războiul, ar trebui să dedicăm resursele Europei pentru a face pace”, a declarat Viktor Orban pe rețeaua de socializare X pe 4 decembrie.

„Ajutorul Ucrainei ar trebui să fie oferit în afara bugetului comunitar, deoarece Ucraina nu face parte din UE”, spune Zoltan Kovacs. Acesta din urmă știe bine că, în acest caz, Kievul ar depinde de bunăvoința statelor, ale căror angajamente pot varia în funcție de perioadele electorale și devin lipsite de predictibilitate pe termen lung.

Ungaria nu este singura capabilă să blocheze negocierile bugetare. Chiar și Germania, care refuză orice majorare a bugetului european în afară de ajutorul acordat Ucrainei, ar putea participa la blocaj. „Majoritatea statelor membre, inclusiv Italia, cer de fapt noi fonduri pentru protecția frontierelor externe sau în fața dezastrelor naturale – în total aproximativ cincizeci de miliarde – și amenință că nu vor fi de acord cu ajutorul acordat Ucrainei.

Berlinul, nevoit să-și reducă bugetul după recenta decizie a instanței de la Karlsruhe, răspunde că UE nu trebuie decât să facă economii pentru a finanța aceste noi cheltuieli...

În cele din urmă, nimeni nu se așteaptă ca propunerea Comisiei de a adăuga 20 de miliarde de euro la un fond extrabugetar, Facilitatea europeană pentru pace, pentru a crește ajutorul militar acordat Ucrainei, să fie validată de către cei douăzeci și șapte săptămâna viitoare. Berlinul - care preferă aranjamentele bilaterale - și Budapesta se opun.

„În final, totul va depinde de marja de manevră a lui Scholz și de ceea ce cere cu adevărat Orban”, conchide un diplomat european.

Dacă europenii nu reușesc să iasă din impasul actual, acesta va fi un semnal politic dezastruos pentru Zelenski, de care Moscova nu va avea decât să se bucure. Mai ales că sprijinul financiar din partea Statelor Unite nu mai este garantat”.

Autor: Virginie Malingre

Traducerea: Ruxandra Lambru /RADOR RADIO ROMANIA.